Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a fost invitat de Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, programată pe 19 februarie, potrivit HotNews.ro, care citează surse din Administrația Prezidențială.
În paralel, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că va merge la Washington „în două săptămâni” pentru reuniunea inaugurală a organismului. Data de 19 februarie a fost confirmată sâmbătă de un oficial al guvernului SUA, fără alte detalii, transmite Reuters, conform aceleiași surse.
Consiliul pentru Pace a fost menționat inițial într-un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului dintre Israel și Hamas. Deși ar fi primit un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU și se credea că se va concentra pe Fâșia Gaza, membri ai administrației Trump au indicat ulterior că atenția s-ar putea extinde și către alte conflicte, în condițiile în care scopul exact rămâne neclar, potrivit The New York Times, mai scrie HotNews.ro.
Administrația Prezidențială a anunțat pe 18 ianuarie că a primit o scrisoare de la președintele american cu invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace. Invitația ar include și o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent.
Pe 20 ianuarie, Nicușor Dan a declarat că salută inițiativa și că România a început un „aprofundat proces de analiză” a Cartei „Board of Peace”, în raport cu angajamentele internaționale asumate, inclusiv în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Ulterior, președintele a spus la Digi24 că decizia poate dura „săptămâni, chiar luni”, invocând probleme de compatibilitate ale proiectului de Cartă cu tratate internaționale și, în unele cazuri, cu constituțiile unor state.
Recomandate
Motivarea CCR validează pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii cu decizii ANI definitive , iar asta ridică miza politică și juridică pentru peste 120 de persoane vizate de așa-numitul „amendament Fritz”, potrivit Antena 3 . Curtea Constituțională a publicat vineri seară motivarea deciziei prin care a declarat constituțional amendamentul introdus de PSD în Legea ANI (Agenția Națională de Integritate). Judecătorii au argumentat că modificarea legislativă „încheie un mandat a cărui integritate a fost afectată”. Ce se schimbă, concret, prin „amendamentul Fritz” Prevederea stabilește că aleșii aflați în funcție, pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatat definitiv înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. În material se arată că această interpretare a fost văzută ca având o „țintă fixă” – primarul Timișoarei, Dominic Fritz – dar și că ar exista și alți aleși locali în situații similare. Antena 3 notează că „peste 120 de persoane” sunt vizate de amendament. Reacția USR: acuzații de contradicții și „decizie scrisă pentru un singur om” Publicarea motivării a declanșat reacții dure în USR. Dominic Fritz a comentat ironic că sancțiunea nu i s-ar aplica lui, ci mandatului: „Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu.” În aceeași linie, deputatul USR Alexandru Dimitriu (fost secretar de stat în Ministerul Justiției) a susținut, potrivit Agerpres, că motivarea este „toxică” și că instanța constituțională „se contrazice singură” în document. El a acuzat că raționamentul ar fi construit pentru a ajunge la „un rezultat stabilit dinainte” și a descris motivarea drept o „improvizație” menită să justifice o decizie „scrisă pentru un singur om”. Cine a contestat amendamentul și pe ce temei Amendamentul a fost contestat la CCR de un grup de parlamentari USR și PNL, dar și de președintele Nicușor Dan. Contestatarii au invocat încălcarea articolului 15 din Constituție, argumentând că legea ar produce efecte pentru situații juridice încheiate sub vechea reglementare și ar adăuga o sancțiune nouă – pierderea mandatului în curs. În același context, Curtea a respins și un amendament AUR privind declarațiile de avere ale concubinelor și a decis că este neconstituțională publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu doar cele ale soților/soțiilor. [...]
