Știri
Știri din categoria Politică
Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual, însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir.
Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României, despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut.
„În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul.
În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit.
Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare.
„Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali.
În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale, însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului.
Recomandate
Sorin Grindeanu cere transparentizarea alocărilor din SAFE, pe fondul unui împrumut care va fi rambursat de contribuabili , după ce a susținut că a aflat abia luni cum sunt împărțiți banii pentru România din programul european, potrivit Antena 3 . Președintele PSD a declarat, joi seara, în emisiunea „Decisiv”, că din cele 16 miliarde de euro alocate României ar fi 4 miliarde de euro direcționate către infrastructură rutieră și a sugerat că decizia ar fi fost luată „la nivel de Cancelarie”, indicându-l pe Mihai Jurca , șeful Cancelariei premierului, ca punct de gestionare a procesului. „Luni am aflat, atunci când am mers la Cotroceni (...) că a fost agenda despre SAFE, despre OECD şi despre PNRR (...) Partidul Social Democrat a spus că da, susţinem şi PNRR, şi OECD (...) şi Programul SAFE.” Miza: bani din împrumut și controlul deciziei Grindeanu a argumentat că, deși România „are nevoie de aceste miliarde” pentru modernizarea armamentului, faptul că finanțarea este un împrumut impune o prezentare publică detaliată a criteriilor și destinațiilor. „România are nevoie de aceşti bani (...) dar, atâta timp cât e vorba de împrumut, şi atâta timp cât toţi românii vor da banii înapoi cu dobândă (...) eu cred că transparentizarea era obligatorie.” Liderul PSD a mai spus că, din sumele rămase, o parte ar trebui orientată către industria națională de apărare pentru a crea locuri de muncă și valoare adăugată, susținând că actuala împărțire ridică semne de întrebare. Context: ce este SAFE și ce proiecte a trimis Guvernul în Parlament Programul SAFE (Security Action for Europe) are o valoare totală de 150 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene și urmărește întărirea rapidă a capacităților de apărare până în 2030. Pentru România, alocarea este de circa 16,6 miliarde de euro, iar pentru prima etapă Guvernul a selectat proiecte de 8,33 miliarde de euro, transmise Parlamentului pentru aprobare. În material se arată că sunt 15 programe de înzestrare – de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene – iar șase contracte ar urma să meargă către compania germană Rheinmetall , care ar încasa „peste 5,6 miliarde de euro”. [...]
Guvernul rămâne interimar chiar dacă moțiunea trece , iar schimbarea efectivă a Executivului depinde de formarea unei noi majorități, a declarat Dragoș Pîslaru , ministrul Fondurilor Europene și ministru interimar al Muncii, potrivit Digi24 . Mesajul vine înaintea votului de marți pe moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR , într-un context în care miza imediată este continuitatea administrării curente și evitarea unui vid de decizie. Pîslaru susține că o parte dintre parlamentarii care au semnat moțiunea ar putea să nu o mai susțină la vot, pe fondul lipsei unui plan alternativ de guvernare. El a invocat divergențe între semnatari privind direcția de după o eventuală cădere a Guvernului — de la alegeri anticipate la ideea unei coaliții — și a descris situația ca pe un test de „responsabilitate”. „Eu am încredere, mai ales în condițiile în care parlamentarii încep să înțeleagă ce au semnat. Au semnat o moțiune și au început să își dea seama că nu au niciun plan alternativ.” Ce spune ministrul despre scenariul în care moțiunea trece Oficialul afirmă că, indiferent de rezultatul votului, Guvernul nu „pleacă nicăieri” după ziua de marți, deoarece, în cazul adoptării moțiunii, Executivul ar continua să funcționeze în regim interimar până la formarea unei noi coaliții. „Vă asigur că acest guvern nu pleacă nicăieri după ziua de marți. Guvernul acesta rămâne în continuare; va fi un guvern interimar dacă se întâmplă acest scenariu.” Contextul politic imediat Declarațiile au fost făcute joi, după ședința de Guvern. La final, Pîslaru a transmis și un mesaj de 1 mai, cu o trimitere directă la moțiunea PSD-AUR, criticând demersul din Parlament. „Mi-ar plăcea ca toți să muncim, nu să șobolănim cu moțiuni de cenzură prin Parlament.” [...]
