Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a fost invitat de Donald Trump la prima reuniune a Consiliului pentru Pace, programată pe 19 februarie, potrivit HotNews.ro, care citează surse din Administrația Prezidențială.
În paralel, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunțat că va merge la Washington „în două săptămâni” pentru reuniunea inaugurală a organismului. Data de 19 februarie a fost confirmată sâmbătă de un oficial al guvernului SUA, fără alte detalii, transmite Reuters, conform aceleiași surse.
Consiliul pentru Pace a fost menționat inițial într-un plan în 20 de puncte pentru încheierea războiului dintre Israel și Hamas. Deși ar fi primit un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU și se credea că se va concentra pe Fâșia Gaza, membri ai administrației Trump au indicat ulterior că atenția s-ar putea extinde și către alte conflicte, în condițiile în care scopul exact rămâne neclar, potrivit The New York Times, mai scrie HotNews.ro.
Administrația Prezidențială a anunțat pe 18 ianuarie că a primit o scrisoare de la președintele american cu invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace. Invitația ar include și o taxă de un miliard de dolari pentru a deveni membru permanent.
Pe 20 ianuarie, Nicușor Dan a declarat că salută inițiativa și că România a început un „aprofundat proces de analiză” a Cartei „Board of Peace”, în raport cu angajamentele internaționale asumate, inclusiv în cadrul ONU, OSCE și al Uniunii Europene. Ulterior, președintele a spus la Digi24 că decizia poate dura „săptămâni, chiar luni”, invocând probleme de compatibilitate ale proiectului de Cartă cu tratate internaționale și, în unele cazuri, cu constituțiile unor state.
Recomandate
Președintele Senatului cere PSD să preia guvernarea și respinge varianta unui premier tehnocrat , pe fondul blocajului politic care, în opinia sa, riscă să întârzie măsurile de reducere a deficitului și a cheltuielilor statului, potrivit news.ro . Mircea Abrudean (PNL) afirmă că au trecut 27 de zile de la demisia miniștrilor PSD din Guvern și 15 zile de la moțiunea de cenzură , însă PSD „întârzie să vină cu o soluție”. El susține că „criza în care PSD a aruncat România se vede în buzunarul fiecărui român”. În mesajul publicat pe Facebook, Abrudean leagă ieșirea din criză de continuarea reformelor și de consolidarea bugetară, invocând faptul că „majoritatea economiștilor”, instituțiile financiare și agențiile internaționale de rating ar susține necesitatea reducerii deficitului bugetar și a reformelor pentru eficientizarea statului. „România are nevoie de reforme, nu de experimente politice care să anuleze tot efortul din ultimele luni. PSD trebuie să-și asume guvernarea!” De ce respinge varianta unui premier tehnocrat Abrudean consideră „nepotrivită” soluția cu un premier tehnocrat, argumentând că, în contextul actual, este nevoie de o guvernare care „să își asume măsurile dificile” și să le treacă rapid, „nu să fugă de responsabilitate”. Contextul negocierilor pentru un nou guvern Președintele Nicușor Dan a avut luni, la Palatul Cotroceni , consultări oficiale cu partidele parlamentare pentru nominalizarea unui nou premier. La final, șeful statului a anunțat că va continua consultările până când se va contura o „majoritate solidă, pro-occidentală”, cerând partidelor să ajungă „într-un timp rezonabil” la un numitor comun. În același timp, nu se conturează încă o soluție de ieșire din criză, deși moțiunea de cenzură a trecut cu 281 de voturi „pentru”. PNL și USR au decis că nu vor mai forma o alianță cu PSD, PSD afirmă că nu va face majoritate cu AUR (deși au votat împreună moțiunea), iar UDMR cere o majoritate „transparentă și solidă” și avertizează că nu va accepta un guvern susținut de AUR. [...]
