Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a evitat să estimeze costul economic al crizei politice, spunând că nu a existat timp pentru o discuție de substanță cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, deși au stat alături la un eveniment public, potrivit Mediafax.
Întrebat luni, după Forumul Educației Financiare, „cât va costa criza politică” pe care a descris-o ca fiind declanșată de PSD, Nicușor Dan nu a oferit cifre și a respins ideea că ar fi făcut „analize economice” în intervalul scurt în care s-a aflat lângă Isărescu.
„Suntem ființe sociale, am schimbat amabilități.”
În același context, jurnaliștii au încercat să afle dacă guvernatorul BNR i-a transmis vreun mesaj președintelui. Nicușor Dan a indicat însă că nu a fost „momentul unor analize economice în 30 de secunde”.
Fără să confirme discuții despre costurile crizei, președintele a spus că există „consens” pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și pe „traiectoria financiară”, pe care le-a descris drept elementele importante în acest moment.
Totodată, el a formulat un apel către liderii partidelor să transmită „același mesaj de stabilitate”, astfel încât criza politică să nu afecteze direcția economică asumată.
Recomandate
Miza PNRR și viitorul buget UE intră în prim-planul discuțiilor României la Bruxelles , după ce ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , s-a întâlnit luni cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , potrivit Digi24 . Șefa diplomației a spus că România are nevoie „în continuare” de un Executiv cu „curaj și consecvență” pentru a respecta angajamentele față de cetățeni și pentru a duce la îndeplinire planurile de finanțare convenite cu partenerii europeni. În centrul discuțiilor s-a aflat Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 (bugetul multianual al Uniunii Europene), unde România susține o poziție „ambițioasă” a Parlamentului European, astfel încât bugetul să poată sprijini transformarea economică a continentului, conform comunicatului MAE citat de Digi24. „De aceea, este nevoie de o echipă guvernamentală hotărâtă și perseverentă, care să îndeplinească promisiunile făcute și să atragă, inclusiv anul acesta, cele 10 miliarde de euro din PNRR pentru investiții în școli, spitale și autostrăzi”, a subliniat ministra de Externe. Ce urmărește România în negocierile pentru bugetul UE Pe agenda întâlnirii au fost trecute și teme cu impact direct asupra economiei și companiilor, în special prin prisma pieței unice (spațiul economic comun al UE) și a regulilor aplicabile în interiorul ei. Discuțiile au vizat, între altele: prioritățile României pentru viitorul buget multianual; măsuri pentru creșterea competitivității și stimularea mediului de afaceri într-o piață unică „consolidată”; nevoia unei piețe unice „mai eficiente”, cu reguli simplificate și acces mai facil la oportunități pentru companii; menținerea Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune ca piloni ai viitorului buget, considerate esențiale pentru reducerea decalajelor și creșterea competitivității. Context de securitate: riscuri pentru energie și lanțuri de aprovizionare În plan regional, cei doi oficiali au discutat și despre efectele tensiunilor din Orientul Mijlociu, inclusiv impactul unei eventuale blocări a Strâmtorii Ormuz asupra lanțurilor de aprovizionare și securității energetice. În acest context, a fost menționată și expertiza României în gestionarea „coridoarelor de solidaritate”, ca element relevant pentru reziliența logistică la nivel european. Întâlnirea a inclus și referiri la atașamentul majorității românilor față de proiectul european, precum și la o viitoare vizită la București, de Ziua Europei, a președintei Parlamentului European. [...]
