Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan caută o majoritate parlamentară pentru un nou guvern, după demiterea Cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură, iar consultările de luni de la Cotroceni sunt construite în jurul întrebării „care este majoritatea” care poate susține viitorul executiv, potrivit Agerpres.
Consultările au fost convocate în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru, în contextul în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Șeful statului a indicat că urmărește conturarea unei majorități „prooccidentale” și a precizat că nu ia în calcul AUR pentru susținerea unui guvern minoritar.
După întâlnirea de la Cotroceni, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul respinge varianta unui guvern condus de Ilie Bolojan.
Conform programului anunțat de Administrația Prezidențială, Nicușor Dan are programate discuții cu partidele și grupurile parlamentare astfel:
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentari PSD, AUR și PACE – Întâi România împotriva Guvernului Bolojan a fost adoptată pe 5 mai, cu 281 de voturi „pentru”, patru „împotrivă”, iar trei voturi au fost anulate.
Constituția prevede că președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru după consultarea partidului cu majoritate absolută sau, dacă nu există, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul desemnat trebuie să ceară în termen de 10 zile votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului, care se votează în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului.
În ultimul an, guvernarea a fost asigurată de coaliția PSD–PNL–USR–UDMR și Grupul parlamentar al minorităților naționale. În acest nou ciclu de consultări, miza imediată rămâne identificarea unei majorități care poate trece un nou executiv prin votul Parlamentului.
Recomandate
Întârzierea numirii unui director civil la SRI prelungește „provizoratul” și complică consensul politic , avertizează premierul interimar Ilie Bolojan , potrivit Mediafax . El spune că președintele Nicușor Dan ar fi trebuit să vină cu o propunere încă din vara anului trecut, imediat după formarea fostei coaliții, când exista o fereastră mai bună pentru obținerea sprijinului parlamentar. Într-un interviu acordat Prima News, Bolojan susține că o numire rapidă ar reduce disputele publice legate de conducerea interimară a serviciului. „Cu cât se numește mai repede o conducere civilă și la Serviciul de Informații , cu atât dispar discuțiile legate de starea de provizorat.” De ce contează: calculul parlamentar devine mai greu pe fondul crizei politice Bolojan leagă direct șansele unei numiri de capacitatea partidelor de a ajunge la o înțelegere în Parlament. În opinia sa, dacă propunerea ar fi venit la începutul coaliției, într-un climat politic mai stabil, ar fi avut mai multe șanse să treacă. „Probabil că dacă s-ar fi făcut această propunere imediat ce s-a format coaliția, era o relație mai stabilă și s-ar fi putut trece.” În actualul context, premierul interimar apreciază că probabilitatea unui acord scade. „Pe măsură ce lucrurile s-au degradat, probabilitatea să se găsească o înțelegere, e în reducere.” Relația Guvern–SRI, potrivit premierului: „strict instituțională” Întrebat despre funcționarea relației dintre Guvern și SRI în lipsa unei conduceri civile, Bolojan afirmă că nu a existat interferență politică și că interacțiunea se bazează pe documente instituționale. „Colaborarea este strict instituțională pe baza notelor, rapoartelor care țin de competențele guvernamentale. Nu am avut, din punctul meu de vedere, altfel de interferențe și am căutat să am o relație instituțională.” Context: SRI fără director civil din iulie 2023 SRI nu mai are un director civil din iulie 2023, după demisia lui Eduard Hellvig. Mediafax notează că președintele Nicușor Dan a spus în repetate rânduri că va veni cu o propunere după o analiză și discuții cu partidele parlamentare. În evaluarea lui Bolojan, tocmai degradarea relațiilor politice face însă mai dificilă obținerea unei majorități pentru o astfel de numire. [...]
PNL condiționează candidatura la Timișoara de o decizie comună cu USR , în scenariul în care Dominic Fritz își pierde mandatul ca efect al noii Legi ANI, potrivit HotNews . Ilie Bolojan spune că liberalii ar urma să discute candidatul „cu domnul Fritz”, invocând votul de încredere pe care timișorenii i l-au acordat actualului primar. Bolojan afirmă că speră să nu se ajungă la demiterea lui Fritz și mizează pe analiza Comisiei Europene privind compatibilitatea Legii ANI cu legislația UE. În interviul acordat Prima News, liderul PNL susține că nu este „normal să adoptăm un text de lege care încalcă legislația UE” și avertizează că efectele nu s-ar opri la cazul Timișoara. În eventualitatea organizării unor alegeri locale, Bolojan spune că desemnarea candidatului trebuie să țină cont de opțiunea exprimată deja de electorat: „Ce au făcut timișorenii prin votul de încredere către Dominic Fritz arată o anumită opțiune și în mod evident vom găsi o soluție comună, iar candidatul să fie discutat cu domnul Fritz.” Context: Legea ANI , promulgată sub presiunea unui jalon din PNRR Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan. Conform articolului, efectul noii legi este încetarea mandatului lui Dominic Fritz, după ce acesta a fost găsit în conflict de interese. Mandatul primarului ar urma să înceteze în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, care se produce la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. Președintele Nicușor Dan a transmis că a promulgat actul normativ în forma venită din Parlament, menținându-și argumentele din sesizarea de neconstituționalitate trimisă anterior Curții Constituționale. Totodată, a invocat riscul pierderii fondurilor din PNRR: legea este un jalon de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) și trebuia adoptată până la 31 august. Ce semnal politic transmite Bolojan Întrebat dacă mai vede posibilă o alianță electorală PNL–USR după votul liberalilor pe Legea ANI, Bolojan spune că a fost „o decizie dificilă”, dar că partidele ar trebui să găsească „formule de colaborare” pentru a construi o alternativă, în contextul a ceea ce numește „deficit democratic”. Pentru Timișoara, mesajul central este că PNL își leagă opțiunile electorale de o negociere cu USR și cu Dominic Fritz, dacă se ajunge la alegeri anticipate la primărie. [...]
