Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental, într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul.
Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”.
Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor:
„Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.”
Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”.
Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale:
Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică.
Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv.
În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță, a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”.
Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului.
Recomandate
Votul de învestire intră sub semnul incertitudinii după refuzul PSD , iar premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că decizia social-democraților prelungește criza politică și pune presiune pe aritmetica parlamentară, potrivit Agerpres . Mureșan a declarat luni, la Parlament, după o întâlnire cu miniștrii propuși în Cabinetul său, că PSD „a dovedit din nou că pune partidul înaintea țării” prin decizia de a nu susține Guvernul. El a susținut că, de la desemnarea sa de către președintele României, social-democrații „au căutat pretexte pentru continuarea crizei politice”. Audieri mai lungi, miză pe „seriozitate” în comisii Premierul desemnat a spus că a cerut ca audierile miniștrilor în comisiile de specialitate să dureze minimum 60 de minute, nu 30, pentru a permite o evaluare „serioasă” a candidaților. În același context, Mureșan a afirmat că miniștrii propuși sunt „bine pregătiți” și îndeplinesc condițiile de competență și etică. Aritmetica din Parlament și căutarea de voturi Mureșan a insistat că votul se dă în Parlament și a calificat drept „extrem de straniu” faptul că președintele Camerei Deputaților i-ar fi cerut să nu meargă la vot. El a indicat că PNL, USR și UDMR ar avea împreună 170 de voturi și a anunțat discuții cu parlamentari neafiliați, precum și o întâlnire cu Grupul minorităților naționale. Mesaj către PSD: „Suntem deschiși la discuții” Premierul desemnat a afirmat că rămâne deschis dialogului cu PSD și a spus că i-a transmis președintelui partidului un document (făcut public, potrivit declarațiilor sale) din care ar rezulta că propunerile PSD din documentul adoptat la Sinaia se regăsesc „într-un mod serios și responsabil” în programul de guvernare propus. În același timp, Mureșan a susținut că PSD ar fi luat decizia de a nu susține Guvernul „în unanimitate”, după o ședință de câteva minute, „fără a analiza serios programul de guvernare”. Context: acuzații privind un „filmuleț” și o întâlnire externă Întrebat despre întâlnirea dintre Sorin Grindeanu și ambasadoarea SUA în Grecia, Mureșan a spus că nu are suficiente date pentru a afirma că Guvernul Bolojan ar fi fost demis ca urmare a unei intervenții. Totuși, el a declarat că îl îngrijorează „caracterul extrem de informal” al unui filmuleț în care politicieni PSD ar fi discutat cu reprezentanți ai altor state într-un mod pe care îl consideră nedemn pentru reprezentarea statului român. La final, Agerpres notează că Consiliul Politic Național al PSD a decis luni să nu susțină Guvernul Siegfried Mureșan, iar Sorin Grindeanu a respins duminică acuzațiile privind existența unei înțelegeri cu Statele Unite pentru îndepărtarea lui Ilie Bolojan, susținând că acesta a fost demis din cauza modului în care a guvernat. [...]
AUR condiționează orice discuție de majoritate de eșecul la vot al Guvernului Mureșan și de negocieri înainte de Cotroceni , miză care prelungește incertitudinea politică într-un moment în care partidele caută o formulă de guvernare. Potrivit Agerpres , liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că discuțiile pentru formarea unei majorități parlamentare ar trebui purtate înaintea consultărilor de la Cotroceni , dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan nu va fi învestit. Peiu afirmă că ar fi posibilă o coaliție de guvernare PSD–AUR doar în condițiile în care PSD ar contacta AUR, dar susține că obiectivul principal al formațiunii este să convingă președintele și celelalte partide că „singura soluție democratică” de ieșire din blocaj ar fi alegerile anticipate. El a adăugat că AUR exclude să voteze un guvern din care nu face parte și că o eventuală alianță PSD–AUR „depinde în întregime de PSD și de președintele Nicușor Dan”. AUR: nu participă la audieri și nu votează Guvernul Mureșan Purtătorul de cuvânt al AUR, Ștefăniță Avrămescu, a declarat că negocieri pentru o majoritate ar putea avea loc nu doar cu PSD, ci și cu PNL sau USR, însă abia după ce „pică Guvernul Mureșan”. El a spus că AUR va anunța ulterior echipa de negociere și temele de discuție. Avrămescu a mai precizat că parlamentarii AUR nu vor fi prezenți în comisii la audierea miniștrilor, nici în plen la învestire, invocând „programul de guvernare prezentat”, și a reiterat poziția partidului: „Poziția noastră este cât se poate de clară: nu votăm acest Guvern.” Condiția AUR pentru PSD: discuții „cu partidul”, la nivel de conducere Întrebat dacă AUR se așteaptă să fie cooptat la guvernare de PSD, Avrămescu a spus că o declarație a lui Sorin Grindeanu i-a „contrariat” și a insistat că orice discuție trebuie purtată cu partidul, nu „individual”, și înainte de consultările de la Cotroceni. În același context, Avrămescu a susținut că AUR va avea „echipe de negocieri” pentru discuții privind formarea unei majorități și a indicat că PSD și AUR ar putea găsi „puncte comune” atunci când se discută un program și soluții, inclusiv pe fondul unei „crize economice” și „crize sociale”, fără a detalia măsuri concrete. [...]