Sesizarea lui Sorin Grindeanu la CCR poate bloca sau întârzia cadrul legal pentru programul SAFE , un pachet de finanțare europeană de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) destinat consolidării apărării României, prin contestarea OUG 38/2026 adoptate de Guvernul Bolojan după demiterea prin moțiune de cenzură, potrivit Stirile Pro TV . În cererea transmisă Curții Constituționale, semnată de președintele Camerei Deputaților, se solicită constatarea existenței unui „ conflict juridic de natură constituțională ” între Parlament și Guvern, pe motiv că ordonanța ar fi fost emisă „cu depășirea limitelor constituționale” ale legiferării delegate și cu ignorarea rolului Parlamentului ca „unică autoritate legiuitoare”. Miza: validitatea OUG 38/2026, adoptată de un guvern demis Argumentul central invocat de Grindeanu este că OUG 38/2026 a fost adoptată și trimisă la publicare după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură, ceea ce – în interpretarea sesizării – i-ar fi restrâns atribuțiile la administrarea curentă a treburilor publice, fără acte normative cu forță de lege primară. În document se arată că Guvernul „nu a ținut seama de efectul moțiunii de cenzură”, efect care ar limita Executivul, în această situație, la acte necesare administrării. Presiune politică și juridică în jurul SAFE Demersul vine la scurt timp după ce Comisia pentru constituționalitate a Senatului a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern în privința aceleiași ordonanțe. În plus, ordonanța a fost deja contestată și pe alte căi: AUR a sesizat, iar Avocatul Poporului a atacat la CCR aceeași OUG 38/2026, notează publicația. Calendarul SAFE: Nicușor Dan spune că toate contractele ar urma să fie semnate până la 31 mai OUG 38/2026 vizează demararea programului european SAFE, prin care România beneficiază de 16,68 miliarde de euro (aprox. 83,4 miliarde lei) pentru întărirea capacităților militare. Conform sursei, este a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană, după Polonia. Pe de altă parte, președintele Nicușor Dan a declarat la „ Black Sea and Balkans Security Forum ” că programul este „în grafic” și că până la 31 mai România va avea semnate toate contractele din cadrul SAFE. „Pe SAFE suntem în grafic. (...) Acum există termenul de 31 mai anul acesta (...) până la 31 mai, România va avea contractele semnate”, a afirmat președintele Nicușor Dan. Ce urmează depinde de calendarul CCR și de efectele juridice pe care le-ar putea produce o eventuală constatare a conflictului între Parlament și Guvern; sursa nu precizează un termen de soluționare. [...]
Sondajul INSCOP indică o nemulțumire de masă față de președinte și premier, un semnal de risc pentru guvernare și stabilitatea politică pe termen scurt , potrivit HotNews . Datele arată că 7 din 10 români se declară nemulțumiți de activitatea președintelui Nicușor Dan , iar proporția este similară în cazul premierului interimar Ilie Bolojan . Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 11–14 mai 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Nemulțumirea față de Nicușor Dan: 70,5% evaluări negative Doar 27,6% dintre respondenți spun că sunt foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți de activitatea președintelui (4,4% foarte mulțumiți și 23,2% destul de mulțumiți). În schimb, 70,5% se declară foarte nemulțumiți sau destul de nemulțumiți (42,8% foarte nemulțumiți și 27,7% destul de nemulțumiți). Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%. Profilul nemulțumirii este mai pronunțat decât media în rândul votanților AUR, al persoanelor între 30 și 44 de ani, al celor cu educație primară, al locuitorilor din urbanul mic și mediul rural, precum și al angajaților din sectorul privat. Ilie Bolojan, premier interimar: 67,9% nemulțumiți În cazul premierului interimar Ilie Bolojan, 30,5% dintre respondenți se declară foarte mulțumiți sau destul de mulțumiți (8% foarte mulțumiți și 17,7% destul de mulțumiți). Nemulțumirea ajunge la 67,9% (47,7% foarte nemulțumiți și 20,2% destul de nemulțumiți), iar 1,5% nu știu sau nu răspund. Nemulțumirea față de activitatea lui Bolojan este peste medie în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Percepția rolului președintelui în conflictul politic: societate împărțită La întrebarea despre rolul președintelui în tensiunile politice recente, 49,2% dintre cei chestionați consideră că Nicușor Dan a acționat pentru a diminua neînțelegerile dintre partide și lideri politici, în timp ce 36,3% cred că a contribuit la amplificarea lor. Non-răspunsurile sunt 14,6%, potrivit datelor INSCOP citate de News.ro. Polarizare pe linii de partid, cu diferențe între președinte și premier Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune accent pe polarizarea politică din spatele acestor evaluări și pe diferențele dintre cele două funcții: „Jumătate dintre români cred că prin poziţionările publice exprimate în această perioadă, preşedintele Nicuşor Dan a acţionat pentru a diminua neînţelegerile dintre partide şi liderii politici, iar o treime cred contrariul (...) Polarizarea este diferită în cazul activităţii premierului Ilie Bolojan (...)” În același comentariu, Ștefureac indică și repere de polarizare: un procent ridicat de alegători PSD, PNL și USR mulțumiți de activitatea președintelui, respectiv un procent foarte mare de alegători AUR nemulțumiți; iar la Bolojan, niveluri ridicate de mulțumire în rândul votanților PNL și USR, respectiv nemulțumire în rândul votanților PSD și AUR. Din perspectiva funcționării instituțiilor, combinația dintre nemulțumirea majoritară și polarizarea pe criterii politice sugerează un spațiu redus pentru decizii consensuale în perioada următoare, în special într-un context de conflict între partide. [...]
