Știri din categoria Politică

Întâlnirea dintre Nicușor Dan și delegația americană condusă de Jeanne Shaheen - contextul geopolitic actual și cooperarea în zona Mării Negre

16 februarie 2026, 15:53

Discuții despre securitatea Mării Negre și relațiile româno-americane.

Articole pe același subiect

Nicușor Dan vorbește despre implicarea României în Consiliul Păcii.

Politică15 feb. 2026

Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii inițiat de Trump - România va avea statut de observator

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump , iar România va avea statut de observator la prima reuniune programată pe 19 februarie 2026, la Washington, potrivit unui mesaj publicat de șeful statului pe pagina sa oficială de Facebook . Anunțul vine în contextul lansării recente a acestui nou format diplomatic, prezentat de administrația americană drept o platformă pentru soluționarea conflictelor globale. Conform postării lui Nicușor Dan, prezența României are la bază sprijinul pentru procesul diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inițiată de Statele Unite. Președintele a subliniat că România va reafirma susținerea pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea de a contribui la reconstrucția din Fâșia Gaza, inclusiv prin continuarea sprijinului umanitar acordat populației civile, precum evacuările medicale de urgență. Consiliul Păcii a fost lansat la finalul lunii ianuarie și este prezidat de Donald Trump. Inițiativa a generat reacții prudente în mai multe capitale occidentale, existând temeri că noul format ar putea dubla sau submina mecanismele tradiționale ale ONU. Informații apărute anterior în presa internațională indică faptul că statutul de membru permanent ar presupune o contribuție financiară de 1 miliard de dolari. Agenda primei reuniuni ar urma să includă a doua fază a planului de pace pentru Gaza , însă lipsa unor detalii publice complete a alimentat dezbaterile politice în Europa. Unele guverne nu și-au confirmat participarea, iar altele încearcă să își echilibreze poziția între relația cu Washingtonul și coordonarea în cadrul Uniunii Europene. Prin statutul de observator, România transmite un semnal de implicare diplomatică fără asumarea unui rol decizional direct în noul mecanism internațional. [...]

Nicușor Dan discută despre separarea numirilor la servicii secrete.

Politică14 feb. 2026

Nicușor Dan exclude negocieri cu PSD și PNL pentru numirile la SRI și SIE - separă aceste decizii de cele privind DNA și DIICOT

Nicușor Dan refuză să negocieze „la pachet” numirile la SRI și SIE cu șefii DNA și DIICOT , potrivit Libertatea . Informația apare în contextul în care, susțin surse oficiale la nivel înalt citate de publicație, președintele ar putea face chiar în februarie 2026 propuneri pentru conducerile Serviciului Român de Informații (SRI) și Serviciului de Informații Externe (SIE). Conform aceleiași surse, șeful statului are în vedere trei persoane pentru cele două funcții, iar decizia finală ar urma să vină după discuții cu liderii partidelor din coaliție, pentru a evita respingerea propunerilor în Parlament. În acest cadru, miza politică este separarea negocierii pentru serviciile de informații de cea pentru „marile parchete” (DNA, DIICOT și Parchetul General), un pachet despre care se discutase anterior că ar putea fi tratat împreună. „Foarte important, însă, Nicușor Dan nu va mai negocia cu PSD și PNL numirile la DNA, DIICOT și Parchetul General, la pachet cu șefii SRI și SIE, așa cum se știa până acum”, au precizat sursele citate. Libertatea amintește că, pe 6 ianuarie, surse din Administrația Prezidențială declarau că numirea noilor directori SRI și SIE „trebuia discutată la pachet” cu desemnarea șefilor marilor parchete, iar președintele își dorea să numească un nou șef la DNA, instituție condusă în continuare de Marius Voineag. Schimbarea de abordare indicată acum de sursele citate sugerează o delimitare mai clară între numirile din zona de securitate națională și cele din zona de urmărire penală, ambele cu impact direct asupra echilibrului instituțional și asupra relației dintre Cotroceni, Guvern și majoritatea parlamentară. În paralel, președintele a oscilat în privința profilului viitorilor șefi ai serviciilor. Publicația notează că, la începutul anului, Nicușor Dan nu excludea numiri din politică, dar pe 29 ianuarie a revenit la opțiunea pentru persoane din afara partidelor, invocând nevoia de echilibru și maturitate pentru „zone sensibile”. În plan practic, presiunea pentru o decizie este amplificată de faptul că postul de director al SRI este vacant de circa trei ani, instituția fiind condusă interimar de generalul Răzvan Ionescu după demisia lui Eduard Hellvig din iulie 2023, în timp ce la SIE Gabriel Vlase conduce din 2018. Ce urmează depinde de calendarul consultărilor politice și de capacitatea președintelui de a obține o majoritate parlamentară pentru propunerile sale la SRI și SIE. Separarea negocierilor de pachetul DNA–DIICOT–Parchetul General poate reduce spațiul de tranzacționare politică între partide, dar poate crește și dificultatea de a construi sprijin pentru fiecare numire în parte, într-un Parlament în care validarea conducerilor serviciilor rămâne un test de forță între Cotroceni și coaliția de guvernare. [...]

