Știri
Știri din categoria Politică
PSD cere clarificări de la șeful SPP, într-un moment în care acuzațiile publice riscă să erodeze încrederea în instituție. Potrivit news.ro, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat luni că generalul Lucian Pahonțu „trebuie să-și clarifice” aspectele semnalate într-o anchetă jurnalistică, dar a insistat că Serviciul de Protecție și Pază este „extrem de profesionist” și apreciat inclusiv de parteneri externi.
Grindeanu a spus că, pentru lămuriri, ar trebui întrebați și foștii președinți Traian Băsescu și Klaus Iohannis, precum și Nicușor Dan și Ilie Bolojan, despre care a amintit că a fost președinte interimar „vreo jumătate de an”.
În intervenția sa, liderul PSD a respins ideea de a „cauționa” comunismul și a criticat ceea ce a numit „ipocrizie” în spațiul public, afirmând că nu va „achiesa la corul de aplaudați la comandă” și punând sub semnul întrebării de ce apar „revelații” după două decenii de când Pahonțu este în funcție.
Jurnaliștii de la Recorder susțin, pe baza unei anchete cu documente și mărturii, că șeful SPP, Lucian Pahonțu, ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piața Universității.
În același context, președintele Nicușor Dan a declarat joi că Lucian Pahonțu „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”.
Nicușor Dan a mai subliniat că SPP, condus de generalul Pahonțu, „nu este un serviciu secret”.
Recomandate
Declarațiile președintelui Nicușor Dan care îl disculpă pe șeful SPP, Lucian Pahonțu , reaprind presiunea publică pentru schimbări la vârful instituțiilor de securitate. Potrivit Recorder , reacțiile vin inclusiv din partea unor persoane publice care l-au susținut pe Nicușor Dan și contestă modul în care acesta a respins concluziile unei anchete jurnalistice despre trecutul generalului. Miza: credibilitatea controlului civil asupra SPP În centrul disputei este Serviciul de Protecție și Pază (SPP) și, mai ales, oportunitatea menținerii în funcție a lui Lucian Pahonțu, care conduce instituția de peste două decenii. Criticii invocă atât durata mandatului, cât și implicațiile de încredere și transparență ale unei instituții care operează cu informații clasificate și are atribuții în zona securității naționale. Actorul Tudor Chirilă susține că, înainte de orice discuție publică despre acuzații, președintele ar fi trebuit să pună problema schimbării conducerii SPP, tocmai din perspectiva reformei instituțiilor statului, promisă în campania electorală. Critici directe: „o țară nu se conduce după «simțuri»” Actrița Oana Pellea îl acuză pe președinte că își justifică poziția prin „simțuri” și nu prin criterii verificabile, sugerând că această abordare erodează ideea de „echidistanță” invocată de șeful statului. „«Propriile simţuri»? Nu, domnule Preşedinte. O ţară nu se conduce după «simţuri». Nici după presimţiri, impresii sau intuiţii personale.” Pellea afirmă că speranța investită în președinte s-a transformat în dezamăgire și indignare, pe fondul declarațiilor legate de cazul Pahonțu. Chirilă: contestarea verdictului și a încadrării SPP Tudor Chirilă îl acuză pe Nicușor Dan că a „disculpat” public un șef de instituție fără o evaluare, minimalizând în același timp ancheta jurnalistică. El critică și răspunsul președintelui potrivit căruia „SPP nu e un serviciu secret”, argumentând că instituția are atribuții în domeniul securității naționale și, prin lege, inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, inclusiv acoperit, pentru protecția demnitarilor. „Nu credeam că poate ajunge atât de jos. (...) NORMAL era să îl demită pe Pahonţu ÎNAINTE de orice fel de discuţie.” Contextul acuzațiilor și poziția președintelui Jurnaliștii Recorder arată, pe baza unor documente și mărturii, că Lucian Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990 din Piața Universității. În replică, președintele Nicușor Dan a declarat joi că șeful SPP „nu este în situația unei persoane care a participat la acțiuni represive” la Revoluția din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. El a mai spus că a văzut „un articol de presă” al cărui titlu „nu este justificat de conținut” și că „nu știe care e scandalul”. Totodată, președintele a subliniat că SPP nu este un serviciu secret. Ce urmează: presiune publică, fără decizie anunțată Din informațiile prezentate nu rezultă, deocamdată, o decizie instituțională privind conducerea SPP. În schimb, reacțiile indică o creștere a presiunii publice asupra președintelui, în special din zona susținătorilor care așteptau o agendă de reformă și criterii mai stricte de responsabilizare pentru instituțiile cu rol în securitatea națională. [...]
