Știri
Știri din categoria Politică
După aproape două luni fără un guvern cu puteri depline, miza imediată devine deblocarea deciziei la Cotroceni, iar o eventuală nominalizare a lui Sorin Grindeanu ar putea aduce o majoritate parlamentară „numerică”, cu efect direct asupra predictibilității și riscului de prelungire a interimatului, potrivit unei analize publicate de Adevărul. În acest interval, două încercări de formare a unui nou guvern au eșuat, iar președintele Nicușor Dan este cel care trebuie să decidă viitorul premier.
Consultantul politic Radu Turcescu explică prelungirea crizei printr-un blocaj de negociere, nu prin diferențe ideologice majore: liderii politici ar fi evitat compromisul, preferând să-și conserve pozițiile și să nu plătească un cost de imagine în fața propriului electorat.
„Timp de opt săptămâni, nimeni nu a vrut să cedeze niciun milimetru. Fiecare tabără s-a baricadat în propriile pretenții, preferând să țină țara pe loc, decât să riște o pierdere de imagine în fața propriului electorat.”
În analiza citată, Turcescu susține că negocierile ar fi ajuns într-un punct în care partidele au tot mai puține opțiuni, iar presiunea acumulată le împinge spre o soluție. El leagă însă direct durata interimatului de riscuri economice, în special dacă discuțiile se blochează pe împărțirea portofoliilor și a resurselor către teritoriu.
„Dacă negocierile se împotmolesc la detalii tehnice sau la împărțirea banilor pentru teritoriu, riscăm ca acest interimat toxic să se prelungească și să înghețe economia.”
Tot el estimează că, dacă partidele mari ajung la un acord pe „ministerele cheie” în zilele următoare, un guvern funcțional ar putea fi format în maximum două săptămâni.
Posibilitatea ca Nicușor Dan să îl desemneze pe Sorin Grindeanu a generat nemulțumiri în rândul unei părți a electoratului de dreapta, însă consultantul argumentează că decizia ar trebui citită prin raportul de forțe din Parlament. În această cheie, PSD ar oferi „stabilitatea numerică” necesară pentru a trece legi și a asigura funcționarea statului, chiar cu un cost de imagine pe termen scurt pentru președinte.
În scenariul unei nominalizări, Turcescu indică drept principali beneficiari PSD și pe Sorin Grindeanu, inclusiv prin revenirea partidului la controlul guvernării și, implicit, asupra bugetelor, programelor de investiții și numirilor în administrație.
„Partidul reintră oficial în controlul marilor bugete, al programelor de investiții și al numirilor în funcțiile cheie din administrație.”
La capitolul perdanți, consultantul plasează, pe de o parte, liderii percepuți ca blocând negocierile prin condiții „de neclintit” și răzgândiri, iar pe de altă parte tabăra care a mizat pe continuarea reformelor administrative asociate fostului premier Ilie Bolojan. În această logică, proiectele de eficientizare a aparatului bugetar ar putea fi „îndulcite sau încetinite”, pe fondul unei căutări a „păcii sociale” cu sindicatele și aparatul de stat.
Deși alegerile anticipate au fost invocate în negocieri, Turcescu le descrie ca puțin probabile și folosite mai ales ca pârghie de negociere; el avansează o probabilitate „sub 10%”, argumentând că puțini parlamentari ar fi dispuși să își riște mandatul. (Fragmentul din sursă este trunchiat, astfel că nu apar în text toate detaliile raționamentului.)
