Știri
Știri din categoria Politică

Întâlnirea Nicușor Dan–Ilie Bolojan de la Cotroceni pune presiune pe stabilitatea coaliției, în condițiile în care PSD se pregătește să decidă dacă rămâne în actuala formulă de guvernare, potrivit Libertatea.
Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan s-au întâlnit miercuri, la Palatul Cotroceni, pentru o discuție de aproximativ două ore, pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare. Informația este atribuită de Libertatea agenției News.ro.
Miza imediată este decizia PSD privind menținerea la guvernare. Social-democrații urmează să consulte pe 20 aprilie aproximativ 5.000 de membri cu privire la viitorul partidului în coaliție.
Într-o conferință de presă din săptămâna precedentă, Nicușor Dan a spus că poartă discuții informale cu premierul Ilie Bolojan și cu liderul PSD, Sorin Grindeanu, și că, dacă situația se agravează, va discuta și cu alte partide.
„Avem un program aproape săptămânal de astfel de întâlniri”, a precizat șeful statului.
Președintele a reafirmat și angajamentul pentru menținerea colaborării între cele patru partide prooccidentale.
„O să lupt cu toate puterile ca această colaborare să continue”, a subliniat acesta.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a exclus varianta demisiei și a indicat că intenționează să gestioneze criza fără a se retrage.
„Nu iau în calcul o demisie. Cei care generează crizele trebuie să-și asume consecințele”, a declarat el.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat situația economică și a susținut că România ar avea nevoie „urgent de o resetare”, afirmând că „economia se prăbușește accelerat” și că măsurile actuale sunt „împotriva cetățenilor” și ar trebui corectate rapid.
În acest context, consultarea internă anunțată pentru 20 aprilie devine punctul de inflexiune pentru continuitatea guvernării, iar discuțiile de la Cotroceni indică faptul că Palatul Cotroceni și Guvernul încearcă să țină sub control riscul unei rupturi în coaliție.
Recomandate

Consultarea internă a PSD din 20 aprilie riscă să declanșeze o criză guvernamentală fără soluție rapidă , pentru că, în actuala aritmetică parlamentară, o majoritate alternativă la coaliția de acum este greu de construit, potrivit Mediafax . Miza imediată este stabilitatea executivului condus de Ilie Bolojan , pe fondul nemulțumirilor exprimate public de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Acesta a cerut „urgent o resetare” și a invocat trei semnale economice negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică de către Fondul Monetar Internațional . De ce e greu de înlocuit actuala formulă de guvernare Calculele parlamentare prezentate în analiză arată că PNL și USR au împreună 132 de parlamentari, iar cu UDMR și grupul minorităților naționale ajung la 181 de voturi. Pragul necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament este de 233, ceea ce înseamnă că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar lăsa un gol de susținere care ar trebui acoperit prin alianțe noi sau printr-o formulă excepțională de guvern minoritar. În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri, cu o singură excepție menționată de senatorul Petrișor Peiu: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, cu mandat strict pentru organizarea de alegeri anticipate. Totuși, AUR nu a depus în această sesiune parlamentară o moțiune de cenzură și, potrivit materialului, pare să aștepte rezultatul consultării din PSD. Liniile roșii anunțate de PNL și USR Spațiul de negociere al PSD cu partenerii s-a îngustat, pe fondul pozițiilor publice ale PNL și USR: PNL a transmis că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premier din partea liberalilor; în plus, a avertizat că, dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. USR a spus că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan. Trei scenarii după 20 aprilie, plus varianta „premier PNL, dar fără Bolojan” Analiza conturează trei scenarii principale: Renegocierea majorității , fără ieșirea imediată a PSD de la guvernare, pe baza unui mandat intern care ar putea fi acordat conducerii partidului la consultarea din 20 aprilie. Retragerea miniștrilor PSD din Cabinetul Bolojan (scenariul considerat „cel mai serios” în PSD, potrivit surselor Mediafax). În acest caz, premierul ar trebui să ceară aprobarea Parlamentului pentru noua formulă, conform articolului 85 alineatul (3) din Constituție; dacă nu obține votul de încredere, se deschid negocieri pentru un nou executiv. Criză politică deschisă , prin eșecul unui nou vot de încredere sau printr-o moțiune de cenzură. Într-un astfel de context, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări și ar desemna un candidat de prim-ministru, care ar trebui să strângă o majoritate pentru învestire. Separat, în discuțiile politice a apărut în ultima săptămână și o variantă de compromis: PNL să păstreze funcția de premier, dar să renunțe la Ilie Bolojan , pentru a menține coaliția și a evita blocajul parlamentar. Acordul politic semnat în iunie 2025 prevede că funcția de prim-ministru revine PNL până în aprilie 2027, astfel că liberalii ar putea schimba titularul fără să piardă șefia Guvernului. În spațiul public au fost vehiculate, „pe surse”, numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare ca posibile opțiuni de premier liberal. Sorin Grindeanu nu a validat aceste nume, dar nici nu a închis discuția, iar Mircea Abrudean, șeful Senatului și lider PNL, a catalogat informațiile despre astfel de negocieri drept „speculații”. Ce urmează: negociere sau test de forță în Parlament Indiferent de decizia PSD din 20 aprilie, materialul indică un punct comun: fără o reconfigurare negociată, orice schimbare de guvern intră rapid în problema majorității de 233 de voturi . În acest context, scenariile merg de la o renegociere internă a coaliției până la un vot de încredere care poate deschide o criză politică formală, cu consultări la Cotroceni și căutarea unei noi majorități. [...]

