Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Nicușor Dan, invitat de Donald Trump la...

Nicușor Dan, invitat de Donald Trump la Consiliul pentru Pace - reuniunea inaugurală e programată pe 19 februarie

Nicușor Dan discutând despre invitația la Consiliul pentru Pace.

Președintele Nicușor Dan a fost invitat de Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, programată pe 19 februarie, potrivit HotNews.ro, care citează surse din Administrația Prezidențială.

În paralel, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că va merge la Washington „în două săptămâni” pentru reuniunea inaugurală a organismului. Data de 19 februarie a fost confirmată sâmbătă de un oficial al guvernului SUA, fără alte detalii, transmite Reuters, conform aceleiași surse.

Consiliul pentru Pace a fost menționat inițial într-un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului dintre Israel și Hamas. Deși ar fi primit un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU și se credea că se va concentra pe Fâșia Gaza, membri ai administrației Trump au indicat ulterior că atenția s-ar putea extinde și către alte conflicte, în condițiile în care scopul exact rămâne neclar, potrivit The New York Times, mai scrie HotNews.ro.

Administrația Prezidențială a anunțat pe 18 ianuarie că a primit o scrisoare de la președintele american cu invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace. Invitația ar include și o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent.

Pe 20 ianuarie, Nicușor Dan a declarat că salută inițiativa și că România a început un „aprofundat proces de analiză” a Cartei „Board of Peace”, în raport cu angajamentele internaționale asumate, inclusiv în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Ulterior, președintele a spus la Digi24 că decizia poate dura „săptămâni, chiar luni”, invocând probleme de compatibilitate ale proiectului de Cartă cu tratate internaționale și, în unele cazuri, cu constituțiile unor state.

Recomandate

Articole pe același subiect

Donald Trump și Viktor Orbán pozând împreună într-un cadru oficial.
Politică05 feb. 2026

Donald Trump îl susține pe Viktor Orbán pentru realegere - sprijin public înaintea alegerilor parlamentare din aprilie în Ungaria

Donald Trump a emis o declarație publică de susținere pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán , înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie. Într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social , Trump l-a numit pe Orbán „un lider cu adevărat puternic și respectat”, lăudându-l pentru eforturile sale de a proteja Ungaria, de a crește economia și de a asigura ordinea și legea, potrivit Investing.com . Această susținere vine într-un moment în care Orbán se confruntă cu o provocare neașteptat de puternică din partea partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. Sondajele independente indică faptul că Tisza conduce cu 8 până la 12 puncte procentuale în fața partidului de guvernământ Fidesz, deși sondajele pro-guvernamentale arată Fidesz în frunte. „Sunt onorat să-l susțin din nou pe Viktor Orbán. Este un adevărat prieten, luptător și câștigător”, a scris Trump, oferindu-i lui Orbán „susținerea completă și totală pentru realegere”. Orbán, care guvernează din 2010, se confruntă pentru prima dată în 16 ani cu un adversar semnificativ. Péter Magyar, un fost insider guvernamental, a transformat Tisza într-o alternativă credibilă, promițând să combată corupția și să îmbunătățească relațiile Ungariei cu Uniunea Europeană, conform Reuters . Impactul susținerii lui Trump asupra alegerilor din Ungaria ar putea fi semnificativ, având în vedere că Orbán a menținut legături strânse cu Trump și a avut o relație tensionată cu Bruxelles-ul pe teme precum independența mass-media, politica de imigrație și drepturile LGBTQ. În plus, economia Ungariei se confruntă cu dificultăți cauzate de inflația ridicată, amplificată de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, ceea ce a creat o criză a costului vieții care pune presiune pe partidul de guvernământ Fidesz. [...]

