Știri
Știri din categoria Politică
UE își asumă accelerarea hubului de securitate la Marea Neagră și alocă 10 milioane de euro pentru căutare-salvare, într-un pachet de măsuri legat de creșterea incidentelor din regiune, potrivit G4Media, care relatează despre declarațiile de presă susținute la Palatul Cotroceni de președintele Nicușor Dan și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
În mesajul public transmis la sosire, Ursula von der Leyen a invocat intensificarea „amenințărilor, atacurilor și incursiunilor” în largul Mării Negre și a spus că România și Bulgaria „pot conta pe un răspuns european puternic și unit”. În declarațiile de la Cotroceni, șefa Comisiei Europene a reiterat „solidaritatea deplină” a UE pentru România și a legat securitatea maritimă de libertatea navigației și de securitatea alimentară.
Ursula von der Leyen a indicat două direcții operaționale, cu impact direct asupra capacității de reacție în regiune:
Tot în zona de instrumente europene, von der Leyen a menționat programul SAFE, descris ca program de achiziții în domeniul Apărării Comune, și a dat ca exemplu colaborarea privind producția de drone cu Ucraina, pe care a numit-o tipul de cooperare necesar în perioada următoare.
Nicușor Dan a plasat discuția în logica economică și strategică a regiunii, argumentând că Marea Neagră contează pentru comerțul global, pentru securitatea energetică a Europei și pentru perspectivele legate de extracții din Marea Neagră și zona Caspică. Președintele a spus că nu poate exista nici „pace stabilă”, nici „mod eficient de reconstruire” a Ucrainei fără o Mare Neagră sigură și a invocat incidente recente, de la incursiuni cu drone la sabotaj și atacuri cibernetice, în cadrul războiului hibrid.
În acest context, președintele a arătat că România a inițiat în urmă cu câțiva ani ideea hubului de securitate la Marea Neagră și că acesta trebuie „concretizat în România și Bulgaria cu ajutorul UE”.
Potrivit informațiilor din articol, vizita Ursulei von der Leyen în România și Bulgaria are loc pe parcursul a două zile, iar după oprirea de la București urmează deplasarea la Varna. La București, șefa Comisiei Europene urma să aibă și o întrevedere cu prim-ministrul Luca Niculescu, la Palatul Victoria.
În declarațiile de la Cotroceni, von der Leyen a mai spus că își exprimă sprijinul pentru negocierile de pace programate „mâine” la Abu Dhabi, cu prezența Uniunii Europene, și a menționat utilizarea imaginilor din programul Copernicus ca sprijin imediat pe care UE îl poate oferi.
Recomandate
Vizita Ursulei von der Leyen la București aduce pe agendă securitatea Mării Negre și libertatea de navigație , într-un moment în care amenințările din regiune se intensifică, potrivit Digi24 . Președinta Comisiei Europene vine luni în România, în cadrul unui turneu regional, și are programate întâlniri cu președintele Nicușor Dan și premierul Luca Niculescu. Înaintea deplasării, Ursula von der Leyen a discutat telefonic cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , despre securitatea din regiune, libertatea de navigație în Marea Neagră și eforturile de pace. Într-o postare pe rețeaua X, șefa Comisiei Europene a transmis că începe vizita în regiunea Mării Negre pe fondul intensificării amenințărilor și al creșterii frecvenței atacurilor. „Astăzi încep o vizită în regiunea Mării Negre, unde amenințările la adresa securității se intensifică, atacurile sunt din ce în ce mai frecvente, iar oameni nevinovați și-au pierdut viața.” Von der Leyen a mai precizat că, în România și Bulgaria, va discuta cu liderii politici despre situația de securitate și despre măsuri prin care Europa își poate consolida răspunsul. Ea a reiterat că „libertatea de navigație în Marea Neagră trebuie restabilită și menținută” și a reluat sprijinul pentru apelul lui Zelenski privind un armistițiu care să vizeze infrastructura alimentară și energetică. Tot în contextul discuțiilor cu liderul ucrainean, cei doi au abordat eforturile de pace și negocierile programate la Abu Dhabi în această săptămână, la care Uniunea Europeană urmează să participe alături de partenerii săi. Von der Leyen a anunțat și că îl va întâlni pe Zelenski la Dublin, la sfârșitul acestei săptămâni, pentru a discuta „următorii pași” către pace. Programul întâlnirilor de la București Potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială, președintele Nicușor Dan o va primi luni, la ora 15:30, pe Ursula von der Leyen, la Palatul Cotroceni. Agenda include: o întrevedere tête-à-tête (întâlnire restrânsă, față în față); convorbiri oficiale; declarații de presă comune în jurul orei 17:00. Separat, tot luni, von der Leyen are programată și o întâlnire cu premierul Luca Niculescu, conform agendei publicate de Comisia Europeană. Ce urmează în turneul regional După oprirea din România, președinta Comisiei Europene va merge în Bulgaria, unde are programată o întâlnire cu premierul Rumen Radev, mai notează Digi24. [...]
