Știri
Știri din categoria Politică
PSD își fixează mandatul de negociere pentru Guvern, cu miza stabilității cerute de piețe și agențiile de rating, în condițiile în care reluarea discuțiilor de la Cotroceni este așteptată la începutul lui septembrie, potrivit Adevărul.
Conducerea PSD și parlamentarii social-democrați se întâlnesc luni, la Sinaia, înaintea reluării negocierilor pentru formarea unui nou Executiv. Consiliul Politic Național este programat la ora 11:00, iar reuniunea grupurilor parlamentare începe la ora 15:00, potrivit Agerpres.
Una dintre temele centrale este mandatul cu care conducerea partidului va participa la viitoarele negocieri pentru formarea Guvernului. În paralel, social-democrații urmează să discute prioritățile legislative pentru sesiunea parlamentară ordinară care începe marți, inclusiv proiecte rămase nefinalizate după sesiunile extraordinare din această vară.
Pe agendă este menționată explicit legea salarizării bugetarilor, descrisă drept unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate în discuție.
În același timp, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări la începutul lunii septembrie, pentru o nouă încercare de desemnare a unui premier. Șeful statului a explicat că, în vacanța parlamentară, o nouă nominalizare ar fi riscat să nu strângă voturile necesare, iar un nou eșec ar fi putut afecta inclusiv imaginea României în fața agențiilor de rating.
„Ar fi fost tare nefericit ca ştirile din presa globală să fie: al treilea Guvern n-a fost învestit, al patrulea Guvern n-a fost învestit în România, ăsta e motivul pentru care pe lunile iulie-august, în afară de discuţii permanente cu partidele politice, n-am făcut o desemnare.”
Președintele a mai spus că își dorește ca România să aibă un nou Executiv înainte de participarea sa la Summitul ONU de la New York și a indicat că varianta unui guvern cu miniștri tehnocrați este, în acest moment, mai puțin probabilă decât un cabinet cu miniștri politici.
Recomandate
PNL exclude să voteze un guvern cu miniștri PSD, ceea ce complică formarea unei majorități de minimum 233 de voturi , în condițiile în care președintele Nicușor Dan ar urma să facă o nouă desemnare pentru funcția de premier, potrivit HotNews . Ilie Bolojan a declarat la Prima News că PNL „nu a luat în calcul” varianta de a susține instalarea unui executiv din care să facă parte PSD, chiar dacă liberalii ar rămâne în opoziție. Argumentul invocat este lipsa unor garanții privind comportamentul PSD la guvernare, Bolojan acuzând că social-democrații „l-au mințit pe președinte” în discuțiile pe legea salarizării și că au promis lucruri pe care ulterior le-au retras. În acest context, PNL își menține, „până nu există altă decizie”, propunerea de premier: europarlamentarul Siegfried Mureșan , candidatură asumată împreună cu USR și UDMR. Bolojan a evitat să comenteze alte nume vehiculate neoficial până la reluarea consultărilor cu președintele. Anticipatele, soluție constituțională în caz de blocaj, dar puțin probabilă Bolojan a indicat alegerile anticipate drept soluția prevăzută de Constituție dacă blocajul politic se prelungește, însă s-a arătat rezervat că s-ar ajunge la acest scenariu „în perioada următoare”. „În condiţiile în care se va menţine situaţia de blocaj, formula prevăzută de Constituţie (…) sunt alegerile anticipate (…) chiar dacă sunt foarte rezervat că ele ar putea fi o realitate în perioada următoare.” Ce arată calculele de majoritate: PSD are 152 de voturi cu PACE și UPR Pe fundalul eșecului discuțiilor pe legea salarizării și al „închiderii PNRR”, președintele Nicușor Dan se pregătește pentru noul guvern, iar „formula” ar fi deja stabilită, cu negocieri intense pentru voturi în Parlament, conform aceleiași surse. HotNews notează că guvernul are nevoie de minimum 233 de voturi pentru învestire, iar PSD ar fi încheiat acorduri de colaborare cu două grupuri desprinse din POT și SOS România (PACE și UPR), ajungând împreună la 152 de voturi. În acest tablou, PSD ar miza și pe UDMR pentru a trece de votul