PSD pregătește retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan , cu un ultimatum de 72 de ore pentru demisie, iar în caz contrar partidul ar urma să-și retragă miniștrii din Guvern, potrivit Libertatea . Miza imediată este stabilitatea Executivului și, implicit, continuitatea deciziilor guvernamentale într-un moment în care PSD discută explicit ieșirea din coaliție. Decizia ar urma să fie luată luni, 20 aprilie, într-o ședință la Palatul Parlamentului programată la ora 17.00. Conform informațiilor obținute de Cotidianul.ro, la întâlnire ar participa aproximativ 200 de membri PSD fizic și alți 4.800 prin videoconferință. Ultimatumul: demisie în 72 de ore sau retragerea miniștrilor Surse din interiorul PSD au declarat, potrivit Cotidianul.ro, că după consultările interne partidul îi va cere premierului Ilie Bolojan să-și anunțe demisia în termen de 72 de ore. Dacă acesta refuză, PSD ar urma să recurgă la retragerea miniștrilor săi din Guvern. Un lider PSD a explicat pentru Cotidianul.ro că retragerea ar viza, cel puțin inițial, doar miniștrii, pe fondul unui calcul politic de revenire rapidă la guvernare: „Deocamdată plecăm doar cu miniștrii, fiindcă sperăm ca în 45 de zile să ne întoarcem.” Ce se schimbă în coaliție și ce funcții intră la renegociere În scenariul unei retrageri oficiale a PSD din coaliția de guvernare, Sorin Grindeanu , liderul partidului, a spus că ar fi declanșată renegocierea funcțiilor stabilite prin protocolul coaliției, inclusiv cea de președinte al Camerei Deputaților, ocupată în prezent. „Evident că renunțarea la acest protocol duce la renegociere”, a declarat Grindeanu, în contextul discuției despre funcțiile împărțite în coaliție. Moțiunea de cenzură, opțiune înainte de termenul de 45 de zile Dacă premierul nu se conformează cererii de demisie, PSD ar lua în calcul să susțină sau chiar să inițieze o moțiune de cenzură înainte de expirarea celor 45 de zile de interimat ale miniștrilor numiți de Bolojan, potrivit surselor citate. Ce ar urma să retragă PSD din Executiv Conform informațiilor prezentate, PSD ar urma să își retragă: cei șase miniștri; vicepremierul. Partidul nu ar intenționa să retragă secretarii de stat sau prefecții. Strategia „post-retragere” ar urma să fie stabilită după votul din ședința de luni, 20 aprilie. [...]