PSD își justifică refuzul de a vota noul executiv prin riscul unei „demagogii economice” , susținând că programul guvernului propus de Siegfried Mureșan ar conține promisiuni care „nu se pot ține”, potrivit news.ro . Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu , mută disputa politică în zona credibilității măsurilor economice și a capacității de guvernare într-un context de „crize suprapuse”. Grindeanu a explicat, luni, într-o conferință de presă, de ce PSD a susținut anterior Guvernul Veștea (propus de un liberal), dar nu susține guvernul propus acum de liberalul Siegfried Mureșan. Pe lângă o decizie internă a PSD de a nu vota un guvern din care partidul nu face parte, liderul social-democrat a invocat și modul în care Mureșan ar fi gestionat relația cu PSD în perioada de după nominalizare. Critica PSD: promisiuni economice fără acoperire și „demagogie” În centrul argumentației, Grindeanu a susținut că programul de guvernare ar include promisiuni pe care inițiatorul „știe că nu se poate ține de cuvânt”, iar PSD nu poate „gira” acest tip de abordare. „PSD nu poate gira o asemenea demagogie economică, nu putem valida nişte iluzii vândute românilor doar pentru ca unii să se instaleze la Palatul Victoria.” Tot în acest registru, Grindeanu a afirmat că PSD nu poate vota „un premier care este decuplat total de România”, descriindu-l pe Mureșan drept „un soi de birocrat parașutat”. Relația politică: acuzații de „aroganță” și comunicare târzie Grindeanu a mai spus că Mureșan ar fi trimis programul de guvernare cu „5 minute înainte” de ședința PSD, la „10 zile de la nominalizare”, gest pe care l-a interpretat ca lipsă de politețe și semn de „aroganță” și „tupeu”. Liderul PSD a afirmat și că a primit un SMS de la premierul desemnat cu câteva minute înainte de ședința social-democraților. În acest context, Grindeanu a concluzionat că sunt „scenarii total diferite” între situația anterioară (Guvernul Veștea) și actuala propunere de guvern. Capacitatea de guvernare: „nu are greutatea politică” și „experiența administrativă” Liderul PSD a pus sub semnul întrebării și profilul lui Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, afirmând că acesta „nu are greutatea politică” și „nici experiența administrativă” necesare pentru a gestiona o țară „sub presiunea atâtor crize suprapuse”. De asemenea, Grindeanu a spus că, în opinia sa, Mureșan „nu își dorește să fie prim-ministru” și că ar vrea să plece „repede” la Bruxelles. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre conținutul concret al programului de guvernare sau despre promisiunile economice la care face referire Grindeanu, astfel că acuzațiile rămân la nivel de declarații politice. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan încearcă să reducă riscul unui vot negativ al PSD la învestirea Guvernului, susținând că programul de guvernare include propuneri social-democrate și că o eventuală respingere ar fi „strict pe criterii subiective” , potrivit Stirile Pro TV . Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mureșan spune că l-a contactat „din nou” pe președintele PSD, Sorin Grindeanu , că i-a transmis un document care ar arăta convergențe între programul propus și solicitări ale PSD și că este „oricând dispus” la discuții despre program, formarea Guvernului și „rezolvarea crizei politice”. „Documentul arată că, dacă PSD va vota Guvernul, îl va vota pe criterii obiective. Dacă va vota împotrivă, o va face strict pe criterii subiective.” Ce mizează Mureșan: programul ca instrument de negociere Mesajul premierului desemnat pune accent pe ideea că votul din Parlament ar trebui să fie decis de conținutul programului, nu de calcule politice. În acest sens, el enumeră domenii în care susține că programul preia sau reflectă propuneri asociate PSD, de la energie și apărare până la fiscalitate, reformă administrativă și investiții. Principalele capitole invocate din program Potrivit lui Mureșan, documentul transmis către Grindeanu include, între altele, următoarele direcții: Energie și resurse : investiții în capacități noi, rețele, stocare și interconectări; proiecte precum Mintia, Iernut, Tarnița-Lăpuștești și unitățile 1, 3 și 4 de la Cernavodă; sprijin pe factură pentru consumatorii vulnerabili; calendar de închidere a cărbunelui corelat cu înlocuitorii; contracte pe termen lung „fără plafonări generalizate de preț”. Securitate, apărare și industria de profil : folosirea SAFE (16,68 mld. euro, aprox. 