Președintele Nicușor Dan extinde consultările pentru formarea unei majorități , chemând la Cotroceni și grupuri parlamentare mai mici, într-un nou pas de deblocare a negocierilor pentru un guvern cu susținere stabilă, potrivit Digi24 . Întâlnirile sunt programate joi, 21 mai 2026, la Palatul Cotroceni , cu parlamentarii din grupul „Uniți pentru România”, cu cei din grupul „PACE – Întâi România” și cu aleșii neafiliați. Administrația Prezidențială își bazează demersul pe art. 80 alin. (2) din Constituție, iar tema anunțată este „situația economică și politică a țării”. Programul consultărilor de joi Conform programului comunicat, consultările vor avea loc astfel: 09:00 – Grupul parlamentar „Uniți pentru România” 10:00 – Grupul parlamentar „PACE – Întâi România” 11:00 – Parlamentarii neafiliați De ce contează: semnal că negocierile pentru o majoritate nu sunt închise Miza consultărilor este conturarea unei majorități parlamentare care să poată susține un nou executiv. În acest context, extinderea discuțiilor către grupuri mai mici și neafiliați indică faptul că, după prima rundă de consultări, nu s-a ajuns încă la o formulă finală de sprijin. Potrivit informațiilor citate de Digi24, președintele a organizat luni consultări oficiale pentru desemnarea unui nou prim-ministru, la care au fost invitate toate partidele parlamentare, iar la final a făcut apel la responsabilitate și la formarea unei majorități „solide, pro-occidentale”. Ce urmează După consultările de joi, următorul pas așteptat este ca discuțiile să se traducă într-o majoritate asumată „în acord cu matematica parlamentară”, care să permită desemnarea unui prim-ministru și formarea guvernului. În lipsa unei astfel de înțelegeri, seria consultărilor ar urma să continue, conform mesajului transmis anterior de președinte. [...]
