Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a fost invitat de Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, programată pe 19 februarie, potrivit HotNews.ro, care citează surse din Administrația Prezidențială.
În paralel, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că va merge la Washington „în două săptămâni” pentru reuniunea inaugurală a organismului. Data de 19 februarie a fost confirmată sâmbătă de un oficial al guvernului SUA, fără alte detalii, transmite Reuters, conform aceleiași surse.
Consiliul pentru Pace a fost menționat inițial într-un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului dintre Israel și Hamas. Deși ar fi primit un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU și se credea că se va concentra pe Fâșia Gaza, membri ai administrației Trump au indicat ulterior că atenția s-ar putea extinde și către alte conflicte, în condițiile în care scopul exact rămâne neclar, potrivit The New York Times, mai scrie HotNews.ro.
Administrația Prezidențială a anunțat pe 18 ianuarie că a primit o scrisoare de la președintele american cu invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace. Invitația ar include și o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent.
Pe 20 ianuarie, Nicușor Dan a declarat că salută inițiativa și că România a început un „aprofundat proces de analiză” a Cartei „Board of Peace”, în raport cu angajamentele internaționale asumate, inclusiv în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Ulterior, președintele a spus la Digi24 că decizia poate dura „săptămâni, chiar luni”, invocând probleme de compatibilitate ale proiectului de Cartă cu tratate internaționale și, în unele cazuri, cu constituțiile unor state.
Recomandate
Viktor Orbán cere ridicarea imediată a sancțiunilor UE pe energia din Rusia , invocând nevoia de a limita efectele economice ale războiului din Iran, potrivit Adevărul , care citează The Guardian . Premierul Ungariei a criticat politica actuală de sancțiuni a Uniunii Europene și a cerut o schimbare de direcție la nivel european, susținând că măsurile impuse Rusiei afectează mai puternic economiile statelor membre decât economia rusă. În acest context, Orbán a argumentat că Europa ar trebui să își prioritizeze interesele economice și stabilitatea internă. „Trebuie să ne gândim nu la Putin, ci la propria noastră țară și la popoarele noastre. În loc de război, iubește-ți și salvează-ți țara, Donald”, a afirmat Orbán, într-un mesaj care îl vizează pe Donald Trump. Reacția liderului de la Budapesta vine pe fondul unei dispute politice cu premierul Poloniei, Donald Tusk, care avertizase că acțiunile recente ale lui Orbán și ale lui Trump seamănă cu „planul din visele lui Putin”, relatează publicația britanică, conform materialului citat. Poziția Ungariei nu este nouă, guvernul Orbán remarcându-se în ultimii ani printr-o atitudine critică față de Ucraina și prin menținerea unei relații apropiate cu Rusia. În plan intern, Orbán și-a intensificat discursul anti-Ucraina și l-a transformat într-o temă centrală de campanie înaintea alegerilor programate în Ungaria pe 12 aprilie. [...]
Péter Magyar, fost aliat al lui Viktor Orbán, își propune să pună capăt erei acestuia în Ungaria . Magyar, liderul opoziției, a demarat o campanie electorală intensă, vizitând toate cele 106 circumscripții din Ungaria. Campania sa este marcată de acuzații de corupție și amenințări cu publicarea de imagini compromițătoare. Magyar, în vârstă de 45 de ani, a fost membru al partidului Fidesz timp de 22 de ani, până în 2024. Acum, el reprezintă o amenințare semnificativă la adresa dominației lui Orbán, care a câștigat patru alegeri consecutive începând cu 2010. Sloganul său electoral pentru alegerile din 12 aprilie 2026, „Acum”, subliniază urgența momentului și este inspirat dintr-un apel revoluționar din secolul al XIX-lea. În turneul său, Magyar a susținut numeroase discursuri zilnice și a reușit să atragă susținători chiar și în zonele tradițional dominate de Fidesz. Anul trecut, a parcurs pe jos 300 de kilometri de la Budapesta la granița cu România, într-o încercare de a atrage alegătorii tradiționali ai