Recomandate
Blocajul la formarea Guvernului riscă să prelungească incertitudinea politică , după ce UDMR acuză PSD că a respins atât un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, cât și ideea unei „rotative” în care cealaltă tabără să preia prima guvernarea, potrivit HotNews . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat duminică seara la Digi24 că luni urmează noi discuții și că președintele Nicușor Dan ar aștepta ca partidele să vină la Cotroceni cu un acord care să reflecte o majoritate parlamentară. În acest context, Csoma Botond a spus că Nicușor Dan ar fi „mâhnit” de faptul că nu s-a conturat încă o majoritate și a avertizat că, dacă negocierile rămân blocate în „limbaj dur” și „linii roșii”, formarea unui guvern ar putea fi amânată semnificativ. Miza negocierilor: acord pe măsuri și formula de guvernare Potrivit liderului UDMR, punctul central al disputei a fost refuzul PSD de a accepta: un acord pe măsuri cu PNL–USR–UDMR, care să fie aplicat indiferent cine ajunge la Palatul Victoria; o eventuală rotativă în care PNL–USR–UDMR să guverneze primii, iar PSD ulterior. Csoma Botond a susținut că un astfel de acord ar fi permis continuitate pe politicile de guvernare, inclusiv în scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR sau al unui guvern „monocolor” PSD. Propunerile de premier și întâlnirea fără consens de la Cotroceni În paralel, PSD l-a propus pentru funcția de premier pe liderul partidului, Sorin Grindeanu , în timp ce PNL–USR–UDMR au anunțat că îl susțin pe eurodeputatul liberal Siegfried Mureșan. Nicușor Dan i-a chemat vineri seara la discuții pe liderii celor patru partide și pe reprezentantul minorităților naționale, însă întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o oră, fără un consens. În urma negocierilor de vineri, președintele a vorbit despre „blocaj politic”, pe fondul acuzației că PNL și-ar fi schimbat poziția. Ce urmează UDMR anticipează reluarea discuțiilor, însă pozițiile rămân divergente pe două planuri: numele premierului și existența unui acord politic pe măsuri care să susțină o majoritate în Parlament, condiție esențială pentru învestirea Guvernului. [...]
Avertismentul privind riscul de „junk” la rating pune presiune pe formarea rapidă a unui guvern stabil , iar primarul Buzăului, Constantin Toma (PSD), cere un acord politic larg pentru a evita costuri mai mari de finanțare ale statului, potrivit Antena 3 . Toma a criticat din nou conducerea PSD și a susținut că Sorin Grindeanu și apropiații săi „au răsturnat guvernul”, dar „nu sunt în stare să pună ceva în loc, care să creeze stabilitate”. El a spus că prelungirea crizei politice ar putea avea „consecințe economice grave”, în contextul evaluărilor așteptate de la firmele de rating în lunile iulie și august. Miza economică invocată: finanțarea statului, în funcție de rating Primarul a avertizat că o eventuală retrogradare în categoria „junk” (rating speculativ, considerat mai riscant de investitori) ar face „foarte dificil” de finanțat țara. În acest context, Toma a afirmat că România are nevoie de un guvern care să poată lua decizii rapid, menționând și așteptarea ca președintele Nicușor Dan „să ia o decizie”. Ce soluție politică propune: acord cu PNL, USR și UDMR Toma a spus că PSD ar trebui să accepte necesitatea unui acord politic cu PNL, USR și UDMR, argumentând că partidul nu are o majoritate suficientă pentru a guverna singur. În declarațiile sale, el a indicat că PSD ar avea „22%”, iar împreună cu aliați ar ajunge „în jur de 25–26%”, ceea ce ar fi insuficient „pe aritmetica electorală” pentru formarea unei majorități. Edilul a criticat și faptul că angajamentele dintr-un acord politic anterior al coaliției nu ar fi fost respectate. Critici interne și risc de excludere: „Aș dormi mai liniștit” Constantin Toma a mai declarat că își asumă criticile la adresa conducerii PSD și că nu se teme de represalii, inclusiv de o eventuală excludere din partid. „În situația în care, eu știu, m-ar da afară, aș dormi mai liniștit.” La începutul lunii, Toma anunțase că a demisionat din două funcții de conducere din PSD: președinte al Organizației Municipale PSD Buzău și prim-vicepreședinte al Organizației Județene PSD Buzău. [...]