PSD își asumă un calendar accelerat pentru instalarea unui guvern, chiar și cu voturi venite punctual din opoziție , iar Sorin Grindeanu spune că nu exclude sprijin parlamentar inclusiv de la AUR, fără a negocia o alianță, potrivit HotNews . Mesajul vine în contextul blocajului politic și al presiunii pentru desemnarea rapidă a unui premier, pe fondul acuzațiilor PSD privind deteriorarea situației economice și sociale. Grindeanu a declarat, la Sinaia, după ședința Consiliului Politic Național, că „poziția noastră nu s-a schimbat” în privința unei guvernări comune cu AUR și că „nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”. În același timp, liderul PSD a indicat că mizează pe voturi „inclusiv pe oameni de bună credință de la partidele de dreapta” pentru trecerea unui guvern. Voturi „foarte bine”, dar fără „rupt partide” Întrebat dacă PSD ar accepta voturi de la parlamentari AUR care ar părăsi partidul, Grindeanu a spus că nu va încerca să provoace astfel de plecări, dar că orice sprijin în Parlament este binevenit: „Eu n-am să umblu să rup partide sau să fac lucruri de acest tip. Dacă vom primi votul din partea unor partide sau unor parlamentari că sunt de la AUR, că sunt de la USR, de la PNL, foarte bine.” În paralel, Consiliul Politic Național al PSD a votat în unanimitate o rezoluție potrivit căreia partidul nu va susține un guvern din care nu face parte. Concret, PSD își fixează ca opțiuni fie un guvern minoritar PSD, fie un guvern „în jurul PSD”. PSD: premier de la partid și termen „până în 15 septembrie” Grindeanu a afirmat că PSD merge la Cotroceni cu propunerea de prim-ministru din partea partidului, decizie luată „de acum trei luni”, și a spus că își asumă funcția, cu precizarea că desemnarea aparține președintelui. În același registru, a cerut o desemnare rapidă și a indicat un termen-țintă: „Eu mi-aș dori să avem un guvern cu puteri depline până în 15 septembrie.” Liderul PSD a legat urgența de intrarea în sesiunea parlamentară ordinară și de nevoia ca România să revină „într-un calendar normal”. Context: consultări la Cotroceni și presiunea pentru anticipate În același tablou, președintele AUR, George Simion , a susținut că „până cel puțin pe 21 septembrie” nu va fi desemnat niciun premier și a reluat apelul pentru alegeri anticipate, în timp ce AUR a adoptat o rezoluție în acest sens, potrivit relatării din articol. Separat, președintele Nicușor Dan a anunțat că la începutul lunii septembrie va organiza o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea premierului, afirmând că se așteaptă să fie găsită o majoritate pentru un guvern stabil. [...]