Parlamentului, potrivit unor surse din PSD citate de publicație. Separat, Bolojan a spus că nu exclude ca UDMR să decidă „într-o formă sau alta”, dar a susținut că PNL a avut o colaborare bună cu Uniunea în trecut. Desemnarea premierului și tipul de guvern: independent, miniștri politici Potrivit unor surse apropiate Administrației Prezidențiale citate de HotNews, șeful statului ar urma să facă o desemnare cel mai probabil la finalul săptămânii viitoare, fără a mai chema partidele pe rând la Cotroceni pentru negocieri formale. Scenariul descris este al unui premier independent care conduce un cabinet de miniștri politici, cu „nucleul” de la PSD. Președintele a spus într-o declarație citată de HotNews că este „mult mai probabil un guvern cu miniștri politici”, întrucât nu vede susținere pentru un executiv cu tehnocrați. Ținta anunțată: rezolvarea problemei noului guvern în prima jumătate a lunii septembrie. Pe masa președintelui ar exista, încă din iunie, două propuneri de premier din partea partidelor: Siegfried Mureșan (PNL) și Sorin Grindeanu (PSD). Nicușor Dan ar fi explicat că nu a făcut nominalizarea deoarece niciunul nu strângea majoritatea necesară, iar PSD ar lua în calcul varianta unui premier independent, între numele discutate fiind menționat Alexandru Nazare, actual ministru de Finanțe. [...]
Reforma ANI riscă să declanșeze un blocaj de 770 milioane euro din PNRR (aprox. 3,85 miliarde lei) , după ce amendamentul care impune pierderea mandatului în 30 de zile pentru aleșii aflați în incompatibilitate a stârnit reacții la nivel european, pe fondul acuzațiilor de aplicare retroactivă și de folosire politică a legii, potrivit Mediafax . Liderul USR, Dominic Fritz , a reacționat public după ce „Legea Integrității” a fost promulgată de președintele Nicușor Dan și publicată în Monitorul Oficial. Fritz a numit actul normativ „Legea anti-Timișoara” și a atacat PSD și AUR, susținând că „ținta PSD+AUR cu această lege” este „să vă omoare speranța”, într-un mesaj postat pe Facebook. „Vom transforma aceste 30 de zile dintr-un abuz într-un festival al faptelor prin care am schimbat Timișoara. Pentru că asta îi sperie cel mai tare: că România se poate schimba prin muncă, seriozitate și fără furăciuni.” În același mesaj, Fritz a transmis că va rămâne în comunitate și după încetarea mandatului, afirmând că „din ziua 31” va continua alături de susținători. Miza de reglementare: termenul de 30 de zile și efectul asupra mandatelor În articol se arată că PNL a decis să voteze reforma ANI, deși aceasta include un amendament propus de PSD: oficialii aflați în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd mandatul în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Dominic Fritz este vizat direct de această schimbare: potrivit verdictului Înaltei Curți de Casație și Justiție, bazat pe raportul Agenției Naționale de Integritate (ANI), el se află în incompatibilitate cu funcția de primar al Timișoarei. Contextul invocat este semnarea, în a doua zi de mandat, a unui PUZ moștenit de la administrația Robu, realizat de un arhitect local care ar fi împrumutat USR cu 25.000 de lei în campania electorală a lui Fritz. Reacția europeană: cerere de blocare a 770 milioane euro din PNRR Reforma ANI a generat controverse și la nivel european. Partidul Popular European (PPE) și grupul Renew Europe îi cer președintei Comisiei Europene să blocheze 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din fondurile PNRR destinate României, aferente unui jalon din PNRR. Potrivit articolului, cele două grupuri invocă probleme legate de statul de drept, inclusiv „scopul de a elimina un adversar politic”, și susțin că aplicarea retroactivă a prevederilor ar încălca legislația europeană, conform declarațiilor făcute pentru POLITICO. În lipsa unor clarificări suplimentare în material despre pașii următori ai Comisiei Europene, rămâne de urmărit dacă solicitarea PPE și Renew Europe va produce efecte asupra fluxului de finanțare din PNRR și asupra calendarului de îndeplinire a jaloanelor asumate de România. [...]