PNL pregătește acțiuni în instanță pentru a limita costul datoriilor , după ce Biroul Politic Național a decis să-i dea în judecată pe liderii care ar fi propus și semnat contracte considerate păguboase, potrivit Euronews . Miza imediată este reducerea penalităților asociate acestor contracte, descrise ca „uriașe”, nu contestarea datoriei în sine. Potrivit surselor citate, pe lista celor vizați se află Lucian Bode (PNL Sălaj), Hubert Thuma (PNL Ilfov), Ciprian Pandea (PNL Călărași) și Toma Petcu (PNL Giurgiu), care au făcut parte din fosta conducere până la congresul din iunie și ar fi aprobat inclusiv contracte locale nefavorabile. În cazul lui Lucian Bode, publicația notează că a fost și secretar general al partidului, ceea ce ar fi implicat o responsabilitate mai mare. Penalități de 1% pe zi și o strategie de litigiu Conform informațiilor din articol, unele contracte ar include penalități de 1% pe zi. Dacă PNL nu ajunge la o înțelegere cu creditorii, liderii care au aprobat contractele ar urma să fie acționați în instanță. În această logică, partidul ar încerca să limiteze impactul financiar al penalităților, în condițiile în care datoria este acceptată, dar nivelul penalităților este contestat. Presiune internă: ultimatum pentru retragerea contestațiilor Aceiași lideri sunt descriși ca fiind dintre cei care au contestat în instanță deciziile luate la ultimul Congres al partidului (menționate de publicație aici ). În Biroul Politic Național s-ar fi decis un ultimatum de zece zile pentru retragerea contestațiilor; în caz contrar, ar urma excluderea din PNL. Cine nu apare pe listă și cine ar mai putea fi vizat Fostul premier Nicolae Ciucă nu ar figura pe lista celor vizați, pe motiv că nu ar fi semnat deciziile, ci doar și-ar fi dat acordul, potrivit surselor citate. Publicația mai notează că este posibil să apară și numele lui Rareș Bogdan, alături de alți liberali de rang mai mic, însă această informație este prezentată ca posibilitate. Separat, PNL a pierdut definitiv procesul cu Autoritatea Electorală Permanentă și este obligat să restituie 14,1 milioane de lei, potrivit articolului. [...]