83,4 mld. lei) pentru achiziții care aduc producție și furnizori în România; creșterea graduală a cheltuielilor de apărare spre 5% din PIB; modernizarea unor baze militare; hub european de securitate maritimă operațional la Constanța în 2027. Reindustrializare și finanțare pentru dezvoltare : Banca de Investiții și Dezvoltare ca instrument central; ajutoare de stat evaluate public; PPP-uri fără mutarea datoriei „în afara bilanțului”; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027; măsuri pentru piața de capital, inclusiv „statut de piață emergentă pentru bursă”. Colectare și disciplină bugetară : ținte de deficit de 6% din PIB în 2026 și sub 3% în 2030; bugetul pe 2027 adoptat până la 31 decembrie; reunificarea ANAF cu Vama; declarații precompletate; principiul că nicio cheltuială permanentă nu se face fără sursă. Reforma statului și servicii publice : comasarea instituțiilor; „punct digital unic”; 13% mai puțini parlamentari; maximum trei secretari de stat pe minister; rating public A–E pentru companiile de stat și ieșire din portofoliu după trei ani de pierderi; 5 milioane de români cu identitate digitală până în 2028. Muncă, venituri, coeziune și demografie : „Contul Viitorului” pentru fiecare copil; subvenția de 2.250 lei/lună pentru angajarea tinerilor NEET; eliminarea supraimpozitării part-time-ului pentru părinți și pentru personalul din sănătate și educație; contracte de muncă flexibile. Educație, sănătate și cercetare : ținte de 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare; primă de performanță de 10–20% pentru profesori; noul Bacalaureat din 2030; 2.000 de paturi noi de îngrijiri paliative până în 2028. Agricultură și irigații : mecanism de compensare a pierderilor din secetă „cu Banca Mondială”, din primăvara lui 2027; pachet pentru tânărul fermier; noua lege a arendei; reluarea exporturilor de ovine. Infrastructură și investiții strategice : minimum 10 mld. euro/an (aprox. 50 mld. lei) din coeziune din 2027; transferul proiectelor PNRR nefinalizate către alte finanțări; deschiderea competitivă a pieței feroviare de călători din 2028; înjumătățirea deceselor rutiere până în 2030; Dunăre navigabilă tot anul. România europeană și euroatlantică : aderarea la OECD; acord pe bugetul UE 2028–2034 până la finalul lui 2026; deschiderea negocierilor pentru Moldova și Ucraina; Visa Waiver ca prioritate în relația cu SUA; reforme privind justiția și serviciile de informații. Ce urmează, din informațiile disponibile Din datele prezentate, demersul lui Mureșan indică o încercare de a ancora decizia PSD într-o negociere pe conținutul programului și de a crește presiunea publică asupra justificării unui eventual vot împotrivă. Articolul nu oferă un răspuns al lui Sorin Grindeanu sau o poziție oficială a PSD privind documentul transmis. [...]
Disputa politică pe tema gazelor riscă să deturneze o țintă energetică deja asumată , în condițiile în care gradul de umplere a depozitelor este peste media UE și aproape de pragul oficial pentru 1 octombrie, potrivit Biziday . Declarațiile au venit după ce PSD a decis, prin vot online, că nu va susține Guvernul propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „de vină” pentru faptul că depozitele de gaze sunt la 76% din capacitate. În același timp, informațiile prezentate arată că România are un grad de umplere mai mare decât media UE, iar obiectivul asumat oficial este atingerea nivelului de 80% la 1 octombrie. Contextul politic: PSD nu votează Guvernul Mureșan Conferința de presă a avut loc la scurt timp după reuniunea online a social-democraților, în care partidul a decis să nu voteze Guvernul Mureșan, rezultat anunțat și în zilele precedente. Discuția despre SUA și acuzația de „antiamericanism” Grindeanu a fost întrebat și despre un articol The Wall Street Journal , care a relatat că ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi spus în martie că Guvernul României urmează să cadă, pentru că Bolojan s-ar fi opus unui coridor de gaze care ar urma să traverseze estul Europei. În relatarea citată, Guilfoyle i-ar fi avertizat pe greci că ar putea păți același lucru, afirmând că: „Noi putem face asta oricărei țări vrem, putem face asta și aici, în Grecia”. Liderul PSD a spus că s-a întâlnit cu Guilfoyle după ce a fost invitat la un eveniment privat și a respins ideea că un ambasador ar putea decide soarta unui guvern. „N-am ce să comentez în plus. Nu vine niciun ambasador să spună dacă un guvern pică sau nu”. În același context, Grindeanu a susținut că, în opinia sa, Guvernul Bolojan a fost „cel mai antiamerican din istoria post-decembristă” și a adăugat că România ar avea nevoie de „un guvern care să repună relația cu SUA pe un făgaș normal”. Întrebare fără răspuns: cazul Romgaz și costul gazelor lichefiate Potrivit aceleiași surse, Grindeanu a refuzat să răspundă când a fost întrebat despre o dezvăluire conform căreia Romgaz ar fi transmis în decembrie 2025 un document care ar indica pierderi de până la 310 milioane de euro/an (aprox. 1,55 miliarde lei/an), dacă ar fi cumpărat gaze lichefiate americane din Grecia. [...]