AUR continuă demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan , iar miza imediată este dacă inițiativa va strânge sprijin parlamentar dincolo de propriile rânduri, potrivit G4Media . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , spune că formațiunea merge mai departe cu strângerea semnăturilor pentru declanșarea procedurii. Peiu a declarat la Antena 3 CNN că „nu s-a schimbat absolut nimic” în privința planului de suspendare și demitere a președintelui și a acuzat modul în care șeful statului își exercită atribuțiile, pe care îl descrie drept „o sfidare a realităților”. „Mergem înainte cu procesul de strângere a semnăturilor parlamentarilor care vor să țină suspendarea și apoi procedura de demitere a președintelui. Nu s-a schimbat absolut nimic.” Căutarea de semnături în afara AUR Un element relevant din declarațiile senatorului este deschiderea către susținere din partea altor partide. Peiu a afirmat că la discuții recente au participat și „colegi de la alte partide”, fără să ofere nume sau un număr, precizând că urmează „o comunicare publică foarte precisă” cu „datele exacte”. Tot el a spus că AUR așteaptă ca partidele „nemulțumite” de modul în care președintele și-ar fi exercitat prerogativele să se alăture demersului și să își asume public această poziție. Context: demers început în iulie și o platformă de transparență Conform informațiilor prezentate, AUR a început demersurile de suspendare încă din luna iulie. La începutul lunii august, liderul AUR George Simion a declarat că au fost strânse deja „un număr important” de semnături. Formațiunea a lansat și o platformă prin care, potrivit descrierii din articol, „fiecare român va putea vedea dacă parlamentarul său a semnat pentru suspendare sau nu”. În acest moment, din datele disponibile în sursă, nu este precizat câte semnături au fost strânse și nici ce parlamentari din alte partide ar susține inițiativa. [...]
USR cere schimbarea rapidă a legii ANI pentru a nu pune în pericol banii din PNRR , iar ministra interimară de Externe Oana Țoiu spune că România are „30 de zile” atât pentru a încasa finanțarea, cât și pentru a corecta, în Parlament, efectele actului normativ deja promulgat, potrivit Antena 3 . Țoiu susține că soluția este adoptarea unei noi legi depuse de USR, în timp ce îl critică pe președintele Nicușor Dan pentru promulgarea actualei legi, apreciind că „putea să fie un aliat mai bun”. Miza: termenul de 30 de zile și jalonul din PNRR Ministra afirmă că România „mai are la dispoziție 30 de zile” pentru a primi banii din PNRR și, simultan, pentru a repara ceea ce numește „această eroare profundă” legată de legea ANI. În același interval, spune ea, Parlamentul ar putea adopta proiectul USR, astfel încât România să îndeplinească jalonul și să evite efecte negative asupra statului de drept și a imaginii externe. Țoiu indică explicit suma vizată: 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) , aferente unui jalon din PNRR, în formularea sa. Efectul imediat invocat: încetarea mandatului lui Dominic Fritz În material se arată că legea deja promulgată de președinte este cea „în temeiul căreia mandatul de primar al liderului USR Dominic Fritz, edil al Timișoarei, urmează să înceteze în 30 de zile”. Țoiu susține că impactul precedentului depășește cazul Fritz și USR, vorbind despre un efect de descurajare pentru cei care vor să se implice public „bazându-se pe faptul că există niște arbitri neutri”. Critica la adresa președintelui și argumentul de constituționalitate Oana Țoiu afirmă că, în opinia sa și a echipei USR, dar și a „multor experți”, legea ANI ar fi neconstituțională, invocând ideea aplicării „față de o faptă trecută”. Întrebată dacă a fost dezamăgită de semnarea legii, ea evită un reproș direct, dar revine la ideea că există o „cale de ieșire” prin proiectul USR din Parlament. „Și da, cred că președintele putea să fie un aliat mai bun al acestei direcții”, a spus Oana Țoiu, la Digi24. [...]