Blocajul politic pentru formarea noului Guvern riscă să împingă decizia după intrarea Parlamentului în vacanță , în condițiile în care au mai rămas mai puțin de 40 de ore până la finalul sesiunii, iar discuțiile între PSD, PNL, USR și UDMR nu sunt programate, potrivit Antena 3 . Miza imediată este capacitatea Parlamentului de a învesti rapid un Executiv, într-un interval de timp tot mai strâns. După consultările cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR, președintele Nicușor Dan așteaptă ca partidele să găsească o formulă de majoritate și să convină asupra numelui viitorului prim-ministru. Conform informațiilor citate, șansele ca șeful statului să desemneze un premier luni sunt „minime”, iar președintele nu are programată o nouă discuție cu liderii celor patru partide. În paralel, tensiunile dintre PSD și PNL s-au accentuat. PSD a transmis, într-un comunicat, că nu va vota „sub nicio formă” un guvern condus de europarlamentarul Siegfried Mureșan și l-a criticat pe Ilie Bolojan pentru această propunere. De cealaltă parte, PNL a reluat acuzațiile la adresa PSD, printr-un mesaj public al purtătorului de cuvânt Ionel Bogdan. „Agresorul este protejat. Victima este arătată cu degetul, stigmatizată și făcută responsabilă pentru ceea ce i s-a întâmplat. Cu toate acestea, victima continuă să caute soluții, dialog și înțelegere. Agresorul nu vrea doar să scape nepedepsit. Vrea ca victima să fie pedepsită în locul lui. Iar judecătorul, atent și imparțial, pare să aștepte ca victima să-și ceară scuze, să-și retragă plângerea și să accepte singură sancțiunea.” Fereastra de timp pentru învestire, tot mai îngustă Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a declarat că „mai e timp pentru învestirea unui nou Guvern”, argumentând că, dacă se ajunge „astăzi” la o soluție și se face o desemnare, Parlamentul ar putea învesti guvernul „mâine, toată ziua, până noaptea”. Totodată, el a spus că Ilie Bolojan „nu se ține agățat” și că PNL vrea deblocarea situației. În contrapunct, surse politice citate de Antena 3 susțin că „e blocaj între cele două tabere și nu se întrevede nicio soluție”. Aritmetica parlamentară: niciuna dintre tabere nu are majoritate Potrivit calculelor prezentate, nici PSD, nici tabăra PNL–USR–UDMR nu strâng, în forma actuală, voturile necesare pentru o majoritate de 233. Scenariul „Guvern Grindeanu” : PSD, o parte dintre minorități, UPR, neafiliați și Grupul PACE ar ajunge la „în jur de 190 de voturi”. Cu posibile voturi de la 16 parlamentari PNL disidenți și eventual din zona SOS România, totalul ar urca la „cel mult 218–220”. Majoritatea ar putea fi obținută doar dacă ar vota și UDMR. Scenariul „Guvern Mureșan” : PNL, USR, UDMR, minorități și câteva voturi de la neafiliați ar aduna „în jur de 180–190”, sub pragul de 233. Fără voturile celor 16 parlamentari PNL disidenți, numărul ar fi și mai mic. Pentru context, Antena 3 indică următoarea distribuție a parlamentarilor: PSD (127), AUR (90), PNL (76), USR (59), UDMR (31), minorități (17), Uniți pentru România (15), Grupul S.O.S România (15), neafiliați (15 deputați și 8 senatori), Grupul Pace-Întâi România (11 senatori). Dacă blocajul persistă, președintele Nicușor Dan va trebui să decidă cui încredințează mandatul de formare a noului Executiv, în încercarea de a debloca criza politică, însă sursa notează că, în acest moment, nu există o formulă de majoritate agreată între actorii implicați. [...]
