Știri
Știri din categoria Politică
PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea premierului Ilie Bolojan, iar în lipsa unei soluții „scurte” după consultările de la Cotroceni partidul spune că trece în opoziție, potrivit Stirile Pro TV. Mesajul, transmis de președintele PSD Sorin Grindeanu, ridică miza negocierilor pentru o nouă majoritate și prelungește incertitudinea politică, într-un moment în care nu mai există o majoritate care să susțină Guvernul.
Grindeanu a spus că social-democrații își doresc „să continue într-o coaliție pro-europeană”, dar fără Ilie Bolojan prim-ministru. În caz contrar, PSD va intra în opoziție. În același timp, liderul PSD a exclus două variante: susținerea unui guvern minoritar și formarea unei majorități cu partide „extremiste sau antieuropene”.
Decizia PSD vine după un vot intern desfășurat luni seară, online, printr-o aplicație, la care au participat 5.000 de membri. Rezultatul: 97,7% au votat pentru retragerea sprijinului politic pentru premier, iar 2,3% împotrivă. Grindeanu a afirmat că va respecta mandatul primit și că în zilele următoare conducerea partidului va acționa în acest sens.
Grindeanu a indicat că în zilele următoare ar urma consultări la Palatul Cotroceni, în contextul în care „nemaiexistând o majoritate” care să susțină Guvernul, trebuie să se contureze o soluție. Liderul PSD a susținut că situația s-ar putea rezolva rapid dacă se păstrează protocolul de guvernare, dar fără ca PSD să îl mai susțină pe Ilie Bolojan ca premier.
„Ne dorim să continuăm într-o coaliţie pro-europeană fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci PSD trece în opoziţie. PSD nu susţine un guvern minoritar şi PSD nu face majoritate cu partide extremiste sau antieuropene”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Sursa materialului este News.ro, conform Stirile Pro TV.
Recomandate
Președintele PSD, Sorin Grindeanu , își deschide opțiunea de a prelua funcția de premier , condiționând însă acest scenariu de existența unei majorități parlamentare și de sprijinul partidului, într-un moment în care protocolul de colaborare al coaliției ar urma să poată fi renegociat, potrivit G4Media . Declarațiile au fost făcute luni seară, la România TV, unde Grindeanu a spus că nu exclude varianta de a ajunge premier în locul lui Ilie Bolojan, dar doar în condițiile în care ar avea „în spate o majoritate în parlament” și dacă „colegii mei din PSD vor considera că eu trebuie să ocup această funcție”. Miza: renegocierea protocolului și stabilitatea guvernării Grindeanu a susținut că, odată cu o eventuală renegociere a protocolului dintre cele patru partide, „toate aceste funcții sunt pe masă”, insistând că în document nu ar fi prevăzut explicit că Ilie Bolojan „trebuie să fie premier”. „În acest protocol de colaborare între cele 4 partide nu scrie că Bolojan trebuie să fie premier. Din aprilie anul viitor, nu scrie că Grindeanu trebuie să fie premier.” În același context, liderul PSD a afirmat că și-ar dori ca protocolul să continue „indiferent dacă președinția Camerei revine PSD sau nu”, sugerând că discuția despre funcții ar trebui separată de „chestiunile personale”. Mesaj către partid și către Cotroceni Grindeanu a respins ideea că PSD ar intra într-o „perioadă neagră”, afirmând că „scenariul cel mai negru” ar fi fost menținerea situației anterioare și că acesta ar fi fost depășit. Totodată, el a avut o evaluare favorabilă la adresa președintelui Nicușor Dan , invocând rolul constituțional de mediator. „Pot să constat azi că avem un președinte care-și înțelege poziția de mediator.” Din informațiile prezentate de G4Media nu reiese un calendar concret al renegocierii protocolului sau pași formali deja agreați în coaliție; declarațiile lui Grindeanu conturează, deocamdată, o poziționare politică și o condiționare explicită de aritmetica parlamentară și de decizia internă din PSD. [...]