Viktor Orban critică Ucraina și respinge aderarea acesteia la UE.
Politică08 feb. 2026

Premierul Ungariei respinge aderarea Ucrainei la UE și acuză Kievul că vrea să implice țara sa în război

Viktor Orban a catalogat Ucraina drept „dușmanul” Ungariei , într-un discurs electoral susținut sâmbătă, 7 februarie, la Szombathely, în vestul țării. Premierul ungar a lansat un nou atac virulent la adresa Kievului, reafirmând opoziția categorică față de aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană și criticând solicitările acesteia privind interzicerea importurilor de energie rusească. Declarațiile au fost consemnate de HotNews . Orban a afirmat că „oricine cere sistarea energiei din Rusia este dușmanul Ungariei, deci Ucraina este dușmanul nostru” . El a acuzat Ucraina că ar „târî” Ungaria în război și a respins orice formă de cooperare economică sau militară cu Kievul. În plus, premierul ungar a reluat ideea că Ucraina nu ar trebui să primească niciodată statutul de membru al Uniunii Europene . Context tensionat între Ungaria și UE Declarațiile lui Orban vin pe fondul unei dispute legate de energia rusă , Ungaria solicitând recent anularea interdicției europene privind importul de gaze rusești. De altfel, guvernul maghiar a contestat și programul REPowerEU la Curtea de Justiție a UE. Aceste acțiuni subliniază o linie de politică externă tot mai divergentă față de Bruxelles și de majoritatea statelor membre. Alegeri tensionate în Ungaria Discursul premierului are loc într-un moment politic sensibil, cu alegeri parlamentare programate pe 12 aprilie , în care partidul de guvernământ Fidesz se confruntă cu presiuni din partea opoziției conduse de Péter Magyar. Sondajele recente arată că formațiunea Tisza câștigă teren, într-un climat intern marcat de stagnarea economică și nemulțumiri legate de serviciile publice. Tot sâmbătă, Tisza și-a lansat programul electoral, care include măsuri precum introducerea unei taxe pe avere și adoptarea monedei euro , în contrast evident cu pozițiile conservatoare ale Fidesz. Relații regionale încordate Discursul anti-ucrainean al lui Orban accentuează izolarea Budapestei în cadrul UE și NATO, în contextul unui conflict regional care continuă să genereze instabilitate. Retorica premierului riscă să slăbească poziția Ungariei în negocierile europene, dar pare adresată mai ales electoratului naționalist intern, într-o perioadă electorală în care miza politică este foarte mare. [...]

Discuții între oficiali iranieni și americani în Oman, despre acorduri nucleare.
Politică07 feb. 2026

Trump anunță discuții „foarte bune” cu Iranul – primele negocieri directe după război

Donald Trump susține că SUA și Iranul au avut „discuții foarte bune” în Oman , primele negocieri directe dintre cele două țări după războiul de 12 zile din iunie 2025. Potrivit Axios , fostul președinte american a declarat că Iranul pare „mai dispus ca niciodată” să ajungă la un acord nuclear, în contextul unei acumulări masive de forțe militare americane în Golful Persic. Întâlnirea a avut loc pe 6 februarie 2026, la Muscat, în Oman, și a durat aproape opt ore. La negocieri au participat ministrul de externe iranian Abbas Araghchi , consilierul prezidențial Jared Kushner și emisarul lui Trump în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff . Medierea a fost asigurată de ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr al-Busaidi. Trump a declarat presei că Iranul ar trebui să accepte condițiile SUA deoarece „armada noastră va fi în curând aproape de țărmul lor”. Totodată, el a afirmat că Washingtonul preferă o soluție diplomatică și că „nu se grăbește” să recurgă la forța militară. Cu toate acestea, fostul președinte a avertizat că „dacă nu fac un acord, consecințele vor fi foarte dure” . Din informațiile prezentate, Iranul s-ar fi arătat dispus să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare, o condiție de bază a SUA. Trump a susținut că propunerile actuale ale Iranului ar fi fost acceptate imediat dacă ar fi fost făcute în urmă cu un an. Deși nu a detaliat conținutul propunerii, a anunțat că noi discuții sunt programate „la începutul săptămânii viitoare”, tot în Oman. Aceste negocieri vin într-un moment tensionat, în care prezența militară americană în regiune crește, iar Trump lasă deschisă opțiunea unui conflict, în lipsa unui acord rapid. Totuși, schimbarea poziției Teheranului față de anul trecut sugerează că ambele părți sunt interesate de o soluție negociată, cel puțin pe termen scurt. [...]