Blocajul prelungit la desemnarea unui premier riscă să lase România fără un guvern cu mandat deplin , într-un moment în care partidele par mai preocupate să evite alegerile anticipate decât să închidă rapid criza, potrivit Adevărul . Fostul președinte Traian Băsescu susține că actorii politici prelungesc deliberat impasul, în timp ce „țara nu primește un guvern legitim”. Într-o postare pe Facebook, Băsescu descrie ironic un „consens” în care fiecare își urmărește interesul. Despre Sorin Grindeanu, el afirmă că „nu vrea anticipate” și nici să fie premier, invocând, în aceeași intervenție, teme precum PNRR și angajamentele din SAFE. Despre Ilie Bolojan, Băsescu spune că „nu vrea anticipate, dar vrea să rămână premier interimar pe termen nelimitat”, deși, potrivit fostului șef de stat, acesta ar fi primit prin moțiune de cenzură un „ordin constituțional de evacuare” din Palatul Victoria. Băsescu îl menționează și pe președintele Nicușor Dan , despre care afirmă că „nu vrea anticipate”, dar ar prefera ca partidele să aleagă ele un candidat „cu care să se evite anticipatele”. În aceeași logică, fostul președinte susține că Parlamentul „ar vota orice candidat pentru că nu vrea anticipate”, însă lipsește un nume de premier desemnat, concluzionând: „Doar țara nu primește un guvern legitim. Mai vedem la toamnă!”. Negocierile pentru guvern, din nou în impas Intervenția lui Traian Băsescu vine pe fondul prelungirii negocierilor pentru desemnarea unui nou prim-ministru, după căderea Guvernului Bolojan. Potrivit informațiilor prezentate, discuțiile dintre partidele fostei coaliții au ajuns din nou într-un punct mort, fără acord asupra viitorului premier. În acest context, PSD și-a oficializat susținerea pentru Sorin Grindeanu, în timp ce PNL, USR și UDMR susțin varianta europarlamentarului Siegfried Mureșan. Separat, Grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat duminică, 28 iunie, că îl propune pe Patriarhul Daniel pentru funcția de prim-ministru, potrivit Adevărul . Miza: evitarea anticipatelor și lipsa unui guvern „legitim” În lipsa unor concesii între tabere, negocierile rămân blocate, iar președintele Nicușor Dan „pare să fi devenit parte a confruntării politice, în loc să arbitreze conflictul dintre partide”, conform unei analize publicate de Adevărul . În termeni politici, prelungirea interimatului menține incertitudinea asupra direcției guvernării și întârzie instalarea unui executiv cu mandat deplin. [...]
Atacul lui Siegfried Mureșan la adresa lui Sorin Grindeanu readuce în prim-plan tema credibilității României în UE și a implementării PNRR , într-un moment în care negocierile politice pentru viitorul guvern se poartă și pe terenul „încrederii” externe, potrivit HotNews . Eurodeputatul Siegfried Mureșan, propus de PNL-USR-UDMR pentru funcția de premier, a publicat luni dimineață un mesaj pe Facebook în care susține că „încrederea la nivel european se câștigă doar prin fapte” și că Uniunea Europeană „nu va uita” tentativa PSD, „sub conducerea premierului Sorin Grindeanu”, de a „legaliza corupția politică” prin OUG 13. Mureșan face trimitere la Ordonanța 13 , adoptată pe 31 ianuarie 2017 în mandatul lui Grindeanu, care dezincrimina parțial abuzul în serviciu. În mesaj, eurodeputatul invocă și protestele masive de atunci, despre care afirmă că au rămas „întipărite” în memoria partenerilor europeni. PNRR și deficitul, folosite ca argument de „încredere” în negocierile politice În aceeași postare, Mureșan aduce în discuție și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , susținând că un „alt moment de neîncredere” a fost „întârzierea la implementarea PNRR”, „fuga de reforme” și „deficitul de 9.3% al lui Marcel Ciolacu”, în perioada în care Grindeanu era membru al Guvernului. El afirmă, totodată, că încrederea ar fi fost „recâștigată în ultimul an prin rezultate”, invocând drept „dovadă” faptul că „cererea de plată 4 din PNRR a fost adoptată imediat și integral”. În final, Mureșan conchide că Sorin Grindeanu „va fi întotdeauna premierul OUG 13”, pe care îl descrie drept „incapabil să câștige încrederea pentru România”. [...]