PSD ridică miza crizei guvernamentale și condiționează rămânerea la guvernare de plecarea premierului Ilie Bolojan , iar în lipsa unei demisii partidul spune că următorul pas este retragerea miniștrilor din Executiv, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de Sorin Grindeanu , președintele PSD, după ce partidul a votat cu „peste 97%” retragerea încrederii pentru premier. Grindeanu a indicat că, în scenariul în care Bolojan nu demisionează, PSD ar urma să își retragă nu doar miniștrii, ci și secretarii de stat și prefecții. În același timp, liderul PSD a spus că nu se așteaptă la „miracole” de la Cotroceni, dar anticipează consultări în zilele următoare, în condițiile în care „nemaiexistând o majoritate care să susțină Guvernul”. Ce înseamnă, practic, „pasul următor” În intervenția la Antena 1, Grindeanu a descris drept „normal” următorul pas dacă premierul rămâne în funcție: retragerea miniștrilor PSD din Guvern; retragerea secretarilor de stat și a prefecților PSD. Liderul PSD a susținut că, dacă Bolojan ar demisiona, „se poate rezolva foarte scurt această criză”, iar protocolul coaliției ar putea fi păstrat. Liniile roșii ale PSD: fără guvern minoritar, fără „partide extremiste” Grindeanu a afirmat că PSD nu va susține un guvern minoritar și că mandatul cu care partidul merge la consultările de la Cotroceni este continuarea într-o „coaliție pro-europeană” fără Ilie Bolojan prim-ministru. Dacă acest lucru nu este posibil, PSD ar urma să treacă în opoziție. Întrebat despre o eventuală moțiune de cenzură și despre un posibil „pact” cu AUR, Grindeanu a indicat că „toate variantele sunt posibile”, dar a adăugat că PSD „nu face o majoritate cu partide extremiste”. Ce urmează Din declarațiile liderului PSD reiese că următoarele zile sunt decisive, în funcție de: dacă premierul Ilie Bolojan demisionează sau nu; rezultatul consultărilor de la Cotroceni, în contextul pierderii majorității de susținere a Guvernului; opțiunile PSD între retragerea din guvernare și, eventual, inițierea unei moțiuni de cenzură, variantă pe care Grindeanu spune că o are „pe masă”. [...]
Votul intern al PSD pentru retragerea sprijinului politic îl împinge pe premierul Ilie Bolojan spre o criză de majoritate, cu risc de interimat și blocaj legislativ , potrivit Mediafax . Consultarea s-a încheiat cu 97,7% voturi „da” pentru retragerea sprijinului: 4.504 voturi pentru și 106 împotrivă, din 4.610 voturi exprimate. În urma rezultatului, președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că partidul va acționa „în zilele următoare”, invocând mandatul primit de la membri pentru ca Ilie Bolojan „să plece acasă”. Ce se schimbă în Parlament: fără PSD, coaliția nu mai are voturi suficiente Miza imediată este aritmetica parlamentară. Conform calculelor prezentate, nucleul PNL–USR are 132 de parlamentari, iar cu UDMR și grupul minorităților naționale ajunge la 181 de voturi, sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament. Mediafax notează că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa un gol de susținere care ar trebui acoperit fie prin noi alianțe, fie printr-o formulă excepțională de guvern minoritar. Pașii anunțați și scenariul de interimat În material se arată că PSD îi va cere premierului să demisioneze până joi, 23 aprilie, iar premierul a anunțat deja că nu va demisiona. În acest context, miniștrii PSD „ar urma ca joi să demisioneze din Guvern”, iar partidul are în plan și o potențială moțiune de cenzură, care ar putea fi depusă „cel mai devreme la începutul săptămânii viitoare”, potrivit surselor citate. Textul mai indică o consecință directă dacă PSD își retrage miniștrii: Executivul ar deveni interimar pentru 45 de zile, perioadă în care poate fi depusă o moțiune de cenzură. Poziționările PNL, USR și AUR: linii roșii și presiune pe coaliție Semnalele din PNL ar indica faptul că partidul va face, cel puțin pe termen scurt, „scut” în