Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirea Nicușor Dan–Ilie Bolojan de la Cotroceni pune presiune pe stabilitatea coaliției, în condițiile în care PSD se pregătește să decidă dacă rămâne în actuala formulă de guvernare, potrivit Libertatea.
Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan s-au întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, pentru o discuție de aproximativ două ore, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare. Informația este atribuită de Libertatea agenției News.ro.
Miza imediată este decizia PSD privind menținerea la guvernare. Social-democrații urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri cu privire la viitorul partidului în coaliție.
Într-o conferință de presă din săptămâna precedentă, Nicușor Dan a spus că poartă discuții informale cu premierul Ilie Bolojan și cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, și că, dacă situația se agravează, va discuta și cu alte partide.
„Avem un program aproape săptămânal de astfel de întâlniri”, a precizat șeful statului.
Președintele a reafirmat și angajamentul pentru menținerea colaborării între cele patru partide prooccidentale.
„O să lupt cu toate puterile ca această colaborare să continue”, a subliniat acesta.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a exclus varianta demisiei și a indicat că intenționează să gestioneze criza fără a se retrage.
„Nu iau în calcul o demisie. Cei care generează crizele trebuie să-și asume consecințele”, a declarat el.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat situația economică și a susținut că România ar avea nevoie „urgent de o resetare”, afirmând că „economia se prăbușește accelerat” și că măsurile actuale sunt „împotriva cetățenilor” și ar trebui corectate rapid.
În acest context, consultarea internă anunțată pentru 20 aprilie devine punctul de inflexiune pentru continuitatea guvernării, iar discuțiile de la Cotroceni indică faptul că Palatul Cotroceni și Guvernul încearcă să țină sub control riscul unei rupturi în coaliție.
Recomandate
Întâlnirea Nicușor Dan– Angela Merkel de la Cotroceni aduce un semnal de poziționare diplomatică pentru România , într-un moment în care fostul cancelar german se află la București pentru lansarea volumului său de memorii, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială a anunțat că președintele României o primește marți, 1 septembrie, pe Angela Merkel la Palatul Cotroceni , întâlnirea fiind programată la ora 12:30, conform programului comunicat. Vizita are loc în contextul lansării în România a cărții „Libertate. Amintiri 1954 – 2021”, volum care acoperă perioada de viață și activitatea politică a Angelei Merkel, care a fost cancelar al Germaniei timp de 16 ani. Lansarea de la Ateneul Român: format și participanți Evenimentul de lansare este programat tot marți, la Ateneul Român. Angela Merkel urmează să participe la un dialog public cu Emil Hurezeanu. Lansarea este anunțată cu o durată de aproximativ 90 de minute și va fi prezentată de Ioana Bâldea Constantinescu, director de comunicare al Editurii Litera. Publicul va avea acces la traducere simultană din limba germană în limba română. De ce contează vizita, dincolo de componenta editorială România este menționată ca fiind între puținele țări în care Angela Merkel a ales să fie prezentă personal pentru promovarea volumului. Până acum, ea a participat la evenimente dedicate cărții în patru orașe: Berlin, Washington, Budapesta și Atena. [...]
Președintele Nicușor Dan cere optimizarea serviciilor consulare pentru diaspora , indicând că relația cu românii din afara țării trebuie tratată ca o prioritate de politică externă, potrivit Mediafax . Mesajul vizează direct modul în care statul își organizează prezența diplomatică și consulară în țările cu comunități mari de români. Declarațiile au fost făcute marți, la Palatul Cotroceni , în discursul susținut cu ocazia primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române . Prezență diplomatică „în comunități”, nu doar în capitale Șeful statului a spus că relația cu românii din diaspora trebuie să rămână o componentă importantă a politicii externe și a insistat pe necesitatea unei prezențe active a personalului diplomatic în comunitățile românești, mai ales acolo unde diaspora este numeroasă. „E important aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români.” Serviciile consulare, pe lista de priorități Nicușor Dan a adăugat că România trebuie să acorde atenție și felului în care sunt furnizate serviciile consulare românilor din străinătate, indicând explicit nevoia de optimizare și că va reveni asupra subiectului. „Și e important să optimizăm serviciile consulare. Și o să revin la chestiunea asta.” Context: referire la Ucraina și minoritatea românească În același cadru, președintele a menționat evoluțiile din relația cu Ucraina, inclusiv semnarea parteneriatului strategic și efectele acestuia pentru minoritatea românească. El a arătat că Ucraina marchează, din anul trecut, Ziua Limbii Române pe 31 august și a apreciat că îngrijorările legate de școala în limba română s-au diminuat. „Un progres important pe relația cu Ucraina, unde am semnat parteneriatul strategic și cu consecințe pentru minoritatea românească din Ucraina.” [...]