Criza din jurul votului pentru Guvernul Veștea a deschis o falie în AUR, cu efect direct asupra capacității partidului de a negocia și de a-și disciplina parlamentarii , potrivit G4Media . Conducerea AUR ar cere alegeri anticipate, în timp ce „mai mulți lideri importanți” ar susține o guvernare de facto cu PSD, pe fondul presiunilor descrise de publicație pentru votarea Executivului. În relatarea G4Media, ruptura se leagă de episodul din Parlament în care George Simion a avut un discurs despre „trădători”, după care parlamentarii AUR au ieșit din sală și au absentat de la vot, deși anterior ar fi existat semnale că partidul ar urma să susțină guvernul. Publicația notează că Simion l-a determinat pe Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan, să meargă la sediul AUR în seara votului. Negocieri contestate intern și acuzații privind „funcții” Omul de afaceri Mohammad Murad , deputat AUR de Constanța, a oferit cele mai multe detalii despre presupuse negocieri cu PSD și a susținut că i s-ar fi spus că ar urma să fie ministrul Economiei. Murad l-a acuzat pe Simion că „și-a schimbat decizia în ultimul moment” și a descris confuzie internă în dimineața votului, inclusiv mesaje potrivit cărora votul ar fi urmat să fie „la liber”. În același timp, Simion a negat public că AUR ar fi negociat funcții, afirmând că partidul nu a cerut „nici deconcentrate, nici ministere”. Gigi Becali, deputat AUR ales în 2024, a întărit afirmațiile lui Murad, potrivit relatării, și a spus că Simion i-ar fi promis președintelui Nicușor Dan că AUR va vota guvernul. Becali a votat Executivul Veștea și l-a criticat pe Simion după episodul din plen. Demisii și poziționări divergente: anticipate vs. susținerea guvernului Avocata Silvia Uscov și-a anunțat public demisia din AUR, invocând diferențe de valori. Înainte, ea scrisese că ar vota Guvernul Veștea, argumentând că un guvern minoritar ar crea o „tensiune” între Guvern și Parlament care ar forța negocierea și că „Bolojan și USR trec în opoziție”. G4Media mai arată că Anca Alexandrescu a dus o campanie pro-Guvernul Veștea și a criticat AUR pentru că nu a susținut Executivul, iar reacțiile din public au devenit ulterior critice la adresa postului Realitatea Plus și a moderatoarei. Conflictul cu Realitatea Plus: Călin Georgescu, scos din emisie până la scuze publice În același context, publicația descrie un schimb tensionat de replici în direct între Călin Georgescu și Anca Alexandrescu, după ce aceasta a spus că l-a susținut pe Adrian Veștea. Ulterior, Realitatea Plus a publicat un mesaj în care anunță că nu îl va mai difuza pe Georgescu până când acesta nu își cere scuze public postului și telespectatorilor, asumând inclusiv riscul de a pierde audiență. „Din acest motiv, până în momentul în care domnul Călin Georgescu își va cere scuze public atât Realității PLUS, cât și telespectatorilor care urmăresc această televiziune, ne rezervăm dreptul de a nu mai participa și de a nu mai transmite evenimente dedicate exclusiv domniei sale.” Pentru AUR, miza imediată este una operațională: partidul pare prins între două direcții incompatibile — escaladarea spre anticipate, susținută de conducere, și o linie pragmatică de colaborare parlamentară cu PSD — într-un moment în care disciplina de vot și controlul mesajului public sunt deja contestate din interior. [...]
