Știri
Știri din categoria Politică
Posibila numire a lui Bogdan Drăgoi sau păstrarea lui Alexandru Nazare la Finanțe ar putea influența direcția politicilor bugetare într-un guvern tehnic pe care premierul desemnat Eugen Tomac urmează să-l propună Parlamentului, potrivit informațiilor citate de G4Media.
Surse politice au declarat publicației că Bogdan Drăgoi, președinte al Lion Capital (fost SIF Banat-Crișana) și fost ministru de Finanțe, ar fi pe lista viitorului guvern pentru portofoliul Finanțelor. În același timp, pentru acest post este luată în calcul și varianta rămânerii în funcție a actualului ministru, Alexandru Nazare, potrivit acelorași surse.
Contextul politic este că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, la o lună după căderea Guvernului Bolojan prin moțiunea de cenzură PSD–AUR. Șeful statului a motivat desemnarea prin lipsa unei înțelegeri între partide și a vorbit despre un premier „independent de partidele din Parlament”, conform relatării.
În logica unui „guvern tehnic”, Finanțele devin un portofoliu-cheie pentru stabilitatea bugetară și relația cu instituțiile financiare și investitorii, iar cele două nume vehiculate indică opțiuni diferite de profil:
Pe lângă Finanțe, sursele citate indică și alte posibile nominalizări:
Eugen Tomac a declarat, la momentul desemnării, că va prezenta Parlamentului „o echipă de specialiști, un guvern tehnic nu unul politic”, conform relatării. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate ca liste de nume „luate în calcul”, iar componența finală depinde de propunerea oficială și de votul din Parlament.
Recomandate
Bogdan Drăgoi este luat în calcul pentru portofoliul Finanțelor , o mutare care ar putea influența direcția politicilor fiscale și relația stat–piață de capital, în condițiile în care el conduce în prezent Lion Capital (fostul SIF Banat-Crișana). Potrivit G4Media , Drăgoi se află „pe lista scurtă” pentru viitorul ministru al Finanțelor, însă nu ar fi singurul nume discutat. Publicația notează că numele viitorilor candidați pentru Executiv urmează să fie anunțate de premierul propus de Nicușor Dan. Informația este prezentată ca provenind din surse, deci rămâne neconfirmată oficial la acest moment. De ce contează: un profil cu legături puternice în piața de capital Miza principală a unei eventuale numiri ține de profilul candidatului: Drăgoi vine din zona pieței de capital și a administrării de active, după ce a avut și un episod scurt în fruntea Ministerului Finanțelor în 2012, în guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu. G4Media îl descrie drept o figură „importantă, dar și controversată” în peisajul financiar românesc, cu o evoluție de la analist în Londra la poziții de influență în zona SIF-urilor. Repere din carieră, potrivit sursei În material sunt trecute în revistă principalele etape profesionale: studii la Universitatea Tufts (Fletcher) din Boston, cu dublă specializare în Relații Internaționale și Economie, conform CV-ului său oficial; experiență în Marea Britanie (Inquam Limited UK), apoi revenire în România; roluri în administrație: consilier la Ministerul Integrării Europene, apoi secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice ; director general al Departamentului Economic din Primăria Municipiului București; reprezentare a statului în mai multe structuri, inclusiv în Consiliul de Administrație al CEC Bank, la Banca Europeană de Investiții (BEI) și la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei; președinte al Comitetului Reprezentanților la Fondul Proprietatea; ministru al Finanțelor Publice în februarie 2012; ulterior consilier prezidențial al lui Traian Băsescu; din 2015, activ exclusiv în sectorul privat: președinte al Consiliului de Administrație și director general la Lion Capital; membru în Consiliul de Administrație al BRD – Groupe Société Générale (din 2019), Biofarm și Vrancart (din 2015). Controverse și referințe la investigații de presă G4Media menționează că de imaginea lui Bogdan Drăgoi se leagă controverse privind originea averii și influenței familiei. În acest context, publicația face trimitere la o investigație Rise Project, inclusiv la informații despre tatăl său, Dan Drăgoi, și conexiuni istorice și de afaceri atribuite acestuia; materialul notează că Bogdan Drăgoi „a negat mereu” legăturile cu anumite preluări strategice, potrivit aceleiași investigații. Separat, este amintit că, în martie 2026, jurnaliștii de la Bursa au scris despre o „iminentă preluare” a Fondului Proprietatea de către Lion Capital și SAI Muntenia, controlată indirect tot de Drăgoi, potrivit G4Media. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale, următorul reper este anunțul premierului propus de Nicușor Dan privind componența și nominalizările pentru viitorul Executiv, inclusiv pentru Ministerul Finanțelor. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD din zonele-cheie ale executivului , iar premierul interimar Ilie Bolojan spune că partidul său „și-a pierdut total încrederea” în social-democrați și pune sub semnul întrebării eficiența unui cabinet tehnocrat, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul desemnării lui Eugen Tomac de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier. Bolojan susține că PSD ar prefera un guvern tehnocrat deoarece „îl ajută să fugă de răspundere”, după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului. Linia roșie trasată de PNL: fără oameni asociați PSD în guvern Bolojan afirmă că PNL nu poate vota un guvern în care există „secretari de stat desemnați de PSD” sau miniștri „în mod evident asociați” acestui partid. Argumentul său este că, în perioada guvernării comune, PSD „nu și-a respectat înțelegerile”, deși ar fi existat „un program de guvernare scris, cu elemente explicite”. Într-o intervenție la Euronews, premierul interimar a acuzat PSD că „a mințit”, „a căutat să identifice vinovații” și că a ajuns să dărâme Guvernul „atunci când interesele clientelei politice au fost afectate”, concluzionând că „nemaiexistând nicio bază de încredere”, PNL nu mai poate merge mai departe alături de PSD. Miza operațională: controlul asupra eșaloanelor 2 și 3 Un punct central al mesajului este legat de aparatul administrativ. Bolojan spune că nu pot fi avute în vedere „schemele de personal” pentru posturi ocupate prin concurs, însă susține că „o bună parte” din oamenii de decizie din eșaloanele 2 și 3, inclusiv din serviciile deconcentrate, ar fi ajuns „pe o filieră a PSD”, ceea ce ar însemna o reprezentare indirectă a partidului în aparatul de stat. Pe acest raționament, PNL respinge ideea unui guvern în care „oameni de decizie care generează politicile guvernului provin de la PSD”. Ce urmează: votul din Parlament și testul majorității Bolojan afirmă că „trebuie văzut dacă va trece acest guvern”, iar dacă va trece, el nu se așteaptă ca „comportamentul PSD” să se schimbe. În logica expusă de premierul interimar, un guvern tehnocrat ar avantaja PSD tocmai prin reducerea costului politic al guvernării, în timp ce deciziile ar rămâne de dus în Parlament. [...]
AUR cere alegeri anticipate după desemnarea lui Eugen Tomac ca premier , pe motiv că numirea ar fi prezentată drept „tehnocrată”, dar ar avea, în realitate, o miză politică, potrivit Știrile Pro TV . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, susține că Tomac „nu e tehnocrat, e activist de partid” și că alternativa ar fi organizarea de alegeri anticipate. Peiu a criticat desemnarea făcută joi și a legat decizia de un risc pentru funcționarea democratică, invocând faptul că președintele Nicușor Dan ar fi justificat numirea prin lipsa unui acord între partide. În aceeași intervenție, senatorul AUR a comparat situația politică actuală cu episoade istorice, sugerând o deriva autoritară. Miza: stabilitatea guvernării și calendarul politic Din perspectiva AUR, desemnarea lui Eugen Tomac nu ar rezolva blocajul politic, ci l-ar prelungi, iar ieșirea ar trebui să fie una electorală. Propunerea de anticipate ridică, implicit, tema unui nou calendar politic și a unei reconfigurări a majorităților parlamentare, cu efecte directe asupra capacității guvernului de a trece rapid măsuri și bugete. Contextul numirii În material este menționat și contextul în care numele lui Eugen Tomac a fost vehiculat pentru funcția de premier, în legătură cu declarațiile președintelui Nicușor Dan și cu discuțiile despre un „guvern tehnocrat”, în condițiile în care partidele „nu s-au înțeles”, conform relatării. Pentru moment, informațiile disponibile în sursă se referă la poziția exprimată de Petrișor Peiu și la critica AUR față de desemnare; articolul nu oferă detalii despre pașii procedurali următori sau despre o decizie formală privind declanșarea alegerilor anticipate. [...]