Demisia Victoriei Stoiciu din PSD expune riscul de fragmentare a electoratului social-democrat în contextul unei colaborări PSD–AUR, pe care senatoarea o vede ca pe o legitimare a extremismului și o sursă de confuzie pentru votanți, potrivit Digi24 . Stoiciu, care a demisionat din PSD, spune că ar fi luat aceeași decizie și dacă partidul ar fi mers până la capăt cu un vot pe o moțiune inițiată de AUR. Pentru ea, „linia roșie” este orice formă de pactizare sau alianță cu AUR, pe care îl numește „partid extremist”, chiar și atunci când miza politică ar fi demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan . „A fost o demisie pe care am discutat-o eu cu conștiința mea. Întotdeauna am afirmat, inclusiv public, că o linie roșie pentru mine este orice pactizare, orice formă de alianță (...) cu partidul extremist AUR.” Miza politică: cost electoral și confuzie în rândul votanților PSD Senatoarea susține că o asociere PSD–AUR ar putea avea un cost electoral dublu pentru social-democrați, chiar dacă și-ar atinge obiectivul politic punctual (în contextul moțiunii): pe de o parte, ar accelera migrarea unei părți din electorat către AUR; pe de altă parte, ar îndepărta votanții pro-europeni ai PSD, despre care afirmă că „nu își doresc niciun fel de alianță cu AUR”. În argumentația ei, problema centrală este efectul de „normalizare” a AUR în spațiul politic, odată ce aparițiile comune și mesajele coordonate ar transmite că formațiunea nu mai este tratată ca „nefrecventabilă”. Disputa pe mandat: refuzul de a „restitui” locul din Parlament Stoiciu respinge cererile venite dinspre foști colegi de a demisiona și din Senat, afirmând că mandatul unui parlamentar nu este „proprietatea partidului”. Ea admite că a candidat sub sigla PSD, dar spune că, după colaborarea cu AUR, nu se mai regăsește în direcția partidului și își justifică rămânerea în Parlament prin nevoia unei „voci social-democrate de stânga” care să nu facă „compromisuri cu extremismul”. „Mandatul meu nu este proprietatea partidului. Mandatul niciunui parlamentar nu este proprietatea partidului ca să-l restituie acum partidului.” Nemulțumiri interne în PSD, înainte și după discuțiile despre AUR Stoiciu afirmă că există „voci nemulțumite” în PSD, inclusiv dinaintea discuțiilor privind asocierea cu AUR. Ea leagă o parte din tensiunile interne de teama unor colegi față de perspectiva opoziției și de lipsa unui „plan foarte clar” pentru revenirea la guvernare într-o formulă cu PNL, USR și UDMR. În material nu sunt prezentate reacții ale conducerii PSD sau ale AUR la declarațiile senatoarei. [...]
Disputa din jurul programului european SAFE riscă să politizeze alocarea banilor pentru înzestrare , după ce șeful Romarm a lansat acuzații publice la adresa ministrului Apărării, Radu Miruță, pe fondul negocierilor privind proiectele și contractele finanțate din acest mecanism, potrivit Antena 3 . Răzvan Pîrcălăbescu, managerul general Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare, a spus joi, la Antena 3 CNN, că Miruță „ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale”. El a susținut că, în perioada în care Miruță a fost ministru al Economiei, „a privat apărarea de toți banii pentru investiții”, iar ulterior „a încercat sabotarea lor”. „Miruță ar trebui judecat pentru înaltă trădare și subminarea economiei naționale. De asemenea, și-a bătut joc de apărare atât în perioada în care a fost ministrul Economiei, cât și la Apărare.” Miza: ce finanțează SAFE și cine ia contractele În același context, Antena 3 CNN afirmă că a intrat în posesia unui document care arată pe ce vrea România să cheltuiască fondurile din programul european SAFE: 15 programe de înzestrare, de la blindate și elicoptere până la drone și sisteme antiaeriene. Potrivit documentului citat, șase contracte ar urma să meargă către compania germană Rheinmetall , care ar urma să încaseze „peste 5,6 miliarde de euro” (aprox. 28 miliarde lei). Contextul conflictului: arma de asalt de la Cugir și producția locală Reacția lui Pîrcălăbescu vine după ce Radu Miruță a fost acuzat că și-ar fi însușit meritele realizării proiectului armei de asalt care ar urma să fie realizată la fabrica de la Cugir, în condițiile în care, anterior, s-ar fi opus în ședințe de Coaliție și de Guvern în care s-au discutat componentele programului SAFE. Pîrcălăbescu a mai spus că proiectul este „sub autoritatea MAI” și a indicat că arma este discutată pentru producție la Cugir, iar muniția asociată contractului ar urma să fie produsă la Sadu. Separat, Miruță a declarat că miza programului nu este doar achiziția de echipamente, ci și revitalizarea industriei naționale, iar planul ar prevedea ca aproximativ 50% din producție să fie realizată local, în puncte precum Mangalia, Mediaș, Brașov, Cugir și Sadu. Ce știm despre SAFE, din datele prezentate Programul SAFE (Security Action for Europe) are o valoare totală de 150 de miliarde de euro (aprox. 750 miliarde lei) la nivelul Uniunii Europene și este gândit pentru întărirea rapidă a capacităților de apărare până în 2030. Pentru România, Antena 3 indică: circa 16,6 miliarde de euro alocate (aprox. 83 miliarde lei); proiecte de 8,33 miliarde de euro selectate pentru prima etapă (aprox. 41,6 miliarde lei), trimise în Parlament pentru aprobare. [...]