AUR vrea să introducă sancțiuni și termene-limită în Constituție pentru desemnarea premierului și dizolvarea Parlamentului , într-un demers cu impact direct asupra regulilor de funcționare a instituțiilor în crize guvernamentale, potrivit Mediafax . Partidul spune că modificarea ar preveni repetarea blocajului politic prelungit după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, la începutul lunii mai. AUR anunță că a decis, în Consiliul Național de Conducere reunit în județul Mehedinți, promovarea „în perioada următoare” a unui proiect de revizuire constituțională care să introducă termene clare pentru soluționarea crizelor guvernamentale. Formațiunea condusă de George Simion susține că actuala Constituție a permis prelungirea crizei de la începutul lunii mai până la finalul verii. Termene obligatorii și consecințe pentru președinte Una dintre propunerile centrale vizează stabilirea unui termen maxim în care președintele să fie obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Conform proiectului anunțat de AUR, depășirea acestui termen ar urma să ducă la încetarea de drept a mandatului prezidențial. Partidul îl acuză pe președintele Nicușor Dan că amână o nouă nominalizare de premier de teama declanșării alegerilor anticipate și a unei eventuale victorii a opoziției. „România nu poate rămâne luni întregi cu un Guvern demis, în timp ce președintele calculează ce premier îi convine, ce majoritate poate construi și cum poate evita alegerile anticipate. Dacă actuala Constituție permite unui președinte să prelungească o asemenea situație timp de 117 zile, atunci această vulnerabilitate trebuie corectată” Dizolvarea automată a Parlamentului după 60 de zile fără Guvern AUR mai propune ca Parlamentul să fie dizolvat de drept dacă nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Contextul: criza guvernamentală începută în mai Criza politică a început după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. În perioada următoare, președintele Nicușor Dan a inițiat consultări pentru formarea unei majorități, iar prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a obținut sprijinul necesar. Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, însă Guvernul propus de acesta a fost respins în Parlament. După acest eșec, PSD l-a nominalizat pe Sorin Grindeanu, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, însă președintele a refuzat să facă o desemnare, motivând că niciun nume nu poate strânge o majoritate. În același timp, președintele Nicușor Dan a exclus în repetate rânduri organizarea de alegeri anticipate și formarea unui guvern la care să participe și AUR. [...]
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating , în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul . Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia , înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres. Ce decide PSD: mandatul pentru negocieri și agenda legislativă Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară. Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție. Cotroceni: consultări la început de septembrie și avertismentul privind ratingul În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating. „Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.” Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici. [...]
Reforma ANI riscă să declanșeze un blocaj de 770 milioane euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) , după ce amendamentul care impune pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați în incompatibilitate a stârnit reacții la nivel european, pe fondul acuzațiilor de aplicare retroactivă și de folosire politică a legii, potrivit Mediafax . Liderul USR, Dominic Fritz , a reacționat public după ce „Legea Integrității” a fost promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial. Fritz a numit actul normativ „Legea anti-Timișoara” și a atacat PSD și AUR, susținând că „ținta PSD+AUR cu această lege” este „să vă omoare speranța”, într-un mesaj postat pe Facebook. „Vom transforma aceste 30 de zile dintr-un abuz într-un festival al faptelor prin care am schimbat Timișoara. Pentru că asta îi sperie cel mai tare: că România se poate schimba prin muncă, seriozitate și fără furăciuni.” În același mesaj, Fritz a transmis că va rămâne în comunitate și după încetarea mandatului, afirmând că „din ziua 31” va continua alături de susținători. Miza de reglementare: termenul de 30 de zile și efectul asupra mandatelor În articol se arată că PNL a decis să voteze reforma ANI, deși aceasta include un amendament propus de PSD: oficialii aflați în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Dominic Fritz este vizat direct de această schimbare: potrivit verdictului Înaltei Curți de Casație și Justiție, bazat pe raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), el se află în incompatibilitate cu funcția de primar al Timișoarei. Contextul invocat este semnarea, în a doua zi de mandat, a unui PUZ moștenit de la administrația Robu, realizat de un arhitect local care ar fi împrumutat USR cu 25.000 de lei în campania electorală a lui Fritz. Reacția europeană: cerere de blocare a 770 milioane euro din PNRR Reforma ANI a generat controverse și la nivel european. Partidul Popular European (PPE) și grupul Renew Europe îi cer președintei Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR destinate României, aferente unui jalon din PNRR. Potrivit articolului, cele două grupuri invocă probleme legate de statul de drept, inclusiv „scopul de a elimina un adversar politic”, și susțin că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca legislația europeană, conform declarațiilor făcute pentru POLITICO. În lipsa unor clarificări suplimentare în material despre pașii următori ai Comisiei Europene, rămâne de urmărit dacă solicitarea PPE și Renew Europe va produce efecte asupra fluxului de finanțare din PNRR și asupra calendarului de îndeplinire a jaloanelor asumate de România. [...]
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan , iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii. Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”. „Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.” Căutarea de semnături în afara AUR Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”. Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție. Context: demers început în iulie și o platformă de transparență Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături. Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa. [...]