Oameni sărbătorind cu un tort în formă de hartă a SUA.

Politică13 feb. 2026

Nicușor Dan afirmă că vizita lui George Simion în SUA a fost un eșec - liderul AUR nu a fost primit de oficiali americani

Președintele Nicușor Dan a spus că vizita lui George Simion în SUA „a fost un eșec” , afirmând că liderul AUR „n-a fost primit de nimeni”, potrivit HotNews.ro . Declarația a fost făcută joi seară, într-o conferință de presă susținută după reuniunea informală a liderilor Consiliului European, desfășurată la Castelul Alden-Biesen din Belgia. Șeful statului a fost întrebat despre acuzațiile omului de afaceri Dragoș Sprînceană, stabilit în SUA, care a susținut că George Simion ar fi făcut lobby pentru ca România să fie scoasă din programul Visa Waiver (mecanismul care permite călătorii fără viză în SUA, în anumite condiții). Nicușor Dan a spus că nu are informații suplimentare față de cele apărute public, dar a indicat drept „relevant” faptul că același politician ar fi mulțumit, în urmă cu „8-9 luni”, Statelor Unite pentru scoaterea României din program și că, ulterior, ar fi mers în SUA cu o delegație numeroasă fără să fie primit oficial. „Asta e relevant pentru credibilitatea pe care oamenii ăștia o au pe plan internațional”, a mai declarat Nicușor Dan. În același context, articolul amintește că Dragoș Sprînceană a fost anul trecut unul dintre cei doi emisari speciali desemnați de premierul de atunci, Marcel Ciolacu, pentru activități de lobby pe lângă administrația președintelui american Donald Trump, iar surse politice au declarat anterior pentru HotNews că Sprînceană ar fi fost un sponsor important în campania prezidențială a lui Trump pentru al doilea mandat. În replică la afirmațiile lui Sprînceană, AUR a respins acuzațiile și a vorbit despre „opinii personale și interpretări”. Separat, Nicușor Dan a comentat și posibilitatea ca România să participe, din 19 februarie, la Consiliul pentru Pace inițiat de Donald Trump, afirmând că, din cauza unor „nepotriviri” între carta noii organizații și angajamentele internaționale existente, România nu ar putea avea alt statut decât cel de observator, iar decizia finală depinde de clarificările pe care organizatorii urmează să le ofere. [...]

Hillary Clinton vorbește la o conferință, în fața lui Donald Trump.