Ministerul Afacerilor Externe pregătește declasificarea a peste 5.000 de dosare diplomatice din anii 1990–1992 , o măsură care poate schimba accesul public la informații despre începutul tranziției și poate reduce zona de opacitate administrativă rămasă din primii ani postcomuniști, potrivit Digi24 . Anunțul a fost făcut de ministra de Externe, Oana Țoiu , care spune că vor fi puse la dispoziția publicului documente elaborate de MAE în perioada 1990–1992, inclusiv pe teme precum alegerile din mai 1990, mineriadele , vizita Regelui Mihai și corespondența cu URSS. Ce se declasifică și pe ce bază Conform proiectului pus în transparență decizională , declasificarea vizează toate informațiile „clasificate secret de serviciu” elaborate de MAE în intervalul 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Documentul este disponibil aici: proiectului pus în transparență decizională . Ministra susține că dosarele au rămas încadrate la nivel de „secret de serviciu”, deși nu mai erau încadrate la nivel de „secret de stat” de peste un deceniu. Dimensiunea operațiunii și ce urmează să ajungă la public Oana Țoiu indică un volum de: 5.376 de dosare; 768 de mape de arhivă; aproximativ 100 de metri liniari de raft. În mesajul citat de Digi24, ministra afirmă că este „cea mai consistentă tranșă de documente diplomatice scoase de sub clasificare după cele de dinainte de 1989” și că acoperă „o perioadă de inflexiune” în istoria recentă. Printre exemplele de titluri de dosare menționate se află: „Reacții în URSS față de Revoluția din 22 decembrie 1989”, „Reunificarea Germaniei” și „Tratat de colaborare, bună vecinătate și amiciție cu URSS”. De ce contează decizia Dincolo de valoarea istorică, declasificarea are o miză de guvernanță: lărgește accesul la documente oficiale dintr-o perioadă care a generat controverse publice persistente și poate reduce dependența de interpretări fără suport documentar. „Românii au dreptul să știe cu adevărat istoria tranziției României. Prea multe lucruri au rămas prea mult timp nespuse, neclare, iar în aerul închis al lipsei de informații cresc conspirațiile și neîncrederea”, a transmis Oana Țoiu, pe Facebook. În acest stadiu, materialul nu oferă un calendar detaliat pentru momentul în care documentele vor fi efectiv accesibile publicului, dincolo de faptul că proiectul este în transparență decizională. [...]
PSD își pregătește opțiunile de guvernare după moțiune, dar exclude o majoritate cu AUR și respinge un executiv minoritar , potrivit Antena 3 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că sunt „șanse foarte mari” ca moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan să treacă, dacă nu apar retrageri de semnături până în ziua votului, și cere o soluție rapidă după consultările de la Cotroceni. Grindeanu afirmă că PSD nu va face guvernare cu AUR, deși a semnat moțiunea împreună cu acest partid. În același timp, el susține că PSD nu va susține un guvern minoritar, „nici măcar” unul format doar din PSD, argumentând că o astfel de formulă nu ar avea șanse să reziste. Ce scenarii pune PSD pe masă după vot În cazul în care moțiunea trece și guvernul cade, Grindeanu spune că preferă păstrarea „în mare” a coaliției actuale, dar cu un alt prim-ministru. El condiționează sprijinul PSD de profilul viitorului premier, despre care spune că trebuie să înțeleagă că este „premierul unei coaliții” și să „știe economie”. Totodată, admite și varianta unui premier tehnocrat sau independent, pe care o descrie drept un scenariu ce nu trebuie exclus, deși „nu e neapărat de dorit”. Poziționarea lui Grindeanu și miza consultărilor Întrebat dacă ar accepta să fie nominalizarea PSD pentru funcția de prim-ministru, Grindeanu afirmă că nu ar avea „nicio ezitare” dacă partidul ar decide acest lucru, dar subliniază că PSD are „doar 27% - 28% din Parlament”, ceea ce impune negocieri și o formulă de majoritate. El spune că se așteaptă ca partidele să fie chemate „foarte repede” la consultări la Cotroceni și insistă pe nevoia unei soluții rapide după ziua de marți. Dacă moțiunea nu trece: inclusiv demisia de la PSD, ca opțiune În scenariul în care moțiunea eșuează, Grindeanu afirmă că va exista o analiză internă și că „toate opțiunile sunt pe masă”. În acest context, declară că ar putea demisiona de la conducerea PSD „dacă așa se deblochează situația”. În material este menționată și discuția despre faptul că AUR ar avea o propunere de premier (Călin Georgescu), în timp ce partidele pro-europene ar fi prezentate ca neavând, „în momentul de față”, o propunere asumată. Grindeanu răspunde că PSD va nominaliza un prim-ministru dacă aceasta va fi soluția rezultată în urma consultărilor. [...]
