Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan avertizează că blocajul politic poate alimenta riscuri economice și cere reluarea dialogului între partide, după discuțiile purtate de premierul desemnat Eugen Tomac cu formațiunile parlamentare, potrivit Digi24.
În declarația de presă de miercuri, șeful statului a spus că mandatul său are două priorități: menținerea direcției pro-occidentale a României și prevenirea „unei eventuale căderi economice”. În același timp, Nicușor Dan a criticat lipsa de coordonare între partide și a susținut că „niciun partid nu a venit cu o soluție alternativă”, motiv pentru care a ales o persoană pe care o consideră potrivită să discute cu toate părțile.
„Fac apel la responsabilitatea partidelor politice: trebuie să aibă întâietate interesul țării. Mandatul meu este, în primul rând, să păstrez direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn o eventuală cădere economică.”
Nicușor Dan a mai afirmat că politicienii sunt preocupați de calcule electorale legate de alegerile parlamentare din 2028 și a transmis un mesaj de calm către populație, respectiv de continuitate către partenerii externi ai României.
Eugen Tomac a declarat că este pregătit să găsească „un compromis necesar” pentru stabilitate și că, acolo unde există nemulțumiri privind propunerile de miniștri, este dispus să discute cu partidele pentru a identifica persoane acceptate „de toată lumea”.
Potrivit informațiilor din articol, Tomac lucrează la definitivarea listei de miniștri și la conturarea programului de guvernare, documente care ar urma să fie prezentate Parlamentului până la finalul săptămânii, astfel încât săptămâna viitoare să fie supuse votului de încredere.
Negocierile au loc în contextul în care se caută o majoritate parlamentară pentru învestire. În paralel, PSD nu vrea să lase impresia că este singurul partid care îl susține pe Tomac și, potrivit unor surse din conducerea partidului citate de Digi24.ro, social-democrații nu ar urma să voteze „la unison” viitorul Guvern dacă PNL și USR nu dau semnale că îl vor susține și ei în Parlament.
Conform acelorași surse, PSD ar analiza două variante dacă PNL și USR nu susțin Cabinetul Tomac:
Recomandate
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică miza răspunderii politice pentru guvernare , după ce Sorin Grindeanu a respins public acuzația lui Ilie Bolojan că ar fi „premierul de facto” și a insistat că liberalii nu se pot delimita de Executiv, în condițiile în care au votat învestirea Cabinetului, potrivit Adevărul . Grindeanu, președinte al PSD și al Camerei Deputaților, a spus că premierul este Luca Niculescu și că deciziile guvernamentale îi aparțin acestuia, chiar dacă PSD asigură susținerea politică în Parlament. Declarațiile lui Grindeanu sunt citate de Agerpres. În același timp, liderul PSD l-a atacat pe președintele PNL, afirmând că „a stat șase luni lipit de scaun” și „n-a făcut decât să adâncească criza”, după care „s-a făcut un fel de speaker motivațional”. Grindeanu i-a cerut lui Bolojan „să lase un pic tonul mai jos” și să adopte o abordare mai constructivă față de guvernare. Miza: cine își asumă guvernarea și costurile ei Mesajul central al lui Grindeanu a fost că PNL nu poate evita responsabilitatea pentru actualul Executiv, deoarece a contribuit la trecerea guvernului prin Parlament: „Îi aduc aminte domnului Bolojan că a votat acest Guvern, să nu uite niciodată acest lucru. Prin urmare, nu poate să fugă de răspundere.” Grindeanu a mai susținut că este „firesc” ca, în calitate de lider PSD, să coordoneze activitatea miniștrilor social-democrați, dar a insistat că autoritatea executivă rămâne la premier. Contextul disputei: deficitul bugetar și acuzația de „premier de facto” Potrivit articolului, reacția lui Grindeanu vine după ce Ilie Bolojan l-a criticat într-o postare pe Facebook, acuzându-l că își asumă rolul unui „premier de facto” și că își „fabrică scuzele” pentru un posibil eșec în atingerea țintei de deficit bugetar. Bolojan a invocat estimările agențiilor internaționale de rating, care ar fi indicat pentru 2026 deficite între 5,8% și 6,2% din PIB, și a susținut că PNL va urmări poziționările liderului PSD pe acest subiect. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui să reducă dependența localităților de banii alocați de la centru , prin comasări și reorganizare pornind de la capacitatea reală a primăriilor de a se finanța și de a livra servicii, potrivit deputatei USR Cristina Prună, citată de Agerpres . Prună susține că obiectivul reformei trebuie să fie „comunități cu administrații eficiente” și „mai puțin dependente de banii împărțiți de la București”, iar criteriul demografic este doar un punct de plecare, nu singurul indicator relevant. Datele Curții de Conturi : multe localități sub pragurile legale Deputata indică date ale Curții de Conturi pentru 2023, potrivit cărora o parte semnificativă a unităților administrativ-teritoriale se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființare: 432 din 2.859 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori ; 119 din 216 orașe (fără municipii) au mai puțin de 10.000 de locuitori . În interpretarea sa, aceste cifre arată o presiune structurală asupra eficienței administrative și asupra modului în care sunt cheltuite resursele pentru funcționarea aparatului local. Comasarea „voluntară”, un pas „foarte puțin”, dar de urmărit în practică Prună afirmă că actualul Guvern ar urma să încurajeze comasarea voluntară, cu stimulente, pentru localitățile de până la 1.500 de locuitori. Ea apreciază măsura drept „foarte puțin”, dar „un pas înainte” care ar trebui susținut, cu rezerva că implementarea concretă va conta decisiv. Ce criteriu propune USR: capacitatea de finanțare și calitatea serviciilor În viziunea deputatei, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la „capacitatea reală a primăriilor”: să se finanțeze, să atragă investiții, să ofere servicii publice de calitate, în timp ce comunitățile ar trebui să își păstreze accesul la servicii, iar administrațiile să își unească resursele pentru „mai multă eficiență” și „mai puțini bani cheltuiți pentru întreținerea administrației”. [...]