Schimbul de acuzații dintre USR și PSD mută discuția despre „resetarea” economiei pe terenul responsabilității pentru taxe și cheltuieli , după ce Sorin Grindeanu a invocat inflația de 10% și scăderea consumului ca argument pentru schimbarea direcției, iar Claudiu Năsui i-a reproșat că a susținut politicile care au dus aici, potrivit G4Media . Deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, îl critică pe liderul PSD Sorin Grindeanu într-o postare pe Facebook, susținând că acesta „se miră de prăbușirea economiei” deși „a contribuit din plin” la situația actuală. Năsui afirmă că Grindeanu a făcut parte din guvernele Ciucă și Ciolacu, pe care le acuză că au crescut cheltuielile statului și au susținut creșteri de taxe. În aceeași postare, Năsui susține că majorările de taxe „au prăbușit puterea de cumpărare” și „au distrus mii de întreprinderi și locuri de muncă”, adăugând că economia va merge „și mai prost” din cauza deciziilor pe care liderul PSD le-ar sprijini în continuare. În acest context, deputatul USR spune că, dacă Grindeanu vrea o „resetare”, „ar trebui să plece”, pentru că „a făcut parte din problemă, nu din soluție”. Ce a spus Sorin Grindeanu despre „resetare” Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și lider al PSD, a transmis miercuri, tot pe Facebook, că România are nevoie „urgent” de o resetare pentru a schimba direcția țării. El a invocat trei indicatori: inflația din martie: 10%; consumul „s-a prăbușit total” în februarie, pentru a șaptea lună consecutiv; Fondul Monetar Internațional ar fi înjumătățit prognoza de creștere economică a României la 0,7%. Grindeanu a susținut că nu este „propagandă politică”, ci „date reale” care ar arăta că economia „se prăbușește accelerat” și că „românii o duc din ce în ce mai rău”. În mesajul său, liderul PSD a mai spus că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”. De ce contează Disputa are relevanță economică prin faptul că pune în prim-plan două teme cu impact direct asupra companiilor și consumatorilor: nivelul taxelor și ritmul cheltuielilor publice. În lipsa unor măsuri concrete detaliate în declarațiile citate, schimbul de replici indică însă o escaladare a confruntării politice pe tema responsabilității pentru evoluțiile recente ale inflației, consumului și creșterii economice. [...]

PSD acuză că austeritatea a împins economia în recesiune tehnică , după ce deputatul Marius Budăi a susținut, într-un comunicat de presă citat de Agerpres , că România a intrat în „recesiune tehnică” și a pus evoluția pe seama politicilor promovate de premierul Ilie Bolojan . Budăi, prim-vicepreședinte al organizației PSD Botoșani, afirmă că partidul a avertizat anterior că „strategia austerității” va duce economia în recesiune și spune că propunerile PSD – precum un „Program de relansare economică” și „motorină ieftină pentru agricultori” – ar fi fost ignorate. Ce date invocă Budăi și de ce contează În argumentația sa, deputatul PSD susține că, „în doar șase luni de guvernare”, economia ar fi trecut de la „+1% creștere” la „-1,9% la finalul anului 2025”, pe care o descrie drept o schimbare de trend cu efecte directe asupra populației. Tot el afirmă că România ar fi avut „două trimestre consecutive de scădere economică”, criteriu folosit uzual pentru definirea recesiunii tehnice, și califică situația drept „cea mai gravă cădere post-pandemică”. Încrederea în economie: ESI sub 100, potrivit declarațiilor Budăi mai spune că „încrederea în economie” ar fi la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani și invocă Comisia Europeană și Eurostat, potrivit cărora indicele de încredere în economie (ESI) ar fi coborât la 92 de puncte, sub pragul de 100 de puncte, menționat ca nivel de alertă. În același context, el afirmă că „antreprenorii nu mai investesc” și „consumatorii nu mai cheltuiesc” și adaugă că Consiliul Fiscal ar estima continuarea scăderii pe parcursul anului 2026. Miza politică: cerere de schimbare a direcției guvernării Pe linie politică, deputatul PSD susține că partidul „nu va tăcea” și cere „o schimbare reală” în modul de conducere, reiterând că măsurile propuse de PSD – inclusiv sprijin pentru agricultori și măsuri de protecție socială – ar fi fost „blocate sau ignorate” de premier. „România a intrat în recesiune tehnică”, ca urmare a faptului că „în doar șase luni de guvernare, domnul Ilie Bolojan a dus economia de la +1% creștere (...) la -1,9% la finalul anului 2025”, a declarat Marius Budăi. [...]