jurul lui Ilie Bolojan, iar PNL a transmis că îl susține și „nu acceptă ca PSD să decidă cine este premierul din partea liberalilor”. USR, la rândul său, a transmis că nu va negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan. În paralel, liderul AUR, George Simion , a declarat că partidul vrea alegeri anticipate și că va susține moțiunile de cenzură care vor viza Guvernul Bolojan, menționând și intenția AUR de a iniția propria moțiune. Contextul conflictului: acuzații despre măsuri fiscale și „profil de opoziție” în interiorul guvernării În ședința internă a PNL, Ilie Bolojan ar fi acuzat PSD că încearcă să se delimiteze de deciziile coaliției și să evite costurile măsurilor fiscale, susținând că deciziile importante, inclusiv cele nepopulare, au fost luate de comun acord, potrivit unor surse politice citate. Tot acolo, Bolojan ar fi spus că, din toamnă, PSD și-ar fi construit „treptat un profil de opoziție în interiorul guvernării”. De cealaltă parte, Grindeanu a atacat dur guvernarea și a vorbit despre o iminentă rupere a coaliției, susținând că PSD a fost folosit drept „sac de box” și acuzând pregătirea privatizării unor companii strategice (CEC, Hidroelectrica, Romgaz), potrivit relatării. Ce urmează, pe termen scurt Din informațiile prezentate, următoarele repere sunt: solicitarea PSD ca premierul să demisioneze până joi, 23 aprilie; posibile demisii ale miniștrilor PSD din Guvern, tot joi; o moțiune de cenzură luată în calcul pentru începutul săptămânii viitoare, „cel mai devreme”, conform surselor citate. În lipsa unei majorități alternative, presiunea se mută pe negocieri rapide în Parlament sau pe gestionarea unei perioade de interimat, cu efect direct asupra capacității Guvernului de a trece proiecte și de a menține stabilitatea politică necesară pentru angajamentele asumate. [...]
PSD își pune sub semnul întrebării rămânerea la guvernare , după ce Sorin Grindeanu a cerut partidului să decidă dacă mai susține politic Cabinetul condus de Ilie Bolojan , pe fondul acuzațiilor că actuala formulă de coaliție ar transforma PSD într-un „rezervor de voturi” pentru măsuri de austeritate. Declarațiile au fost făcute la referendumul intern al PSD privind retragerea încrederii politice a premierului, potrivit HotNews . În discursul ținut la Palatul Parlamentului, în evenimentul intitulat „Momentul Adevărului”, Grindeanu a susținut că „a bălti la guvernare în actuala formulă este o capcană politică mortală” pentru PSD și a pledat pentru varianta ieșirii de la guvernare: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!”. Miza politică: votul intern care poate rupe coaliția Liderul PSD a argumentat că partidul a intrat „de bună-credință” în coaliție, descrisă inițial ca „un scut împotriva populismului”, dar că în ultimele 10 luni PSD și-ar fi „diluat identitatea de stânga” într-o guvernare dominată de tăieri și înghețări. În același timp, Grindeanu a reclamat un dezechilibru de putere în coaliție, afirmând că este „inadmisibil” ca un partid cu „10 sau 12%” să „dea ordine” celui cu „28%” și că „oameni pe care nu i-a votat nimeni” ar lua „decizii cruciale” în Guvern. (În textul publicat nu sunt precizate numele sau funcțiile la care se referă.) Argumentul economic invocat: „nota de plată” a „Planului Bolojan” Grindeanu a construit o parte centrală a discursului pe o listă de indicatori economici pe care îi atribuie guvernării Bolojan, susținând că „cifrele nu mint” și că România ar fi ajuns în „recesiune tehnică” în șase luni. Printre afirmațiile prezentate de liderul PSD: creșterea economică ar fi coborât de la +1% în trimestrul II 2025 la -1,9% în trimestrul IV , „cea mai mare scădere post-pandemie”; consumul intern ar fi avut 7 luni la rând de scădere , pe fondul majorărilor de TVA, accizelor și înghețării veniturilor; producția industrială: -7% în ianuarie 2026 ; turism și HoReCa: -16% în ianuarie ; investițiile publice ar