Politică16 feb. 2026

Critici dure la München din partea lui Hillary Clinton - Administrația Trump, acuzată că subminează NATO

Hillary Clinton a calificat drept „rușinoasă” poziția administrației Trump față de Ucraina , acuzându-l pe actualul președinte american că subminează unitatea Occidentului și angajamentele internaționale asumate de Statele Unite. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la München și sunt relatate de Gândul . Fosta candidată democrată la președinția SUA a susținut că presiunile asupra Kievului pentru a accepta un acord cu Vladimir Putin echivalează cu o capitulare. În opinia sa, Ucraina „luptă în prima linie pentru democrația noastră”, suportând pierderi umane și distrugeri masive, în timp ce administrația de la Washington ar forța o soluție dezavantajoasă. Clinton l-a acuzat direct pe Donald Trump că „a trădat Occidentul” și că a abandonat valori fundamentale precum Carta NATO , Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Ea a afirmat că liderul de la Casa Albă fie nu înțelege amploarea suferinței provocate de război, fie nu îi pasă de consecințe. În intervenția sa, Hillary Clinton a propus o strategie mai dură de sprijin militar pentru Kiev, considerând că doar presiunea reală asupra infrastructurii strategice ruse poate crea condiții pentru negocieri serioase. Printre măsurile menționate: livrarea de rachete Tomahawk; suplimentarea sistemelor Patriot; permisiunea de a lovi ținte din interiorul Rusiei; atacarea rafinăriilor și a amplasamentelor de rachete. Potrivit acesteia, simplele pierderi de personal militar nu reprezintă „suficientă durere” pentru Kremlin, iar negocierile ar deveni credibile doar în momentul în care costurile interne pentru Moscova cresc semnificativ. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care administrația Trump este criticată de o parte a aliaților occidentali pentru schimbarea de ton față de conflictul din Ucraina. Rivalitatea politică dintre Hillary Clinton și Donald Trump datează din alegerile prezidențiale din 2016, când democrata a pierdut scrutinul, iar diferențele de viziune în politica externă rămân evidente și în 2026. [...]

israel, cisiordania, autoritatea palestiniana - copertă

Politică16 feb. 2026

Guvernul israelian facilitează cumpărarea de terenuri în Cisiordania - acuzații de anexare de facto

Guvernul israelian a aprobat o nouă politică privind terenurile din Cisiordania , facilitând achizițiile pentru coloniști și reducând rolul autorităților palestiniene, potrivit Deutsche Welle . Decizia, susținută anterior de cabinetul de securitate, permite declararea unor zone pentru înregistrare oficială, obligând persoanele care revendică terenuri să își dovedească dreptul de proprietate, în condițiile în care o mare parte din suprafețe nu au fost niciodată înregistrate formal. Măsura autorizează, de asemenea, cetățenii israelieni să cumpere terenuri private și transferă atribuții administrative din mâinile armatei către autorități civile israeliene. Potrivit publicației Times of Israel , două treimi din terenurile Cisiordaniei nu au fost înregistrate oficial, inclusiv majoritatea celor din Zona C, aflată sub control militar și civil israelian deplin. Noile reguli se aplică în principal în această zonă, dar publicarea registrelor funciare și relaxarea achizițiilor private depășesc granițele Zonei C. Autoritatea Palestiniană a condamnat decizia, calificând-o drept „anexare de facto” a teritoriilor ocupate și o încercare de consolidare a coloniilor considerate ilegale potrivit dreptului internațional. Critici au venit și din partea Uniunii Europene și a mai multor state arabe. Germania a transmis anterior că măsurile reprezintă „un nou pas spre anexare de facto” și încalcă dreptul internațional. Miniștrii israelieni din zona politică dură au salutat hotărârea. Ministrul Apărării, Israel Katz, a descris-o drept un pas semnificativ pentru asigurarea controlului deplin al statului israelian asupra teritoriului. Ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich , a vorbit despre o „revoluție” în politica de colonizare și administrare a terenurilor, folosind denumirea biblică „Iudeea și Samaria” pentru Cisiordania. În prezent, peste 700.000 de coloniști israelieni trăiesc în Cisiordania și Ierusalimul de Est, alături de aproximativ 3 milioane de palestinieni. Teritoriul este revendicat de palestinieni pentru viitorul lor stat, iar Curtea Internațională de Justiție a apreciat într-un aviz consultativ din 2024 că ocupația și coloniile sunt ilegale și ar trebui să înceteze, poziție respinsă de Israel. Noua politică amplifică tensiunile într-un moment deja fragil în regiune și riscă să complice și mai mult perspectivele unei soluții negociate. [...]