Donald Trump a decis scutirea temporară de tarife pentru importuri de carne de vită „în afara cotei”, mizând pe o ieftinire rapidă înaintea alegerilor de la mijlocul mandatului , potrivit Al Jazeera . Măsura ar permite importul a până la 300.000 de tone de carne tocată de vită în următoarele trei luni fără plata tarifelor mai mari care se aplică, de regulă, după depășirea unor volume stabilite. Trump a susținut, într-o postare pe Truth Social , că există un angajament ca această carne să fie vândută la un preț cu 25% sub nivelul curent al pieței, astfel încât reducerea să ajungă la consumatori. Președintele nu a precizat însă cu ce țară a încheiat înțelegerea și nici ce companii ar urma să vândă sub prețul pieței. Un oficial de la Casa Albă a declarat pentru Al Jazeera că Trump ar urma să semneze un ordin executiv „în următoarele două săptămâni”. Potrivit aceluiași oficial, în schimbul relaxării tarifare, administrația ar fi obținut un acord cu exportatori străini de carne de vită pentru un discount de 25% care să fie transferat către consumatorii americani. Context: prețuri în creștere și presiune electorală Datele Biroului american de Statistică a Muncii arată că prețul pentru o livră (453,6 grame) de carne tocată de vită era de 5,55 dolari (aprox. 25 lei) când Trump a revenit la Casa Albă, iar în iulie ajunsese la 6,89 dolari (aprox. 31 lei) — o creștere de 24% de la preluarea mandatului și de 10% față de iulie anul trecut. Anunțul vine înaintea alegerilor „midterm” din noiembrie, unde costul vieții este așteptat să cântărească mult în opțiunile de vot. În acest context, un sondaj Reuters/Ipsos citat de Al Jazeera indică faptul că democrații sunt considerați mai de încredere decât republicanii în gestionarea costului vieții, iar aprobarea lui Trump pe această temă este redusă. Reacții: critică din interiorul Partidului Republican Măsura a atras critici inclusiv din tabăra republicană. Senatorul Tim Sheehy (Montana), aliat al lui Trump, a spus că decizia va afecta familiile de crescători de bovine și organizațiile agricole americane, argumentând că fermierii se confruntă de decenii cu „monopolul procesatorilor” și că relaxarea tarifelor ar putea agrava situația. De ce sunt prețurile ridicate Administrația Trump s-a confruntat cu dificultăți în reducerea costurilor la carne de vită, care au rămas ridicate pe parcursul celui de-al doilea mandat, notează Al Jazeera. Publicația indică drept factori principali: creșterea prețurilor la bovine, pe fondul celui mai scăzut efectiv de vite din anii 1950 încoace; tarifele impuse de Trump pentru carnea de vită importată, care au restrâns oferta; închiderea frontierei SUA–Mexic pentru bovine vii, din cauza îngrijorărilor legate de boala „screwworm”. În octombrie anul trecut, Casa Albă a încercat să crească achizițiile de carne de vită din Argentina, ceea ce a generat reacții negative din partea grupurilor de crescători și fermieri, care au avertizat că vor fi afectate. [...]
Miza întâlnirii de la Cotroceni este evitarea pierderii a 770 milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor trebuie adoptată până la 31 august 2026 într-o formă acceptată de Comisia Europeană, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan are, de la ora 14.00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR), iar liderul USR, Dominic Fritz, participă online, conform G4Media.ro. La discuție participă și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, respectiv ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, tema fiind „stadiul implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026”, potrivit Administrației prezidențiale. Legea salarizării, jalon PNRR cu termen-limită și risc de pierdere a banilor Legea salarizării bugetarilor este prezentată ca unul dintre jaloanele importante din PNRR. Dacă nu este adoptată până la 31 august, într-o variantă acceptată de Comisia Europeană, România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Dragoș Pîslaru, descris în text ca ministru interimar al Muncii, a spus joi dimineață la Digi24 că a finalizat o nouă propunere pentru reforma salarizării, după ce varianta inițială din iulie a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor. El a susținut că noul proiect ar fi un „echilibru obiectiv” între revendicările sindicatelor și constrângerile bugetare, inclusiv cele legate de Comisia Europeană, și a dat asigurări că niciun salariu din sistemul bugetar nu va scădea. În același context, Pîslaru a afirmat că efortul financiar suplimentar cerut de Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România și ar fi pus în pericol ratingul de țară. Constrângerea bugetară: „anvelopa” cheltuielilor de personal Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat miercuri că nu pot fi făcute creșteri suplimentare ale cheltuielilor de personal, care trebuie să se încadreze în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Potrivit acestuia, orice măsuri din noua lege a salarizării sau alte proiecte trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. Un alt jalon: legea integrității și decizia CCR Textul mai arată că legea integrității este un alt jalon din PNRR, de care depind tot circa 770 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Curtea Constituțională a admis „amendamentul Fritz” introdus de PSD, care ar retroactiva legea, contrar principiilor constituționale, iar după motivarea CCR, legea se întoarce în Parlament. În același pachet de informații, Economedia notează că CCR a respins amendamentul care o viza direct pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Dan. [...]
USR mizează pe o reîntoarcere a legii ANI în Parlament, după motivarea CCR, pentru a bloca efecte politice asupra lui Dominic Fritz . Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler, a spus, potrivit Agerpres , că Fritz își va duce la bun sfârșit atât mandatul de primar al Timișoarei, cât și pe cel de președinte al USR, după ce Comitetul Politic al formațiunii i-a reafirmat în unanimitate sprijinul politic. Seidler a susținut că Fritz „va folosi toate mijloacele legale disponibile” pentru a-și apăra drepturile și pentru aplicarea principiilor statului de drept. El a indicat că următorul pas depinde de publicarea motivărilor Curții Constituționale și Înaltei Curți și a precizat că nu va discuta public strategia de apărare. Ce urmează procedural: motivările și traseul legii ANI În declarațiile sale, Seidler a afirmat că „legea ANI se întoarce în Parlament după publicarea motivării deciziei Curții Constituționale”. Din această perspectivă, miza politică imediată pentru USR este redeschiderea dezbaterii legislative, pe fondul criticilor privind aplicarea unor prevederi noi la situații vechi (principiul neretroactivității). Presiune către Președinție și critică la adresa deciziei CCR USR spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să folosească „toate instrumentele democratice” pentru a împiedica utilizarea legii ANI ca instrument de „represiune” politică, argumentând că șeful statului a contestat la rândul lui actul normativ la Curtea Constituțională. Seidler a mai afirmat că decizia CCR ar încălca reguli de bază ale statului de drept, invocând explicit principiul neretroactivității și avertizând că, dacă prevederea rămâne în legea ANI – descrisă drept „jalon PNRR ” – ar exista „riscul” ca problema să fie observată la nivel european. Context politic local: replică la PNL Timișoara În același cadru, Seidler a comentat criticile președintelui PNL Timișoara, Ionuț Gaiță, pe care l-a descris ca fiind loial fostului primar Nicolae Robu, susținând că acesta ar încerca să profite de „un moment politic”. Purtătorul de cuvânt al USR a reluat ideea că aplicarea unei legi noi la o situație veche ar reprezenta un abuz și a legat această interpretare de convingerea partidului că Fritz își va continua mandatele până la final. [...]