Fidesz de partea sa. Promisiuni și provocări Magyar promite să combată corupția și să îmbunătățească starea economică a Ungariei. El a promis, de asemenea, să deblocheze miliarde de euro din fonduri europene, înghețate din cauza îngrijorărilor privind statul de drept. Cu toate acestea, Orbán l-a descris pe Magyar ca pe o „marionetă” a Uniunii Europene și a Ucrainei. Într-un interviu viral pe YouTube, Magyar a explicat de ce a părăsit Fidesz, subliniind că actuala opoziție este ineficientă și că schimbarea trebuie să vină din interior. El a recunoscut că decizia sa de a se opune lui Orbán a fost dificilă, dar necesară. „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații decidenți se ascund în spatele fustelor femeilor”, a scris Magyar pe Facebook, referindu-se la scandalurile recente din Fidesz. Reacții și perspective În ciuda provocărilor, Magyar a obținut sprijin semnificativ. Partidul său, Tisza, a câștigat 29,6% din voturi la alegerile europene, iar sondajele recente îl plasează cu mult înaintea Fidesz. Magyar critică relațiile apropiate ale lui Orbán cu Rusia și a reușit să atragă atenția publicului tânăr, care vede în Fidesz o elită coruptă. În contextul unei schimbări majore de percepție publică, sondajele arată că partidul Tisza este favorit să câștige alegerile. „Putem observa o schimbare majoră în percepția publicului”, a declarat Endre Hann de la agenția Median, subliniind că oamenii cred acum că schimbarea este posibilă. Concluzie Pe măsură ce alegerile se apropie, Magyar continuă să fie o forță de luat în seamă în politica ungară. Cu o săptămână înainte de alegeri, Orbán încearcă să-și mobilizeze susținătorii pentru a evita o înfrângere zdrobitoare. În acest context, Péter Magyar se prezintă ca o alternativă viabilă la actualul guvern, promițând schimbări semnificative pentru Ungaria. [...]
Plecarea unor oficiali ai administrației Trump, inclusiv directorul FBI Kash Patel, este discutată , potrivit Reuters , care citează un articol publicat de The Atlantic. Reuters relatează că, potrivit The Atlantic, la Casa Albă au loc discuții privind posibila ieșire din administrație a directorului FBI Kash Patel, a secretarului Armatei Daniel Driscoll și a secretarului Muncii Lori Chavez-DeRemer, pe baza informațiilor furnizate de persoane familiarizate cu planurile. Publicația americană notează că nu există, deocamdată, un calendar stabilit și că decizia finală nu a fost luată de președinte. „Momentul este incert, iar președintele Donald Trump nu s-a hotărât încă”, a relatat The Atlantic, citat de Reuters. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articolul The Atlantic. Dacă aceste plecări se confirmă, ele ar putea indica o nouă rundă de schimbări la nivel înalt în administrația de la Washington, cu impact asupra conducerii unor instituții-cheie precum FBI, Departamentul Armatei și Departamentul Muncii. [...]
Dacian Cioloș a fost numit consilier prezidențial de Nicușor Dan , potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială anunță că președintele României a semnat vineri, 3 aprilie 2026, decretul de numire. Numirea intră în vigoare de luni, 6 aprilie, când Cioloș își va prelua atribuțiile, conform comunicării citate de publicație. „Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 3 aprilie 2026, pentru numirea în funcția de consilier prezidențial a domnului Dacian Julien Cioloș”, transmite Administrația Prezidențială, care precizează că acesta își va asuma rolul de luni, 6 aprilie. În același context, Nicușor Dan l-a propus pe Dacian Cioloș pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei, în cadrul evenimentului dedicat Zilei Internaționale a Francofoniei, mai notează sursa. Cioloș a mai ocupat o funcție de consilier prezidențial în perioada în care Ilie Bolojan a asigurat interimatul la conducerea statului, după demisia fostului președinte Klaus Iohannis. În planul carierei publice, Cioloș a fost ministru al Agriculturii în 2007 și comisar european pentru Agricultură, numit în 2009 și învestit în funcție în 2010, iar în noiembrie 2015 a fost desemnat prim-ministru după demisia lui Victor Ponta, pe fondul tragediei de la Colectiv. [...]