România nu ar urma să aibă probleme de aprovizionare cu fertilizatori , în pofida perturbărilor de transport generate de conflictul din zona Golfului, iar autoritățile invocă existența unor rezerve interne, potrivit Agerpres , care relatează declarațiile președintelui Nicușor Dan . Șeful statului a spus că România este „mai puțin expusă” la riscul de întrerupere a fluxurilor de îngrășăminte și că „există rezerve în România” astfel încât populația „să nu ne punem problema asta”. Declarațiile au fost făcute după participarea la un eveniment organizat la ASE. De ce contează: fertilizatorii pot influența producția agricolă și prețurile la alimente În același context, Nicușor Dan a confirmat, „în mod general”, evaluarea ministrului Energiei, Bogdan Ivan , potrivit căreia efectele negative ale conflictului se pot prelungi și după încetarea ostilităților, din cauza timpului necesar refacerii lanțurilor de aprovizionare (comenzi, transportatori). Totuși, a nuanțat că, „în particular”, România nu ar urma să aibă o problemă de aprovizionare cu fertilizatori. Ministrul Energiei a estimat că efectele negative s-ar putea resimți timp de „șase până la nouă luni”, chiar și dacă ostilitățile s-ar încheia imediat, și a avertizat că situația ar putea afecta inclusiv producția de hrană, pe fondul perturbării transportului de fertilizatori. Contextul invocat de ministrul Energiei Bogdan Ivan a indicat drept vulnerabilitate majoră dependența fluxurilor globale de o strâmtoare din zonă: „40% din fertilizatorii mondiali” ar trebui să treacă prin acea strâmtoare, dar „nu ajung acum la culturile de primăvară”; acest blocaj ar putea „cauza automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri și în iarnă”; efectele ar putea fi amplificate de „prețuri atât de mari la combustibil” și de „lipsă de combustibil în anumite state”, cu precizarea că, potrivit ministrului, nu este cazul României. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre nivelul rezervelor sau mecanismele de acoperire a necesarului intern, rămâne neclar în ce măsură aceste rezerve pot amortiza eventuale șocuri de preț, chiar dacă aprovizionarea fizică nu ar fi afectată. [...]
Votul primarului Constantin Toma pentru menținerea sprijinului politic acordat premierului Ilie Bolojan scoate la suprafață o tensiune cu miză economică în interiorul PSD, pe fondul disputei privind listarea la bursă a unor pachete minoritare din companii de stat , potrivit news.ro . Toma spune că intrarea într-o nouă criză politică „va aduce suferință pentru toți românii”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „România Politică” de la Prima News, unde edilul a afirmat că în ședința PSD „s-au spus foarte multe neadevăruri” și că partidul „a fost mai mult în opoziție decât la putere”, criticând deciziile guvernului chiar și atunci când existau înțelegeri în coaliție. Disputa: listarea de pachete minoritare la bursă În intervenția sa, Toma a invocat existența unui acord politic care include „listarea de pachete minoritare, pe bursă”, pe care o descrie drept o măsură cu efecte pozitive pentru România. În argumentația lui, această listare ar aduce: bani; transparență; „management mai performant”, și, în același timp, „România nu-și pierde proprietatea”, susține primarul. Critici la adresa dinamicii interne din PSD Toma a mai spus că a discutat cu primari de comune care i-ar fi reclamat că „se știe la partid IP-ul” și, implicit, „știu cum votează”. Întrebat de ce le este teamă, el a răspuns că „pentru orice funcție, trebuie să primești un acord de la șeful de partid și de la șefii de partid de la București”. O relatare similară a apărut și în Digi24 , care citează news.ro. [...]
PSD își pregătește retragerea din Guvern, ceea ce poate declanșa o criză de funcționare a Executivului , după ce partidul a votat intern ieșirea de la guvernare, iar miniștrii social-democrați ar urma să demisioneze, potrivit G4Media . Lia Olguța Vasilescu a spus că „următoarea mișcare politică se află la președintele Nicușor Dan ”, în condițiile în care PSD a decis retragerea de la guvernare. În intervenția la Antena 3, Vasilescu a susținut că, în acest moment, doar președintele poate nominaliza un prim-ministru și că PSD „nu poate promite nimic”, invocând lipsa controlului asupra desemnării. „Singurul care în acest moment poate nominaliza un prim-ministru este Nicușor Dan. Noi nu putem promite nimic. Ce să promitem noi, pielea ursului din pădure?” Ce urmează, potrivit declarațiilor Vasilescu a afirmat că președintele Nicușor Dan ar trebui să convoace partidele parlamentare la Cotroceni pentru a „constata noua majoritate”. Ea a indicat că tensiunea politică s-a concentrat în jurul premierului Ilie Bolojan, despre care a spus că a devenit „problema” PSD în coaliție. În același context, Vasilescu a avansat și scenariul escaladării parlamentare: dacă președintele nu îl convinge pe Ilie Bolojan să demisioneze, PSD ar urma să treacă la moțiune de cenzură, unde „s-ar putea să fie și alte partide care să voteze moțiunea”. Miza operațională: stabilitatea guvernării Dincolo de disputa politică, retragerea miniștrilor PSD ar însemna o schimbare imediată în funcționarea Guvernului și ar putea împinge rapid situația spre o reconfigurare a majorității sau spre un vot în Parlament, în funcție de pașii următori ai președintelui și de capacitatea partidelor de a coagula o nouă susținere. Materialul nu oferă detalii despre calendarul demisiilor sau despre numărul de portofolii vizate. [...]