Hillary Clinton avertizează că mesajele lui Trump riscă să erodeze relațiile cu aliați-cheie , într-un moment în care Washingtonul are nevoie de predictibilitate în dosare cu impact direct asupra securității și comerțului, potrivit G4Media . Fostul secretar de stat american a criticat luni direcția politicii externe a președintelui Donald Trump, susținând că aceasta ajunge să fie „mai favorabilă” Coreei de Nord și Rusiei decât unor parteneri tradiționali ai SUA, precum Canada și Oman. Mesajul a fost publicat de Clinton pe platforma X, conform materialului care citează agenția EFE, preluată de Agerpres. „Președintele face ca politica SUA să fie mai favorabilă Coreei de Nord și Rusiei decât Canadei și Omanului. Serios?” Ce a declanșat reacția: declarații despre Coreea de Sud și Oman În contextul criticilor, articolul notează două episoade recente în care Trump a vizat public parteneri ai Washingtonului. Duminică, Trump a anunțat că intenționează să reducă amploarea exercițiilor militare comune dintre Seul și Washington, motivând că acestea transmit un „mesaj greșit” Coreei de Nord, pe care a descris-o drept „respectuoasă” în timpul mandatelor sale. Totodată, el a criticat Coreea de Sud pentru că nu s-a implicat în războiul de „denuclearizare” a Iranului. Luni, Trump a amenințat că va bombarda „fără milă” Omanul dacă statul arab ar interfera cu dialogul dintre Washington și Teheran privind controlul Strâmtorii Ormuz . Declarația a venit după ce un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a spus că sunt în desfășurare discuții cu Muscat despre o rută sigură prin această cale navigabilă. De ce contează: semnal de risc pentru alianțe și pentru stabilitatea regională Din perspectiva lui Clinton, astfel de poziționări îndepărtează SUA de aliații tradiționali și sugerează o aliniere mai mare cu Rusia, inclusiv în legătură cu războiul din Ucraina. În același registru, articolul menționează că Trump ar fi accentuat distanțarea față de Canada, vecin și aliat, prin amenințări legate de o posibilă anexare, impunerea de tarife și critici privind acordul regional de liber schimb trilateral care implică și Mexicul ( T-MEC ). Materialul nu oferă reacții oficiale ale administrației Trump la comentariile lui Clinton și nici detalii despre eventuale decizii deja implementate; informațiile se referă la declarații publice și intenții anunțate. [...]
Președintele Nicușor Dan pune presiune pe finalizarea rapidă a Legii ANI până la 31 august , termen pe care îl leagă explicit de PNRR, după decizia Curții Constituționale, potrivit Agerpres . Șeful statului spune că argumentele din sesizarea sa de neconstituționalitate au fost „foarte solide”, dar așteaptă motivarea CCR înainte de a decide pașii următori. Într-un mesaj publicat pe pagina sa de X, Nicușor Dan afirmă că își poate menține opinia și după motivarea Curții, invocând situații anterioare în care sesizările i-au fost respinse, dar a rămas la aceeași poziție. Totodată, el indică traseul legislativ care urmează: după motivare, legea revine în dezbaterea Parlamentului și „abia apoi” ajunge la președinte pentru promulgare. Ce a decis CCR și ce rămâne în vigoare Curtea Constituțională a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți” din Legea ANI , sesizată și de președinte. În același timp, CCR a stabilit ca fiind constituțional amendamentul care prevede că aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile. De asemenea, cu majoritate de voturi, Curtea a declarat constituțională prevederea care stabilește încetarea de drept a funcției/demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Miza politică și termenul PNRR Nicușor Dan leagă explicit închiderea circuitului legislativ de data de 31 august, pe care o numește „termenul limită al PNRR”. În acest context, mesajul său sugerează o fereastră scurtă pentru clarificarea motivării CCR, reluarea dezbaterii parlamentare și trimiterea legii la promulgare. În plan politic, reprezentanții USR au reclamat că amendamentul validat de CCR îl vizează pe președintele partidului, Dominic Fritz , despre care spun că are o decizie definitivă privind conflictul de interese și ar putea să își piardă funcția de primar al municipiului Timișoara. „Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar. (...) După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului și abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR.” [...]