Mesajul Elenei Udrea sugerează că nominalizarea lui Eugen Tomac poate debloca rapid negocierile pentru un nou guvern , într-un moment în care partidele mari au dificultăți să construiască o majoritate, potrivit Libertatea . Fostul ministru a reacționat pe Facebook după ce Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac premier și l-a descris drept „un om pe care te poți baza, constructiv, relativ discret, serios, cu mult bun simț”, amintind că a lucrat cu el în PMP. În aceeași postare, Udrea a susținut că Tomac ar putea fi o soluție acceptabilă politic, chiar dacă „nu este expert în economie”. „E convenabil tuturor și îi scoate pe toți din rahat” De ce contează: o ieșire din blocajul politic În interpretarea Elenei Udrea, desemnarea lui Tomac ar rezolva simultan mai multe probleme apărute după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan, când PSD, PNL și USR au ajuns într-o poziție dificilă de negociere. Ea afirmă că nominalizarea îi oferă lui Nicușor Dan spațiu pentru o strategie politică, iar PSD ar scăpa de acuzațiile că nu are o alternativă de guvernare. Totodată, Udrea notează că PNL și USR, care ar fi refuzat susținerea unui guvern PSD, ar putea accepta varianta unui „guvern tehnocrat” în jurul acestei soluții. Ce urmează: testul echipei propuse Udrea condiționează șansele de reușită de componența viitorului executiv, susținând că Tomac trebuie să vină cu „o echipă de profesioniști” pentru a forma guvernul. Libertatea mai amintește că, imediat după nominalizare, Eugen Tomac a ținut un discurs la Palatul Cotroceni despre modul în care va încerca să formeze noul guvern. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru Guvernul Tomac de excluderea PSD inclusiv din eșaloanele 2 și 3 , ceea ce poate complica rapid formarea unei majorități și numirile în aparatul guvernamental, potrivit Antena 3 . Robert Sighiartău, membru al Biroului Executiv Național al PNL, a spus că partidul nu și-a stabilit încă poziția finală față de guvernul condus de Eugen Tomac , premierul care urmează să fie desemnat de președintele Nicușor Dan. PNL așteaptă programul de guvernare și lista de miniștri, dar transmite că nu va susține o formulă în care PSD are „o influență importantă”, inclusiv prin numiri în eșaloanele doi și trei. În logica PNL, aceste niveluri de conducere din ministere contează „extrem de” mult, mai ales într-un scenariu cu miniștri tehnocrați (specialiști fără afiliere politică), care „nici măcar nu știu cotloanele puterii și ale ministerelor”, după cum a argumentat Sighiartău. Ce opțiuni lasă PNL deschise la votul din Parlament Sighiartău afirmă că liberalii nu au decis încă dacă vor vota guvernul Tomac și că toate variantele rămân pe masă: vot pentru învestire; vot împotrivă; neparticipare la vot. În același timp, PNL își exprimă rezervele față de un guvern de tehnocrați, invocând experiențe recente despre care spune că „nu prea funcționează”. Decizia ar urma să fie luată în Biroul Executiv al partidului, după ce PNL va avea „toate elementele” legate de program, miniștri și soluția politică de susținere în Parlament. „Planul B” invocat: Ilie Bolojan , dacă guvernul nu trece Sighiartău confirmă și scenariul în care, dacă guvernul Tomac nu obține votul Parlamentului, PNL ar putea veni cu o propunere proprie de premier, numele avansat fiind Ilie Bolojan. Argumentul invocat este că, în situația în care PSD „nu vine cu o soluție” și „nu vrea să guverneze”, PNL ar putea ajunge să își asume guvernarea, „pentru că, până la urmă, este vorba de țară”. Întrebat despre consultările informale dintre Ilie Bolojan, Nicușor Dan și liderul USR Dominic Fritz, deputatul PNL a refuzat să ofere detalii, susținând că partidul comunică doar „oficial” și că discuțiile relevante vor fi clarificate în ședința internă în care se va stabili poziția față de noul guvern. [...]
Eugen Tomac a fost desemnat să formeze noul guvern al României , după ce președintele Nicușor Dan i-a încredințat oficial mandatul de premier desemnat. Acesta are la dispoziție zece zile pentru a negocia susținerea politică necesară, pentru a prezenta lista miniștrilor și programul de guvernare și pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului. Anunțul vine într-un context politic tensionat, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură pe 5 mai 2026. În discursul său, președintele Nicușor Dan a susținut că actuala situație este rezultatul tensiunilor acumulate între partidele coaliției și a argumentat că România are nevoie de un prim-ministru capabil să negocieze individual cu formațiunile parlamentare pentru a menține direcția pro-occidentală și stabilitatea economică a țării. La rândul său, Eugen Tomac a declarat că prioritatea sa este construirea unui guvern bazat pe responsabilitate și dialog. El a făcut apel la toate forțele democratice și pro-occidentale din Parlament pentru susținerea unui executiv care să urmărească „binele comun al cetățenilor României”. Potrivit premierului desemnat, continuarea investițiilor, implementarea reformelor și recâștigarea încrederii în instituții depind de capacitatea clasei politice de a coopera într-un moment dificil. Cine este Eugen Tomac Eugen Tomac, în vârstă de 45 de ani, s-a născut în localitatea Babele-Ismail din actuala regiune Odesa, Ucraina, și s-a stabilit în România în 1996. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și și-a început cariera politică în apropierea fostului președinte Traian Băsescu. Printre funcțiile ocupate de-a lungul timpului se numără: consilier și colaborator în administrația prezidențială a lui Traian Băsescu; secretar de stat pentru relația cu românii de pretutindeni; deputat în Parlamentul României; europarlamentar din 2019; președinte al Partidului Mișcarea Populară din 2022; consilier onorific al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu diaspora, din 2025. În Parlamentul European, Tomac s-a remarcat prin susținerea aderării României la Spațiul Schengen și prin demersurile privind recuperarea Tezaurului României aflat în Rusia, subiect care a ajuns inclusiv pe agenda instituțiilor europene. Ce urmează Pentru a deveni prim-ministru cu drepturi depline, Cabinetul propus de Eugen Tomac trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi în Parlament. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Partidul Mișcarea Populară nu are reprezentare parlamentară, ceea ce obligă premierul desemnat să negocieze sprijinul mai multor formațiuni politice. Până la învestirea unui nou executiv, Ilie Bolojan își continuă activitatea în funcția de prim-ministru interimar. [...]