PNL a deschis negocierile pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei și pentru constituirea „Polului Modernizării” , iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că noua construcție ar putea trece „imediat după formare” de 30% în preferințele electoratului, potrivit News . Miza, în logica prezentată de Mureșan, este repoziționarea dreptei pentru a concura direct cu AUR până la alegerile parlamentare din 2028. Într-o postare pe Facebook, Mureșan spune că a transmis în Biroul Politic Național al PNL că partidul „are timp să construiască ceva serios” până în 2028 și că poziționarea trebuie să fie „clară de la început” în favoarea unei guvernări de modernizare și reformă, „fără ambiguități, fără dispute”. Pe fondul faptului că „cel mai bine plasat partid în sondaje este AUR”, eurodeputatul argumentează că PNL ar trebui să formeze un pol care să includă „toate partidele care doresc o Românie modernă, fără risipă și fără hoție”. El invocă precedente electorale în care „partidele de dreapta s-au unit” și afirmă că, în acest scenariu, Polul de Modernizare ar depăși 30% și „se va lupta de la egal la egal cu AUR”. Ce spune Mureșan despre PSD și „atragerea aleșilor” Mureșan mai afirmă că PSD „va apărea în sondaje” pe locul trei, „sub 20%”, și susține că, în acel moment, „capacitatea de atracție a PSD-ului va fi ZERO”. În același mesaj, el acuză PSD că „încearcă să folosească acum resursele guvernamentale pentru a atrage aleși de la alte partide” și susține că, dacă partidul nu ar mai avea șanse la viitoarele alegeri, „nimeni nu va mai merge în barca PSD”. Deciziile BPN: fuziune, comisii de specialitate și recuperarea unor sume Potrivit informațiilor prezentate, Biroul Politic Național al PNL a aprobat în unanimitate: deschiderea negocierilor pentru fuziunea prin absorbție a partidului Forța Dreptei și constituirea Polului Modernizării; constituirea unor comisii de specialitate care să elaboreze propuneri liberale în domenii strategice; inițierea procedurilor de recuperare a sumelor aferente facturilor neachitate sau contractelor încheiate fără respectarea prevederilor statutare. Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a precizat, tot pe Facebook, că, în condițiile în care partidul este în opoziție, comisiile de specialitate vor fi revitalizate prin invitarea „inclusiv a unor specialiști din afara PNL”. [...]
Conducerea PNL pregătește măsuri disciplinare și acțiuni în instanță pentru a limita impactul datoriilor acumulate în perioada Nicolae Ciucă , potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Miza imediată este una operațională: partidul încearcă să-și securizeze finanțele și să condiționeze drepturile de vot interne de rezolvarea restanțelor. În centrul disputei sunt datoriile generate de campania electorală din perioada în care PNL era condus de Nicolae Ciucă, inclusiv cele legate de promovarea cărții semnate de acesta. Conform sursei, PNL a pierdut deja un proces și trebuie să plătească aproximativ 14 milioane de lei pentru campania de promovare a volumului. Totodată, actuala conducere ar fi decis să inițieze demersuri în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri considerați responsabili pentru contractele care au produs aceste datorii. Printre cei vizați este menționat fostul secretar general al PNL, Lucian Bode , care ar fi semnat contractele respective. Filiale cu datorii, sub presiunea pierderii votului în conducerea partidului Problema datoriilor a fost discutată și în cea mai recentă ședință a liberalilor, unde au fost analizate situațiile financiare ale unor organizații județene. În acest context, sunt indicate ca vizate filialele din Giurgiu, Ilfov și Călărași, ai căror lideri s-au poziționat în ultima perioadă împotriva lui Ilie Bolojan. Conducerea PNL ia în calcul retragerea dreptului de vot în Biroul Politic Național pentru reprezentanții organizațiilor care nu își rezolvă datoriile. Filialele ar urma să aibă la dispoziție două săptămâni pentru achitarea sau eșalonarea sumelor restante; în caz contrar, ar putea pierde dreptul de vot în forul de conducere. Context: fuziunea cu Forța Dreptei, pornită în aceeași ședință În aceeași reuniune, liberalii au început oficial demersurile pentru fuziunea cu Forța Dreptei, partid condus de Ludovic Orban, fost premier și fost lider PNL. Potrivit informațiilor Digi24, inițiativa este prezentată ca primul pas al lui Ilie Bolojan către constituirea unui pol politic de dreapta. [...]