fi fost „cu 12 miliarde de lei mai mici anul trecut”, iar în 2026, în primele două luni, „minus 3 miliarde de lei ” la investițiile finanțate de la buget; „ 100.000 de IMM-uri ” ar fi împinse spre faliment; „ 54 de mii de români” și-ar fi pierdut locul de muncă în mandatul Bolojan; inflația ar fi ajuns la 10% ; scăderea puterii de cumpărare a salariilor: „-14% în învățământ”, „-14% în administrație” și „minus 10% în Sănătate”. În același registru, Grindeanu a acuzat că ar exista scutiri de taxe pentru multinaționale „care ne costă 3 miliarde de lei anual ” și a invocat riscul ca unele companii de stat profitabile să fie ținte pentru privatizare sau preluări, enumerând CEC, Hidroelectrica, Salrom și Romgaz. Ce urmează În materialul citat, discursul este plasat în contextul referendumului intern al PSD privind retragerea încrederii politice a premierului Ilie Bolojan, ceea ce indică o decizie iminentă cu potențial de a schimba majoritatea guvernamentală. Pentru contextul zilei, HotNews a publicat și un livetext cu „principalele momente din ziua judecății în PSD a guvernării Bolojan”, precum și un material separat despre declarațiile așteptate de la sediul PNL după anunțarea deciziei PSD. [...]
PSD pune sub semnul întrebării decizii fiscale și de piață luate „de unul singur” de premier , iar miza imediată este dacă ieșirea partidului de la guvernare poate fi urmată rapid de o formulă „pro-europeană” care să reducă incertitudinea pentru buget și companiile de stat, potrivit Agerpres . Alfred Simonis , președintele Consiliului Județean Timiș, a spus la evenimentul PSD „Momentul adevărului” că, „în condițiile actuale”, partidul „nu poate rămâne la guvernare”, dar că România ar putea avea „un guvern pro-european și stabil în doar câteva zile”. În intervenția sa online, Simonis a invocat lipsa de respect și de consultare în coaliție, susținând că PSD „decontează toate erorile” Guvernului condus de Ilie Bolojan . Decizii cu impact economic: TVA, bugetul pe 2026 și listări la bursă Simonis a afirmat că premierul Ilie Bolojan ar fi decis singur majorarea TVA, deși, potrivit lui, partidele din coaliție nu își doreau creșterea, iar președintele României ar fi câștigat alegerile prezidențiale promițând că TVA nu va crește. Totodată, el a indicat adoptarea bugetului de stat pentru 2026 ca exemplu de decizie luată fără a ține cont de propunerile PSD, susținând că proiectul trimis la Parlament a fost „așa cum a dorit” premierul, iar încercările de amendare ar fi fost respinse pe motiv că ar încălca protocolul coaliției. Un alt punct ridicat de Simonis a fost intenția de listare la bursă a unor companii mari, despre care spune că nu ar fi fost discutată cu PSD, nici cu ministrul Energiei sau Ministerul Transporturilor (menționând explicit Aeroportul București). În logica sa, lipsa consultării ar arăta „incapacitatea de a dialoga”. Context politic: disputa pe „cămara” bugetului și responsabilitatea guvernării În aceeași intervenție, Simonis a revenit asupra unei controverse legate de „camera cu șobolani”, susținând că premierul ar fi „tăinuit” aproape un an existența acesteia. A folosit apoi argumentul distribuției politice a responsabilității guvernării în ultimii șapte ani, enumerând premierii și miniștrii de Finanțe din această perioadă și afirmând că PSD ar fi condus doar unul dintre cele șase guverne menționate, iar dintre șapte miniștri ai Finanțelor „unul singur” ar fi fost de la PSD. Ce urmează Din declarațiile lui Simonis reiese că PSD condiționează rămânerea la guvernare de schimbarea modului de lucru în coaliție și de existența unui premier care să trateze partidul „cu respect, echilibru” și să accepte consultarea. În același timp, afirmația că un guvern „stabil” și „pro-european” ar putea fi format „în doar câteva zile” indică o posibilă reconfigurare rapidă, însă Agerpres nu oferă detalii despre o formulă concretă sau un calendar asumat. [...]