PNL amenință cu CCR, ceea ce poate bloca calendarul anticipatelor dacă Guvernul propus de Siegfried Mureșan cade la vot, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura, potrivit Adevărul . Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru spune că liberalii iau în calcul sesizarea Curții Constituționale pentru un posibil conflict constituțional legat de interpretarea obligațiilor șefului statului. Muraru susține că, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Constituție pentru dizolvarea Parlamentului, președintele „ar trebui” să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate . În același timp, PNL afirmă că nu susține suspendarea președintelui, dar vrea ca CCR să tranșeze disputa de interpretare. „Președintele, în viziunea Partidului Național Liberal, nu trebuie suspendat și Partidul Național Liberal nu susține o suspendare. Doar că avem o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției și chemăm, da, Curtea Constituțională a României să decidă asupra acestei prezumtiv conflict constituțional.” Miza: cine decide ieșirea din blocaj – președintele sau CCR Potrivit declarațiilor lui Muraru, Curtea ar urma să stabilească dacă, după respingerea Guvernului Mureșan și îndeplinirea condițiilor constituționale, președintele poate continua să desemneze candidați pentru funcția de premier sau este obligat să dizolve Parlamentul și să ajungă la anticipate. „Dacă președintele are dreptate și atunci poate să existe oricâte guverne care să fie respinse de Parlament și să nu convoace alegeri anticipate, sau președintele este obligat să convoace aceste alegeri anticipate.” Votul din Parlament și aritmetica politică Guvernul condus de Siegfried Mureșan urmează să fie supus votului Parlamentului miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi, iar PNL, USR și UDMR ar avea, potrivit calculelor prezentate public, 170 de voturi. În acest context, PSD a anunțat că nu susține Guvernul Mureșan, iar liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că partidul este pregătit inclusiv pentru scenariul alegerilor anticipate. Acuzații de cooperare PSD–AUR și tensiuni interne în PNL Muraru a afirmat că respingerea Cabinetului Mureșan ar putea adânci blocajul politic și ar putea „radicaliza” scena politică, în special în zona PNL și USR. Totodată, el a acuzat PSD și AUR că ar fi acționat concertat în ultimele luni, invocând moțiunea de cenzură depusă împreună pe 5 mai, voturi comune în Parlament și colaborări la unele amendamente. Separat, vicepreședintele PNL a indicat că, în eventualitatea unor alegeri anticipate, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu „cel mai probabil” nu ar mai prinde locuri pe listele partidului, pe motiv că ar fi încălcat decizii interne. Implicația economică invocată: riscul de derapaj bugetar și discuția despre FMI Întrebat despre un posibil scenariu de guvernare PSD–AUR, Muraru a legat discuția de riscuri bugetare și de posibilitatea ca România să ajungă să apeleze la FMI, în funcție de măsurile promovate de o astfel de formulă. „Deci nimeni nu-și dorește acest lucru, dar în eventualitatea în care România nu va avea un guvern acum, cu guvernul Mureșan, ci vom ajunge la o formulă care va include PSD și AUR, dacă te uiți la măsurile lor pe care le anunță, numai la jumătate dintre ele, știi că deficitul va reveni în foarte scurt timp la cifrele din 2024–2025.” Ce urmează depinde de votul de miercuri și de pașii constituționali care ar putea fi deschiși ulterior: fie o nouă rundă de desemnări pentru premier, fie accelerarea către anticipate, cu CCR ca posibil arbitru al interpretării Constituției. [...]