Democrații pregătesc o ofensivă de control în Congres, iar anchetele anunțate – inclusiv asupra lui Elon Musk – riscă să deschidă un nou front de conflict instituțional cu administrația Trump , potrivit HotNews , care citează declarații ale unor congresmeni preluate de Reuters. După ce democrații vor obține oficial majoritatea în ambele Camere ale Congresului, în ianuarie, mai mulți aleși au indicat că vor folosi instrumentele de supraveghere parlamentară pentru investigații care vizează persoane-cheie din jurul lui Donald Trump și decizii ale administrației, dar și companii. Cine intră în vizorul anchetelor Robert Garcia (Camera Reprezentanților – California) și Elizabeth Warren (Senat – Massachusetts) au promis o politică „agresivă” de anchetare după victoria democraților în alegerile de la jumătatea mandatului. Garcia, liderul democraților din Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, a spus că investigația se va concentra pe: implicarea lui Elon Musk în Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală, care a concediat o serie de angajați ai statului în 2025; rolul lui Stephen Miller în politica dură de combatere a imigrației a administrației Trump. „Cred că este un interes mare, nu doar din partea comisiei noastre, ci și de la alte comisii din Congres pentru a vorbi cu domnul Musk”, a declarat Robert Garcia, la CNN. La rândul ei, Warren a avertizat că și unele companii ar trebui să se pregătească pentru anchete, fără să numească firme concrete. „Dacă faci profituri prin înșelarea familiilor americane și escrocarea investitorilor, ar fi bine să te pregătești pentru anchete, unele serioase”, a afirmat Warren la CBS. Miza politică: de la anchete la „impeachment” Liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat că partidul său va susține punerea sub acuzare a secretarului Apărării, Pete Hegseth, pentru a fi îndepărtat din funcție. Potrivit relatării, demersul ar urma să fie susținut inclusiv de republicani, fiind menționat reprezentantul Thomas Massie (Kentucky). „Pete Hegseth trebuie să plece. Cred că va fi un sprijin incredibil pentru această decizie”, a spus Jeffries la ABC. În același timp, Stephen Miller a fost promovat șef de cabinet la Casa Albă, iar numirea este interpretată de oficiali și experți consultați de Reuters ca un semn că administrația Trump intenționează să continue politica agresivă de combatere a imigrației. Răspunsul administrației: avertisment privind „răzbunarea politică” Procurorul general al SUA, Todd Blanche, aliat al lui Trump, a avertizat asupra posibilității lansării unor investigații împotriva politicienilor democrați care ar folosi majoritatea din Congres pentru anchete motivate politic împotriva membrilor și aliaților administrației republicane. Declarația vine după ce Trump a ordonat Departamentului de Justiție să-i urmărească penal pe congresmenii democrați care „șantajează” cu anchete în Congres membri, aliați și donatori ai Partidului Republican, inclusiv pe Elon Musk, descris ca principal donator al republicanilor. Blanche a admis rolul de supraveghere al Congresului, dar a susținut că „retorica din ultimele zile” ar indica o intenție de a depăși acest cadru, invocând inclusiv discuții despre procese și despre „atacuri împotriva companiilor” private. „Datoria mea, ca procuror general, este, printre altele, să apăr administraţia”, a explicat Todd Blanche. În această logică, a adăugat că Departamentul Justiției „va fi acolo să-l apere” pe Stephen Miller dacă va fi „atacat” de democrați. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, democrații intenționează să preia oficial controlul în ianuarie, moment din care ar putea începe formal audierile și investigațiile anunțate. În paralel, poziționarea Departamentului de Justiție sugerează că disputa se poate muta rapid din zona de control parlamentar în cea a confruntării juridice și politice între instituții. [...]
Înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului a declanșat o reevaluare internă a candidaturii lui JD Vance pentru 2028 , pe fondul temerilor că partidul nu mai poate câștiga Casa Albă în doi ani, potrivit The Jerusalem Post , care citează un reportaj The Wall Street Journal bazat pe discuții cu persoane apropiate vicepreședintelui. În cercul lui Vance are loc o dezbatere privată despre oportunitatea unei candidaturi în 2028, după ce republicanii au suferit pierderi ample la scrutinul de marți. Conform reportajului, unii aliați i-au transmis că nu mai cred că vreun republican poate câștiga președinția în 2028, iar un confident i-ar fi scris chiar în ziua alegerilor să ia în calcul să stea pe margine. Vance le-ar fi spus unor asociați că nu s-a decis, iar șase persoane apropiate lui au indicat pentru WSJ că nu există încă o hotărâre finală. Ce a schimbat calculele: amploarea pierderilor și reacția donatorilor Democrații au câștigat șapte locuri de senator deținute anterior de republicani, inclusiv fostul mandat al lui Vance din Ohio, și au obținut funcțiile de guvernator în Georgia și Texas, potrivit relatării. În acest context, un fundraiser cu experiență din New York ar fi început să audă, la o zi după vot, de la donatori importanți că nu îl pot susține pe Vance, iar unii ar fi avansat numele guvernatorului Floridei, Ron DeSantis , ca alternativă. Iran, Israel și încercarea de repoziționare Într-un eseu amplu publicat săptămâna aceasta pe rețelele sociale, Vance a pus pierderile republicane pe seama războiului cu Iranul și a susținut că partidul trebuie să își schimbe relația cu Israelul. La Washington, republicanii ar fi interpretat textul ca un prim pas de distanțare față de unele politici nepopulare ale lui Donald Trump, notează WSJ. Donald Trump Jr. a sprijinit public eseul, conform aceleiași relatări. Persoane apropiate lui Vance au mai spus pentru WSJ că rezultatul ar reflecta mai degrabă respingerea războiului decât a lui Trump și au susținut că alianța electorală a președintelui ar putea fi refăcută după încheierea conflictului. Ce arată discuțiile interne despre războiul cu Iranul WSJ relatează că, în ianuarie, când Trump evalua o operațiune militară majoră, Vance l-ar fi îndemnat în privat să nu abandoneze diplomația și ar fi strâns date de sondaj privind riscurile unui război total, pe baza unor mesaje text consultate de publicație. Conform acelor rezultate, opinia publică era împărțită 44% la 43% în privința intrării în război, 62% spuneau că ar accepta mai puțin de 100 de morți în rândul militarilor americani, iar 65% considerau că Trump ar trebui să ceară mai întâi aprobarea Congresului. Trump a declarat pentru WSJ că nu a regretat decizia, spunând în noaptea alegerilor: „Am făcut ce trebuia. Aș fi făcut-o din nou.” De ce Vance rămâne totuși un candidat greu de ignorat În pofida presiunilor, Vance ar păstra avantaje importante în competiția internă, inclusiv notorietate ridicată, poziții constante de lider în sondajele pentru alegerile primare și rolul de președinte pentru finanțe al Comitetului Național Republican, care îl menține conectat la donatori, potrivit WSJ. Pe de altă parte, el a fost criticat în campanie pentru atacuri la adresa unor candidați democrați care au câștigat ulterior, inclusiv după ce l-a numit pe candidatul democrat la Senat din Michigan, Abdul El-Sayed, „un mic nevăstuică care ar trebui să-și țină gura”. Două persoane apropiate lui Vance ar fi sugerat să candideze din nou pentru locul său din Senatul SUA din Ohio sau pentru funcția de guvernator, însă el ar fi respins ambele variante, conform reportajului. Trump nu a indicat un succesor și a sugerat public incertitudinea privind planurile lui Vance: „Poate că nu va candida”, a spus el miercuri, potrivit WSJ. Vance a admis, la un eveniment CBS News în octombrie, că „există o șansă” să nu candideze niciodată la președinție. [...]