Criticile PNL la adresa consultării interne din PSD ridică miza stabilității guvernării , după ce europarlamentarul liberal Daniel Buda a acuzat o „delimitare de fațadă” și a cerut ca social-democrații să pună explicit în discuție susținerea pentru Guvernul Bolojan, potrivit Mediafax . Buda susține că, dacă PSD vrea o consultare internă „reală”, ar trebui să formuleze „întrebările corecte”, inclusiv despre faptul că „toate măsurile Guvernului Bolojan au fost susținute de PSD”. În acest context, europarlamentarul întreabă retoric dacă românii pot fi „păcăliți” printr-o distanțare doar de imagine. Ce reproșează PNL: reforme întârziate și rezultate contestate În mesajul publicat pe Facebook, Daniel Buda afirmă că PSD ar fi întârziat reformele și pune sub semnul întrebării rezultatele obținute, cu referire la Justiție și la reforma pensiilor speciale . „PSD a întârziat reforma în Justiție cât a putut de mult. Credeți că reforma pensiilor speciale este un succes al Guvernului Bolojan?” Ținta politică: credibilitatea conducerii PSD Europarlamentarul îl critică direct pe liderul PSD, Sorin Grindeanu , despre care spune că ar avea „o cotă de încredere sub nivelul partidului” și că, în mandatul său, PSD ar fi ajuns la „cea mai scăzută cotă de încredere din istoria sa”. Buda pune astfel problema legitimității conducerii în a gestiona o consultare internă cu miză politică. Miza operațională invocată: reforma companiilor de stat În final, Buda afirmă că Guvernul „încearcă să recupereze ce s-a pierdut” și indică drept urgență reuniunea Comitetului interministerial pentru reforma companiilor de stat, sub coordonarea vicepremierului Oana Gheorghiu, despre care spune că „nu mai este o opțiune – este o urgență”. Din informațiile disponibile în material nu reiese calendarul sau forma exactă a consultării interne din PSD, însă intervenția unui europarlamentar PNL arată că tema este tratată ca un test de coerență pentru susținerea guvernării și pentru credibilitatea conducerii social-democrate. [...]

Președintele PSD, Sorin Grindeanu , pune deteriorarea indicatorilor economici în centrul deciziei iminente privind rămânerea la guvernare , susținând că România are nevoie „urgent” de o „resetare” a direcției actuale, potrivit Digi24 . Declarația vine cu câteva zile înainte ca PSD să decidă dacă iese sau nu din Executiv. Grindeanu afirmă că „trei vești proaste pentru economie” arată „clar și concret” necesitatea schimbării, indicând creșterea inflației, scăderea consumului și revizuirea în jos a prognozei de creștere economică. Ce indicatori invocă liderul PSD În mesajul public, Grindeanu enumeră trei elemente pe care le leagă direct de „direcția greșită” a țării: inflația din martie, pe care o indică la 10% ; consumul, despre care spune că „s-a prăbușit total” în februarie, pentru a șaptea lună consecutiv ; prognoza Fondului Monetar Internațional , despre care afirmă că a fost redusă la 0,7% creștere economică. Miza politică: decizia PSD privind guvernarea Potrivit informațiilor prezentate, poziționarea lui Grindeanu este formulată în contextul în care PSD urmează să decidă în zilele următoare dacă rămâne în coaliția de guvernare sau se retrage. În acest cadru, liderul social-democrat susține că datele economice invocate nu ar reprezenta „propagandă politică”, ci o „radiografie-șoc” a evoluțiilor recente. Tot el afirmă că „a continua să iei măsuri împotriva propriului popor este o greșeală” și că situația „trebuie reparată rapid”, fără ca materialul să detalieze ce măsuri concrete ar avea în vedere. [...]