Traian Băsescu îl acuză pe președintele Nicușor Dan că prelungește criza guvernamentală și spune că ezitarea în desemnarea unui premier împinge România într-o „instabilitate politică”, potrivit Libertatea . Fostul președinte (2004–2014) a declarat marți, 19 mai, la B1TV, că nu înțelege de ce șeful statului nu a făcut o nominalizare de prim-ministru la două săptămâni după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. În opinia lui Băsescu, președintele ar fi trebuit să acționeze imediat după consultările oficiale de la Cotroceni din ziua precedentă. „Niciunul nu are Constituția României în vedere. Nu le pasă. Pur și simplu, niște amatori de proastă calitate care îngroapă țara asta.” Ce reproșează Băsescu și ce soluție propune Băsescu susține că partidele și președintele ar impune „condiții” care nu ar fi prevăzute de Constituție și că, în lipsa unei înțelegeri rapide între formațiuni, șeful statului ar trebui să desemneze un premier din partea partidului cu cel mai mare număr de parlamentari (PSD), oferindu-i un termen de 10 zile pentru formarea guvernului. „Ceea ce face domnul președinte acum este neconstituțional și târie țara într-o situație de instabilitate politică.” Fostul președinte a mai afirmat că procesul ar trebui continuat, dacă prima opțiune nu reușește să strângă o majoritate, către al doilea sau al treilea partid, criticând întâlnirile „informale” prelungite înainte de o nominalizare. Contextul crizei: de la retragerea sprijinului PSD la consultări fără rezultat România a intrat în criză politică pe 20 aprilie, când PSD i-a retras sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, iar pe 23 aprilie miniștrii PSD și-au depus demisiile. Pe 5 mai, moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut, iar Guvernul Bolojan a fost demis cu 281 de voturi, același număr cu care a fost demis și Florin Cîțu în octombrie 2021. În aceeași zi, PNL a anunțat că trece în opoziție. Consultările formale cu PSD, PNL, USR, UDMR și AUR au început pe 18 mai. Nicușor Dan a spus inițial că „scenariul cu premierul tehnocrat are șanse”, iar ulterior a afirmat că discuțiile vor continua „până când se va cristaliza o variantă de majoritate solidă, pro-occidentală”. În acest context, Libertatea notează că PNL și USR au decis să facă front comun împotriva PSD, iar Sorin Grindeanu și-a exprimat disponibilitatea să fie premier, dacă se conturează varianta ca PSD să dea prim-ministrul. [...]
PSD ia în calcul un Guvern minoritar și încearcă să strângă 233 de voturi pentru învestire , inclusiv prin atragerea UDMR și a unor parlamentari neafiliați, într-un context în care președintele Nicușor Dan spune că va face nominalizarea de premier doar când există o majoritate sigură, potrivit Euronews . Surse politice citate de publicație susțin că social-democrații ar vrea să formeze singuri următorul Executiv, dar au nevoie de o majoritate parlamentară la votul de învestire. „Ultimele calcule” ar indica posibilitatea obținerii a 233 de voturi chiar și fără sprijinul PNL, USR, AUR și S.O.S România, iar Sorin Grindeanu ar avea „două variante pe masă”. Miza: majoritatea de 233 și rolul UDMR Scenariile discutate în PSD ar fi: Guvern minoritar PSD , susținut la învestire de o majoritate adunată punctual; Guvern minoritar PSD–UDMR , cu participarea UDMR la guvernare. Un element de condiționare ține de UDMR: formațiunea nu ar intra la guvernare dacă majoritatea ar include și voturi de la S.O.S România. În acest context, surse din PSD afirmă că majoritatea ar urma să fie construită fără PNL, USR, AUR și S.O.S România, ceea ce ar deschide posibilitatea ca UDMR să intre „și cu miniștri”, nu doar cu funcții de rang secund (secretari de stat și prefecți). În paralel, surse din rândul neafiliaților afirmă că „întotdeauna vor mai veni și alte voturi”, iar la votul secret cu bile pentru învestire PSD și neafiliații s-ar aștepta ca unii liberali să voteze în favoarea noului Guvern. Blocaj politic și condițiile președintelui După consultările de luni , Nicușor Dan a pus pe pauză discuțiile cu partidele, notează publicația, iar ideea unui premier independent nu ar avea susținere în acest moment. Președintele ar fi încercat să promoveze această variantă, însă „nimeni nu e de acord acum”, conform sursei. Totodată, Nicușor Dan a transmis, printr-un comunicat de presă, că își dorește să facă nominalizarea de premier doar după ce este sigur că există cel puțin 233 de voturi pentru învestire. Publicația mai arată că președintele nu ia în calcul „sub nicio formă” o majoritate cu AUR. Ce urmează: o nouă rundă de consultări A doua rundă de consultări ar urma să aibă loc fie la finalul acestei săptămâni, fie săptămâna viitoare, când PSD ar putea prezenta varianta sa de majoritate. În același timp, potrivit sursei, PSD ar urmări și o repoziționare rapidă în instituții dacă preia puterea, inclusiv prin îndepărtarea cât mai rapidă a liberalilor din funcții, pentru a crește presiunea internă în PNL și pentru a împinge partidul în opoziție alături de AUR și USR. [...]