NATO se confruntă cu cea mai dificilă criză de la înființare din cauza tensiunilor generate de Donald Trump , informează Adevărul . Alianța Nord-Atlantică, care a depășit provocări majore în ultimii ani, se află acum într-o situație critică, nu din cauza unui conflict european, ci a tensiunilor dintre Statele Unite, Israel și Iran. Această criză amenință să zdruncine fundația organizației create în timpul Războiului Rece. Declanșarea campaniei aeriene împotriva Iranului, pe 28 februarie, a determinat Washingtonul să exercite presiuni asupra aliaților europeni pentru a trimite nave militare în Strâmtoarea Ormuz. Refuzul acestora a provocat furia președintelui american Donald Trump, care a sugerat posibilitatea retragerii Statelor Unite din NATO. Această retorică a generat temeri în capitalele europene cu privire la angajamentul SUA față de securitatea colectivă. „Este cea mai dificilă poziție în care s-a aflat NATO de la înființare”, afirmă Max Bergmann, fost oficial al Departamentului de Stat american, citat de Reuters. Potrivit acestuia, alianța se confruntă cu o criză de încredere fără precedent. Dispute privind Strâmtoarea Ormuz Administrația Trump acuză aliații europeni că nu au oferit sprijin direct pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz. Europenii, la rândul lor, susțin că nu au primit solicitări clare și că Washingtonul a fost nehotărât în privința unei eventuale misiuni. Această situație este văzută ca un avantaj pentru Rusia, premierul Poloniei avertizând că amenințările lui Trump sunt „planul de vis” al lui Putin. Tensiuni și perspective Criza actuală se adaugă altor tensiuni, cum ar fi amenințările lui Trump de a „lua” Groenlanda de la Danemarca și deciziile considerate favorabile Rusiei. În plus, la reuniunea G7, tensiunile dintre oficialii americani și europeni au fost evidente, semn al deteriorării relațiilor transatlantice. O lege adoptată în 2023 interzice unui președinte american să retragă SUA din NATO fără aprobarea a două treimi din Senat, un prag dificil de atins. Cu toate acestea, experții avertizează că Trump ar putea submina alianța prin refuzul de a apăra un stat membru. Eforturi de reconciliere În încercarea de a repara relația, Mark Rutte, secretarul general al NATO, va vizita Washingtonul pentru a-l convinge pe Trump să rămână angajat în alianță. Europenii au motive serioase să mențină legătura cu SUA, având în vedere capabilitățile militare americane esențiale pentru NATO. Chiar dacă tensiunile se vor calma, mulți analiști consideră că NATO nu va mai reveni la forma sa tradițională. „Închidem un capitol de 80 de ani de cooperare”, afirmă Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO, subliniind că relația transatlantică va avea un aspect și o dinamică diferite în viitor. [...]
Donald Trump reflectează asupra limitelor puterii sale în contextul unui război cu Iranul care domină președinția sa, potrivit Reuters . Într-un discurs susținut miercuri, președintele american a discutat cu aliații și reporterii despre constrângerile pe care le întâmpină atât pe plan intern, cât și internațional. În weekendul anterior, mii de protestatari s-au adunat în orașele americane sub sloganul „No Kings”, exprimându-și opoziția față de politicile lui Trump. Într-un moment de sinceritate, Trump a declarat la Casa Albă: „Ei mă numesc rege acum, credeți asta? 'No king'. Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” Constrângeri interne și internaționale Trump a reflectat asupra limitărilor puterii sale în timpul unui prânz de Paște cu aliații apropiați, unde a menționat că războiul cu Iranul impune alegeri dificile, inclusiv neglijarea problemelor interne precum costurile îngrijirii copiilor. „Nu putem avea grijă de creșă. Trebuie să ne ocupăm de un singur lucru: protecția militară. Trebuie să apărăm țara”, a spus el. Aceste comentarii nu au fost incluse în discursul oficial de miercuri, care a fost mai serios și scriptat, fără a aborda în mod direct temerile legate de extinderea conflictului din Orientul Mijlociu. „Sunt un rege atât de mare încât nu pot obține aprobarea pentru o sală de bal... Aș putea face mult mai multe dacă aș fi un rege.” - Donald Trump Relația cu NATO și implicațiile internaționale În discursul său, Trump nu a criticat direct NATO, dar a petrecut zile întregi criticând alianța militară și amenințând cu retragerea. „Sperăm că nu vom avea niciodată nevoie de ei. Nu cred că vom avea nevoie de ei”, a spus Trump. Această retorică a alarmat aliații europeni, care încearcă să își prezinte cazul direct președintelui american. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a discutat cu Trump, iar secretarul general NATO, Mark Rutte, va vizita Washingtonul săptămâna viitoare. Evenimente viitoare În perioada următoare, Trump va participa la mai multe evenimente, inclusiv la aprobarea unei săli de bal la Casa Albă și la tradiționalul eveniment de Paște, White House Easter Egg Roll. De asemenea, un candidat susținut de Trump va participa la alegeri în Georgia pentru a înlocui fostul reprezentant Marjorie Taylor Greene. Aceste evoluții subliniază complexitatea situației politice și internaționale cu care se confruntă administrația Trump, în timp ce războiul cu Iranul continuă să influențeze prioritățile interne și externe ale președintelui. [...]