AUR vrea să împingă rapid în Camera Deputaților o lege care obligă ONG-urile să-și publice donatorii , un proiect cu potențial de a schimba regulile de funcționare și finanțare ale sectorului non-profit, potrivit G4Media . Inițiativa este anunțată ca prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie, după ce a trecut de Senat în luna mai cu voturile AUR și PSD și a ajuns la Camera Deputaților, for decizional. Proiectul, prezentat de AUR drept unul de „transparentizare” a finanțărilor organizațiilor non-profit, ar impune ONG-urilor să facă publice toate sursele de finanțare și identitatea donatorilor. În comunicatul AUR citat de publicație, partidul susține că organizațiile care „participă la viața publică și influențează dezbaterea publică” ar trebui să funcționeze în condiții de transparență privind finanțarea. Ce se schimbă, concret, pentru ONG-uri Conform informațiilor din articol, proiectul inițiat de AUR introduce obligația ca organizațiile non-guvernamentale să publice: toate sursele de finanțare; identitatea donatorilor. În plus, sute de organizații non-guvernamentale au semnat o scrisoare comună prin care au cerut Senatului respingerea proiectului, arătând că acesta impune publicarea finanțărilor „sub sancțiunea desființării”. Miza politică: votul PSD și susținerea lui Sorin Grindeanu G4Media notează că, în Senat, au existat „dezbateri aprinse”, iar PSD „a tăcut mâlc”, însă a votat alături de AUR în favoarea proiectului. Ulterior, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat la România TV că este de acord, „ca principiu”, cu legea. El a argumentat că, în cazul redirecționării de „2% sau 3,5%”, ar fi vorba de bani pe care îi consideră „publici” și a spus că nu vede „nicio problemă” în a face publice veniturile unui ONG, dacă „tot suntem transparenți”. „Care-i problema să fii transparent?” Grindeanu a mai afirmat că va fi „foarte atent” la proiect când ajunge la Camera Deputaților și că vor putea exista amendamente, dar a reiterat susținerea de principiu pentru „lucruri transparente”. Ce urmează Proiectul este la Camera Deputaților, care este forul decizional, iar AUR îl indică drept prioritate pentru sesiunea parlamentară care începe la 1 septembrie. În funcție de calendarul și majoritățile din Cameră, legea poate intra în dezbatere și poate primi amendamente înainte de votul final. [...]
AUR își construiește mesajul economic pe un pachet de taxe și energie pe care îl atribuie coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, potrivit Recorder . Partidul a adoptat în unanimitate, la ședința Consiliului Național de Conducere din 29 august 2026 (Mehedinți), o rezoluție intitulată „România este guvernată spre o prăpastie”, în care susține că efectele politicilor guvernării se văd deja în taxe mai mari, energie mai scumpă și stagnare economică. În comunicatul citat, AUR se prezintă drept „singura opoziție coerentă și solidă” din Parlament, invocând cei 91 de parlamentari ai săi. „Astăzi, singura opoziţie coerentă şi solidă din Parlament este reprezentată de AUR şi de cei 91 de parlamentari ai săi.” Ce măsuri economice pune AUR pe seama coaliției În rezoluție, AUR afirmă că „toate marile decizii nefaste” ar fi fost luate împreună de PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale și enumeră o serie de măsuri cu impact fiscal și energetic, între care: creșterea cotelor de TVA cu câte două puncte procentuale, la 21%, respectiv 11%; „desființarea, practic, a regimului de microîntreprindere”, prin scăderea pragului la 100.000 de euro; creșterea impozitului pe dividende la 16%; „distrugerea energeticii pe cărbune” și blocarea construcției de noi centrale pe gaze, despre care AUR spune că ar fi dus la scumpirea energiei electrice cu 60–100%; „sabotarea” proiectelor de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj; creșterea cu 10% a normei didactice a profesorilor; contractarea împrumutului SAFE, „de aproape 17 miliarde de euro”, despre care AUR afirmă că are dobânda necunoscută și ar urma să fie plătit timp de 35 de ani; în același pasaj, partidul susține că achizițiile s-ar fi făcut „cu precădere” de la o firmă germană (Rheinmetall); obligarea furnizorilor de carburanți să integreze și hidrogen în produse. Argumentul de fond: stagnare și decuplare de Europa AUR își sprijină mesajul pe o evaluare a evoluției economice recente, susținând că „în ultimele 10 trimestre” România ar fi avut doar trei trimestre de creștere (în perioade electorale), restul fiind de scădere sau stagnare. În aceeași logică, partidul afirmă că formațiunile „pro-europene” ar fi „decuplat România de Europa” din punct de vedere economic. Materialul nu include reacții ale partidelor vizate sau date independente care să confirme acuzațiile din rezoluție. [...]