Donald Trump și Xi Jinping strâng mâna în cadrul unei întâlniri oficiale.
Politică05 feb. 2026

Politicile lui Trump au favorizat avansul Chinei - impact asupra poziției competitive a SUA în economia globală

Politicile lui Donald Trump au favorizat avansul Chinei, afectând poziția competitivă a SUA în economia globală , scrie The Guardian . În timp ce Trump a promovat o agendă „America First”, acțiunile sale au avut adesea efectul opus, consolidând poziția Chinei pe scena internațională. În primul său mandat, Trump a tratat China ca pe un rival strategic , dar politicile sale au permis Beijingului să câștige teren față de SUA. De exemplu, campania sa împotriva cercetării științifice a slăbit poziția competitivă a Americii, iar războiul comercial cu China s-a încheiat cu un avantaj pentru Beijing, care a forțat administrația Trump să cedeze. Pe plan internațional, Trump a subminat alianțele tradiționale ale SUA , ceea ce a întărit poziția Chinei. Atitudinea sa față de aliați precum Canada și Europa a determinat aceste țări să caute noi parteneriate, inclusiv cu China. Acest lucru a fost evident în parteneriatul strategic recent încheiat între Canada și China, ca răspuns la politicile ostile ale lui Trump. În plus, Trump a relaxat restricțiile tehnologice impuse de administrația Biden, permițând vânzarea de cipuri avansate către China. Această decizie a fost criticată de consilierii săi de securitate națională, care au avertizat că astfel SUA își cedează avantajul tehnologic. În ciuda tarifelor ridicate impuse de Trump , China a reușit să își mențină și chiar să își crească surplusul comercial global, demonstrând că a ieșit mai puternică din confruntarea cu SUA. În același timp, imaginea și influența internațională a Americii au scăzut, afectând turismul și atracția universităților americane pentru studenții străini. Pentru a inversa aceste tendințe, Trump ar trebui să îmbunătățească relațiile cu aliații tradiționali și să renunțe la ambițiile imperialiste. Totuși, având în vedere preferințele sale pentru autoritarism, este puțin probabil ca aceste schimbări să aibă loc, ceea ce va continua să faciliteze ascensiunea Chinei pe scena globală. Analiza completă o găsiți aici . [...]

Donald Trump discutând despre cooperarea cu România pentru minerale esențiale.
Politică05 feb. 2026

Apelul lui Trump către România pe o chestiune de securitate - implică coordonarea cu SUA în context geopolitic actual

SUA cer României cooperare pentru minerale esențiale , într-un mesaj transmis de Ambasada americană la București, relatează Digi24 . Postarea, publicată joi pe platforma X , redă poziția președintelui american Donald Trump și plasează tema „aprovizionării sigure” cu minerale critice în centrul agendei de securitate economică a Washingtonului. „Președintele Trump este ferm angajat să colaboreze cu partenerii noștri internaționali, inclusiv România, pentru a asigura aprovizionarea sigură și fiabilă cu minerale esențiale necesare pentru susținerea sectoarelor noastre de apărare, energie și tehnologie”, a transmis Ambasada americană de la București. Mesajul vine pe fondul eforturilor SUA de a reduce dependența de mineralele critice din China, după ce Beijingul a impus anul trecut restricții la exportul așa-numitelor „pământuri rare”. Restricțiile au fost amânate în octombrie, în cadrul unui acord între Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping , însă oficialii americani urmăresc acum „progrese rapide” pentru a securiza lanțurile de aprovizionare. În acest context, SUA au convocat la Washington zeci de miniștri de Externe și oficiali din state aliate, inclusiv pe șefa diplomației române, Oana Țoiu, pentru discuții despre acorduri care să diversifice sursele și să reducă expunerea la China. Potrivit MAE, reuniunea a vizat întărirea cooperării internaționale pentru lanțuri de aprovizionare „sigure și diversificate”, atât bilateral, cât și pe axa UE–SUA, urmând ca pe parcursul anului să fie discutate propuneri de parteneriate comerciale, printr-un grup de lucru tehnic la nivelul Guvernului României pentru facilitarea investițiilor strategice. Pe dimensiunea mai largă a pieței, Statele Unite și Uniunea Europeană au anunțat miercuri primul plan de acțiune comun pentru cooperare în aprovizionarea cu materii prime critice , cu participarea Japoniei, informează EFE, potrivit Agerpres, conform Digi24. Planul include, între altele, un angajament SUA–UE de a finaliza în 30 de zile un memorandum de înțelegere privind materiile prime și dezvoltarea unor politici și mecanisme comerciale coordonate, inclusiv discuții despre „prețuri minime ajustate la frontieră”, pentru a evita concurența internă între parteneri și pentru a coordona proiecte, cerere, prețuri, reciclare și înlocuirea materiilor prime critice. Pentru România, semnalul politic de la Washington indică o miză dublă: integrarea într-o arhitectură occidentală de securizare a materiilor prime și atragerea de investiții în proiecte considerate strategice. MAE a legat explicit această direcție de „consolidarea dimensiunii economice a parteneriatului strategic” și de ambiția de a crește poziționarea României ca actor european relevant pentru autonomia strategică în domeniul mineralelor rare, într-un moment în care SUA își extind rapid rețeaua de acorduri pe această temă, inclusiv în America Latină, și discută ideea unui „bloc comercial” pentru minereuri critice. [...]