PSD cere clarificări de la șeful SPP, într-un moment în care acuzațiile publice riscă să erodeze încrederea în instituție. Potrivit news.ro , președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că generalul Lucian Pahonțu „trebuie să-și clarifice” aspectele semnalate într-o anchetă jurnalistică, dar a insistat că Serviciul de Protecție și Pază este „extrem de profesionist” și apreciat inclusiv de parteneri externi. Grindeanu a spus că, pentru lămuriri, ar trebui întrebați și foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, precum și Nicușor Dan și Ilie Bolojan, despre care a amintit că a fost președinte interimar „vreo jumătate de an”. În intervenția sa, liderul PSD a respins ideea de a „cauționa” comunismul și a criticat ceea ce a numit „ipocrizie” în spațiul public, afirmând că nu va „achiesa la corul de aplaudați la comandă” și punând sub semnul întrebării de ce apar „revelații” după două decenii de când Pahonțu este în funcție. Ce a declanșat reacțiile politice Jurnaliștii de la Recorder susțin, pe baza unei anchete cu documente și mărturii, că șeful SPP, Lucian Pahonțu, ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piața Universității. Poziția președintelui Nicușor Dan În același context, președintele Nicușor Dan a declarat joi că Lucian Pahonțu „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Nicușor Dan a mai subliniat că SPP, condus de generalul Pahonțu, „nu este un serviciu secret”. [...]
PSD își asumă un calendar accelerat pentru instalarea unui guvern, chiar și cu voturi venite punctual din opoziție , iar Sorin Grindeanu spune că nu exclude sprijin parlamentar inclusiv de la AUR, fără a negocia o alianță, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul blocajului politic și al presiunii pentru desemnarea rapidă a unui premier, pe fondul acuzațiilor PSD privind deteriorarea situației economice și sociale. Grindeanu a declarat, la Sinaia, după ședința Consiliului Politic Național, că „poziția noastră nu s-a schimbat” în privința unei guvernări comune cu AUR și că „nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”. În același timp, liderul PSD a indicat că mizează pe voturi „inclusiv pe oameni de bună credință de la partidele de dreapta” pentru trecerea unui guvern. Voturi „foarte bine”, dar fără „rupt partide” Întrebat dacă PSD ar accepta voturi de la parlamentari AUR care ar părăsi partidul, Grindeanu a spus că nu va încerca să provoace astfel de plecări, dar că orice sprijin în Parlament este binevenit: „Eu n-am să umblu să rup partide sau să fac lucruri de acest tip. Dacă vom primi votul din partea unor partide sau unor parlamentari că sunt de la AUR, că sunt de la USR, de la PNL, foarte bine.” În paralel, Consiliul Politic Național al PSD a votat în unanimitate o rezoluție potrivit căreia partidul nu va susține un guvern din care nu face parte. Concret, PSD își fixează ca opțiuni fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PSD”. PSD: premier de la partid și termen „până în 15 septembrie” Grindeanu a afirmat că PSD merge la Cotroceni cu propunerea de prim-ministru din partea partidului, decizie luată „de acum trei luni”, și a spus că își asumă funcția, cu precizarea că desemnarea aparține președintelui. În același registru, a cerut o desemnare rapidă și a indicat un termen-țintă: „Eu mi-aș dori să avem un guvern cu puteri depline până în 15 septembrie.” Liderul PSD a legat urgența de intrarea în sesiunea parlamentară ordinară și de nevoia ca România să revină „într-un calendar normal”. Context: consultări la Cotroceni și presiunea pentru anticipate În același tablou, președintele AUR, George Simion , a susținut că „până cel puțin pe 21 septembrie” nu va fi desemnat niciun premier și a reluat apelul pentru alegeri anticipate, în timp ce AUR a adoptat o rezoluție în acest sens, potrivit relatării din articol. Separat, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, afirmând că se așteaptă să fie găsită o majoritate pentru un guvern stabil. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
AUR vrea să împingă rapid în Camera Deputaților o lege care obligă ONG-urile să-și publice donatorii , un proiect cu potențial de a schimba regulile de funcționare și finanțare ale sectorului non-profit, potrivit G4Media . Inițiativa este anunțată ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie, după ce a trecut de Senat în luna mai cu voturile AUR și PSD și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Proiectul, prezentat de AUR drept unul de „transparentizare” a finanțărilor organizațiilor non-profit, ar impune ONG-urilor să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. În comunicatul AUR citat de publicație, partidul susține că organizațiile care „participă la viața publică și influențează dezbaterea publică” ar trebui să funcționeze în condiții de transparență privind finanțarea. Ce se schimbă, concret, pentru ONG-uri Conform informațiilor din articol, proiectul inițiat de AUR introduce obligația ca organizațiile non-guvernamentale să publice: toate sursele de finanțare; identitatea donatorilor. În plus, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului respingerea proiectului, arătând că acesta impune publicarea finanțărilor „sub sancțiunea desființării”. Miza politică: votul PSD și susținerea lui Sorin Grindeanu G4Media notează că, în Senat, au existat „dezbateri aprinse”, iar PSD „a tăcut mâlc”, însă a votat alături de AUR în favoarea proiectului. Ulterior, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord, „ca principiu”, cu legea. El a argumentat că, în cazul redirecționării de „2% sau 3,5%”, ar fi vorba de bani pe care îi consideră „publici” și a spus că nu vede „nicio problemă” în a face publice veniturile unui ONG, dacă „tot suntem transparenți”. „Care-i problema să fii transparent?” Grindeanu a mai afirmat că va fi „foarte atent” la proiect când ajunge la Camera Deputaților și că vor putea exista amendamente, dar a reiterat susținerea de principiu pentru „lucruri transparente”. Ce urmează Proiectul este la Camera Deputaților, care este forul decizional, iar AUR îl indică drept prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. În funcție de calendarul și majoritățile din Cameră, legea poate intra în dezbatere și poate primi amendamente înainte de votul final. [...]