Ieșirea PSD de la guvernare deschide o criză politică cu risc de blocaj pe agenda fiscală și pe finanțările europene , după ce social-democrații au votat retragerea miniștrilor din Cabinetul condus de Ilie Bolojan , potrivit Stirile Pro TV . În paralel cu votul din PSD, premierul Ilie Bolojan le-a transmis conducerii PNL un mesaj în care explică, pe de o parte, presiunile administrative din primele luni ale coaliției – inclusiv termene „foarte strânse” în relația cu Comisia Europeană , legate de „prelungirea sau blocarea finanțării pe fonduri europene” – și, pe de altă parte, motivele politice care ar fi dus la ruptura din coaliție. În mesaj, Bolojan susține că PSD ar fi încercat să își construiască „un profil de opoziție” în interiorul guvernării, pe fondul scăderii în sondaje, și că ar fi urmărit să fie „la decizie”, dar să evite „răspunderea măsurilor adoptate”. El afirmă că, din datele pe care le invocă, PSD ar fi „sub 20%” în sondaje, fără a oferi detalii despre cercetările la care se referă. Premierul mai spune că reforma administrației ar fi fost amânată și că decizii precum creșterea TVA ar fi fost luate „de comun acord” în coaliție. În același mesaj, el califică drept falsă ideea că deciziile ar fi fost luate unilateral de PNL sau de premier. „Toate deciziile luate, de la creștere TVA, au fost luate de comun acord, după discuții în coaliție.” „Această strategie de a declara în aceste zile [...] că cineva a decis unilateral, iar PSD nu a participat la decizii, e mincinoasă, nu are legătură cu realitatea, dar se promovează accelerat.” Votul din PSD: retragerea miniștrilor, decisă cu 97,7% PSD a votat pentru ieșirea miniștrilor săi din Guvernul Bolojan cu 97,7% „pentru” și 2,3% „împotrivă”, într-o consultare internă la care au participat 4.949 de membri, din aproximativ 5.000 de delegați din țară, conform datelor prezentate în articol. Consultarea a fost organizată pe același model folosit când partidul a decis intrarea la guvernare alături de PNL, UDMR, USR și minoritățile naționale. De ce contează: risc de întârziere a deciziilor fiscale și a jaloanelor legate de fonduri UE Din perspectiva funcționării guvernării, mesajul premierului plasează miza imediată în zona deciziilor fiscale și administrative, în condițiile în care el leagă explicit începutul mandatului de termenele cu Comisia Europeană și de riscul de „blocare” a finanțărilor europene. În lipsa unei majorități stabile, adoptarea și implementarea măsurilor de reducere a deficitului – pe care Bolojan le rezumă la „creșteri venituri” și „scăderi cheltuieli” – pot deveni mai greu de susținut politic. Ce urmează, în termeni procedurali și politici, nu este detaliat în materialul citat, însă votul PSD pentru retragerea miniștrilor marchează formal ruptura coaliției și deschide o perioadă de negocieri pentru o nouă formulă de guvernare sau pentru o soluție parlamentară alternativă. [...]