Nicușor Dan discutând despre alegerile din România și ingerințele externe.
Politică04 feb. 2026

Nicușor Dan respinge raportul Camerei Reprezentanților SUA privind alegerile din România - susține ingerințele ruse și decizia CCR de anulare a votului

Președintele Nicușor Dan contestă raportul american care neagă ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024, potrivit Biziday . Reacția vine după un document elaborat de membri ai Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților din SUA, dominată de republicani, care critică Comisia Europeană și face referiri la cazul României în contextul unei dezbateri mai largi despre libertatea de exprimare. Șeful statului respinge ideea că „nu ar exista dovezi” privind interferențe rusești și susține că acestea au fost semnalate în rapoarte oficiale ale NATO, Uniunii Europene și Guvernului Marii Britanii. În mesajul său, Nicușor Dan argumentează că imixtiunea Moscovei nu s-ar fi limitat la o singură platformă, ci ar face parte dintr-o campanie mai amplă de manipulare, încadrată de președinte drept „război hibrid” (un set de acțiuni care combină propagandă, operațiuni online și presiuni politice pentru a slăbi instituții democratice). „Imixtiunea malignă a Federației Ruse nu s-a limitat la o singură platformă de social media, ci face obiectul unei ample campanii de manipulare cu scopul de a destabiliza democrațiile europene, demers care se derulează de mulți ani sub forma unui veritabil război hibrid”. Nicușor Dan mai afirmă că România „nu este subiectul” raportului preliminar al Comitetului Judiciar din Congresul SUA, iar mențiunile despre țara noastră ar fi „strict contextuale”. În plus, spune că referirile la alegerile din 2024 „reflectă doar parțial răspunsul unei singure companii private, platforma TikTok” și „nu reprezintă și nici nu se pot substitui unei evaluări juridice”. Pe fond, președintele apără decizia Curții Constituționale de anulare a alegerilor, pe care o descrie ca „act juridic” de protecție a ordinii constituționale în fața unei „amenințări asimetrice”, bazat pe evaluările instituțiilor de securitate națională și pe autoritatea CCR. El reamintește că hotărârea s-a sprijinit pe documente care ar indica „fără echivoc” denaturarea egalității de șanse și „vicierea masivă” a campaniei de către un singur candidat, inclusiv prin utilizarea netransparentă și ilegală a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, precum și prin finanțare nedeclarată, inclusiv online. În același mesaj, Nicușor Dan invocă și faptul că TikTok ar fi admis, în rapoarte publice, identificarea proactivă a unor rețele de influență ascunsă și eliminarea unui volum mare de conturi și interacțiuni false, precum și interzicerea unor conturi care imitau candidați la președinție. Concluzia președintelui este că, indiferent de „concluziile tehnice” citate în raportul american, cadrul decizional din România a fost unul intern, constituțional, iar angajamentul față de statul de drept și corectitudinea proceselor electorale „rămâne neclintit” alături de angajamentele față de aliați și parteneri strategici. [...]