Florin Barbu discută despre reorganizarea Ministerului Agriculturii și promisiunile premierului.

Politică16 feb. 2026

Florin Barbu declară că reorganizarea ministerului este finalizată - promisiuni de susținere din partea lui Bolojan

Premierul Ilie Bolojan i-a promis lui Florin Barbu că Ministerul Agriculturii nu va mai fi reorganizat , potrivit Digi24 . Ministrul Agriculturii (PSD) susține că reorganizarea internă a fost făcută în decembrie 2025, iar angajamentul premierului ar scoate instituția de sub incidența următoarei runde de restructurări pregătite de Guvern. Declarația vine în contextul în care Executivul pregătește o ordonanță de urgență (OUG) pentru reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în administrația publică centrală, măsură care a generat tensiuni în Coaliție. Barbu afirmă că, pe baza promisiunii primite, nu va aviza actul normativ, deși spune că nu dorește să blocheze reforma. Promisiunea lui Bolojan și argumentul „reorganizării deja făcute” Barbu își leagă poziția de o discuție directă cu premierul, pe care o prezintă ca pe o garanție politică pentru ministerul pe care îl conduce. În relatarea sa, reorganizarea din decembrie 2025 ar fi fost acceptată ca un „pachet” care închide subiectul pentru Ministerul Agriculturii la următoarea etapă de restructurare guvernamentală. „Atunci când am făcut reorganizarea Ministerului Agriculturii, în decembrie 2025, domnul prim-ministru a spus foarte clar că, dacă se face această reorganizare, Ministerul Agriculturii nu mai intră sub incidenţa următoarei reorganizări şi asumări în Guvern pe această ordonanţă.” Ministrul invocă și economiile la fondul de salarii, susținând că instituția ar fi avut în 2025 o economie de 14% la acest capitol. Tot el afirmă că reorganizarea ar fi inclus desființarea a peste 390 de funcții de conducere și a peste 77 de ordonatori de credite (niveluri de decizie bugetară în instituțiile publice). De ce contează: OUG-ul de reducere a cheltuielilor și riscul de blocaj politic Miza promisiunii invocate de Barbu este practică: dacă Ministerul Agriculturii ar fi exceptat de la o nouă reorganizare, atunci presiunea de a aplica o reducere uniformă a cheltuielilor de personal ar scădea, cel puțin pentru această instituție. În schimb, Guvernul urmărește o reducere de 10% a cheltuielilor de personal în administrația centrală, ceea ce ar presupune ajustări în mai multe ministere și agenții. Barbu spune că nu se opune reformei, dar contestă ideea că „tăierile” ar echivala cu reforme, sugerând că măsura ar fi mai degrabă una de austeritate. În același timp, poziția sa indică o linie de fractură în interiorul Coaliției, în condițiile în care adoptarea unei OUG cere avize și coordonare politică. Ce urmează: discuție în Coaliție și calendarul ordonanței Ministrul afirmă că, după ce el și alți doi miniștri PSD au anunțat că nu vor semna ordonanța, premierul ar fi cerut convocarea unei ședințe a Coaliției. Barbu indică drept posibil moment ziua de luni, 16 februarie 2026, în linie cu informațiile despre o discuție politică pe acest subiect. În paralel, Ministerul Dezvoltării a publicat, pentru transparență, proiectul de lege privind măsuri administrative pentru creșterea capacității financiare și eficientizarea activității administrației publice centrale și locale, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal la nivel central și diminuarea numărului de posturi ocupate la autoritățile locale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că reforma ar urma să fie adoptată „cel mai probabil” prin ordonanță de urgență, invocând constrângeri de calendar și nevoia ca prevederile să intre rapid în vigoare pentru a contribui la bugetul de anul viitor. [...]