Guvernul pune presiunile bugetare din județe și proiectele PNRR în centrul discuțiilor despre reforma administrativă , după ce premierul Luca Niculescu s-a întâlnit la Palatul Victoria cu reprezentanții Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, potrivit News . Întâlnirea a vizat, în principal, „presiunile bugetare” cu care se confruntă administrațiile județene, prioritățile de finanțare pentru servicii publice esențiale și măsurile necesare pentru finalizarea proiectelor de investiții finanțate prin PNRR, precum și pentru „atragerea eficientă a fondurilor europene”, conform aceleiași surse. Ce teme au fost discutate: bugete, servicii publice și investiții În mesajul citat de News, premierul indică drept zone sensibile serviciile sociale, spitalele, drumurile județene și proiectele cu termene apropiate, arătând că există atât probleme comune, cât și specifice fiecărui județ. La discuții au participat și membri ai Cabinetului, Niculescu menționând că subiectele sunt în atenția sa directă și a echipei guvernamentale care l-a însoțit la întâlnire. Legătura cu reforma administrativă: comasarea voluntară și „distribuirea cât mai bună a resurselor” Pe lângă componenta bugetară și de investiții, premierul spune că a discutat cu președinții de consilii județene despre reforma administrativă și comasarea voluntară. Niculescu afirmă că are încredere că administrația locală va fi „partener solid” al Guvernului pentru „reforme corecte și bine fundamentate”, care să ducă la „distribuirea cât mai bună a resurselor”. În materialul News nu sunt prezentate decizii concrete, un calendar sau detalii despre pașii următori ai reformei, dincolo de aceste teme și poziționări generale. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
Exit-pollurile indică un nou blocaj politic în Israel , după ce nici tabăra premierului Benjamin Netanyahu , nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu par să atingă pragul de 61 de mandate necesar pentru o majoritate în Knesset, potrivit The Jerusalem Post . Situația deschide din nou scenariul unor negocieri complicate pentru coaliție, al unui guvern minoritar sau chiar al unor noi alegeri. Potrivit exit-pollurilor publicate de canalele israeliene 11, 12 și 13, blocul de opoziție (Yashar, B’Yachad, Yisrael Beytenu și Democrații) este creditat cu 50–52 de mandate, față de aproximativ 50 pentru blocul lui Netanyahu. Deși opoziția a revendicat victoria la scurt timp după publicarea sondajelor, aritmetica parlamentară indică lipsa unei căi evidente de formare a guvernului. Cine câștigă și cine pierde în proiecțiile de mandate Likud, partidul lui Netanyahu, este proiectat să rămână cel mai mare din viitorul legislativ, cu 24–25 de mandate, în timp ce Yashar, formațiunea lui Eisenkot, ar obține 21–23. În interiorul blocului de opoziție, B’Yachad (Naftali Bennett) ar fi a treia forță, cu 12–14 mandate. Yisrael Beytenu (Avigdor Liberman) este estimat la 7–9, iar Democrații (Yair Golan) la 9–10. De partea lui Netanyahu, Otzma Yehudit (Itamar Ben-Gvir) ar lua 6–7 mandate, iar Religious Zionist Party–Zehut (Bezalel Smotrich) 6. Partidele ultra-ortodoxe (haredi) ar însuma 12–13 mandate: Shas 6, iar United Torah Judaism 6–7. Partidele arabe, potențial decisive, dar greu de folosit în negocieri Lista Comună și Ra’am sunt proiectate la un total record de 17–18 mandate, ceea ce le-ar putea transforma într-un actor pivot în negocierile pentru coaliție. Totuși, liderii opoziției au exclus în mare parte formarea unui guvern împreună cu partidele arabe, cu excepția lui Yair Golan, potrivit articolului. Această poziționare reduce opțiunile pentru o majoritate și complică inclusiv varianta unui guvern minoritar care să treacă un vot de încredere fără a controla 61 de mandate. Pragul electoral și riscul de fragmentare pe dreapta Două partide mici de dreapta aflate în zona pragului electoral — People of Israel (Ofer Winter) și The Reservists–Economic party (Yoaz Hendel) — sunt proiectate să nu treacă pragul de 3,25%. Dacă aceste proiecții se confirmă, efortul blocului lui Netanyahu de a strânge o majoritate ar putea deveni și mai dificil. Participare ridicată și pașii următori Prezența la vot a ajuns la 77,7% la închiderea urnelor (ora 22:00), cel mai ridicat nivel „cel puțin din 1973”, conform datelor Comitetului Electoral Central citate de publicație. Rezultatele rămân însă provizorii: exit-pollurile au mai diferit în trecut de rezultatele finale, iar configurația politică va fi stabilită după numărarea voturilor. În lipsa unei majorități, Israelul ar putea intra într-o rundă de negocieri prelungite, cu riscul ca blocajul să împingă țara spre un nou scrutin. [...]