Mesajul intern al lui Ciprian Ciucu ridică miza unei repoziționări a PNL în coaliție , pe fondul tensiunilor cu PSD și al discuțiilor despre direcția partidului în lunile următoare, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL ar fi avut un discurs dur în ședința liberalilor, în care ar fi avertizat că partidul se află într-un moment „decisiv” și că opțiunile din perioada următoare vor influența viitorul formațiunii. Conform surselor citate, Ciucu ar fi susținut că PSD „și-a săpat singur propria groapă” și ar încerca să atragă și PNL în același declin, în condițiile în care social-democrații „nu mai sunt ce au fost” și „se duc în cap”. În același cadru, Ciucu ar fi pledat pentru un PNL „puternic”, capabil să fie partid major într-o alianță cu formațiuni mai mici, și nu „brelocul PSD”. El ar fi afirmat că liberalii au fost aproape să ajungă partidul mai mic și că, fără „turul de forță” făcut de Ilie Bolojan , PNL ar fi obținut un scor mai slab decât USR. Linia roșie: asumarea crizei și statutul în alianță Sursele mai indică faptul că Ciucu ar fi respins ideea că PNL poartă responsabilitatea pentru actuala criză, susținând că „nu noi am aruncat România în criză” și că partidul trebuie „să își recupereze sufletul”. Totodată, el ar fi transmis că în PNL fiecare a fost liber să se exprime, iar partidul trebuie acum să decidă limpede direcția: între „a-și regăsi drumul de liberali” și a accepta statutul de al doilea partid. Relația cu partenerii de coaliție Potrivit acelorași surse, Ciucu ar mai fi spus că PNL nu a început atacurile la adresa partenerilor de coaliție și că liberalii au dat dovadă „de prea mult bun-simț”, deși ar fi fost ținta unor atacuri repetate. [...]
Criza din coaliție riscă să blocheze accesarea a 26 mld. euro , avertizează președintele USR, Dominic Fritz , care spune că partidul va rămâne alături de premierul Ilie Bolojan după ce PSD a decis să-i retragă sprijinul politic, potrivit G4Media . Fritz susține că, odată cu retragerea miniștrilor PSD, PNL și USR vor trebui „să acopere mai multe ministere” și cere o coordonare strânsă între cele două partide, despre care afirmă că „împreună au tot atâtea voturi câte are și PSD în Parlament”. Liderul USR anunță că urmează o discuție „aplicată” cu PNL și cu premierul, iar ulterior și o discuție cu UDMR, deși liderii formațiunii maghiare ar fi transmis anterior că nu vor să sprijine un guvern minoritar. Miza financiară invocată: SAFE și PNRR În declarațiile citate, Fritz avertizează că demersul PSD poate pune în pericol fonduri pe care România ar urma să le acceseze în perioada următoare, în total 26 de miliarde de euro (aprox. 130 miliarde lei), sumă compusă din: 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) din programul SAFE; peste 10 miliarde de euro (peste 50 miliarde lei) din PNRR. El afirmă că programul SAFE ar urma să lase „o bună parte din bani” în România și să creeze locuri de muncă, iar în cazul PNRR face trimitere la reformele de care depinde plata banilor. Acuzații politice și scenariul moțiunii Fritz acuză PSD că a declanșat criza „strict în interesul propriu” și spune că este „o minciună mare” că majorarea taxelor ar fi declanșat ruptura, în condițiile în care PSD ar fi fost de acord cu aceste măsuri. În același timp, el le cere social-democraților să explice „ce fel de stabilitate” propun după ce „au ales să arunce în aer această coaliție”. În plus, liderul USR avertizează că, dacă PSD își continuă demersul, ar putea ajunge să voteze o moțiune alături de AUR, subliniind că disputa „nu e despre un om”, ci despre direcția de reforme a guvernării. Materialul este prezentat de publicație ca „știre în curs de actualizare”, iar unele elemente (inclusiv poziția finală a UDMR privind sprijinirea unui guvern minoritar) rămân, în acest stadiu, la nivel de intenții și declarații. [...]