PSD mută miza pe riscul de a pierde 770 mil. euro din PNRR și cere ca PNL, prin Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, să își asume politic eșecul Legii salarizării, într-un schimb de acuzații care pune presiune pe calendarul de adoptare al unui act normativ cu impact bugetar, potrivit Recorder . PSD susține că liberalii trebuie să răspundă „în fața cetățenilor” pentru nereușita legii, după ce PNL a acuzat social-democrații că blochează „cu bună știință” adoptarea și că România ar fi în „pericol iminent” să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Suma echivalează cu circa 3,85 miliarde lei, la un curs aproximativ de 5 lei/euro. Ce reproșează PSD PNL în legătură cu legea Într-un comunicat, PSD afirmă că PNL ar fi ținut proiectul „luni întregi” la secret și că nu ar fi existat consultări și consens, inclusiv cu sindicatele. Social-democrații mai susțin că ultima variantă prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. „Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR.” PSD mai afirmă că, „în al 12-lea ceas al PNRR”, partidul premierului demis nu ar fi depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar și invocă riscuri precum „convulsii sociale”, „instabilitate” și „blocaje instituționale” dacă o variantă considerată „proastă” ar fi adoptată. Poziția PNL: PSD ar bloca adoptarea și ar fi încălcat angajamentele din PNRR PNL a acuzat, la rândul său, că PSD blochează adoptarea Legii salarizării unitare și că România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Liberalii mai susțin că PSD ar fi „înșelat” cetățenii, partidele pro-europene și pe președintele României, în fața căruia și-ar fi asumat susținerea integrală a actelor normative din PNRR. PNL spune că susține proiectul și invită toate partidele parlamentare să îl sprijine, astfel încât să poată fi depus și votat în Parlament „pe ultima sută de metri”, în această săptămână. De ce contează: presiune pe buget și pe banii europeni Schimbul de acuzații are ca punct central riscul pierderii unei sume semnificative din PNRR și blocajul politic în jurul unei legi cu efect direct asupra cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Din informațiile disponibile în material, nu reiese care este stadiul procedural exact al proiectului în Parlament, dincolo de disputa privind existența sau depunerea lui. [...]
Promulgarea noii legi ANI pune Timișoara în fața unei schimbări de conducere în 30 de zile , după ce actul normativ adoptat pentru a evita pierderea fondurilor din PNRR include un amendament care duce la încetarea mandatului primarului Dominic Fritz, potrivit HotNews . Fritz, președinte al USR și primar al Timișoarei, a anunțat într-un mesaj video pe Facebook că, de la sfârșitul lunii septembrie, conducerea Primăriei va fi preluată interimar de echipa sa de viceprimari. El spune că va rămâne în politică, ca președinte al USR, și va continua „lupta” împotriva PSD. Ce efect produce legea și în ce calendar Legea privind reforma Agenției Naționale de Integritate (ANI) a fost promulgată vineri de președintele Nicușor Dan , la câteva ore după ce a ajuns la Palatul Cotroceni. Consecința directă, în cazul lui Dominic Fritz, este încetarea mandatului de primar, deoarece a fost găsit în conflict de interese. Conform articolului, mandatul încetează la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, iar legea intră în vigoare la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial. De ce a promulgat Nicușor Dan: presiunea PNRR Nicușor Dan a transmis că a promulgat legea „în forma” trimisă de Parlament, dar își menține argumentele din sesizarea de neconstituționalitate depusă anterior la Curtea Constituțională. Motivul invocat pentru promulgare este riscul de a pierde bani din PNRR. Președintele afirmă că, în absența acestui risc, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare, însă: „Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern”. În articol se precizează că legea ANI este un jalon în PNRR, în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), și trebuia adoptată până la 31 august pentru ca România să nu piardă banii. „Amendamentul Fritz” și de ce duce la pierderea mandatului Așa-numitul „amendament Fritz” a rămas în lege, deși USR a încercat în mai multe rânduri să îl elimine. Textul prevede încetarea de drept a funcției/mandatului, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, dacă nu s-a împlinit termenul de 3 ani al interdicției prevăzute de lege. HotNews notează că amendamentul a fost introdus de PSD și a trecut cu voturile AUR. Dominic Fritz își pierde mandatul deoarece a fost declarat, în iunie 2026, în conflict de interese de Înalta Curte de Casație și Justiție . Ce se schimbă în declarațiile de avere și interese Proiectul adoptat introduce „fișele publice privind interesele financiare”, care înlocuiesc declarațiile de avere și de interese care, până în mai 2025, erau publice. În aceste fișe, ANI va publica intervale valorice cumulate (praguri de la 1–25 de mii de euro până la peste 500 de mii de euro), nu detalii complete precum până acum. De asemenea, fișele nu vor include, de exemplu, denumirea societății la care un demnitar deține acțiuni, țara sediului și modalitatea de dobândire a participațiilor. Ce urmează Nicușor Dan le cere parlamentarilor să reia dezbaterile în sesiunea de toamnă, care începe la 1 septembrie, argumentând că „integritatea” trebuie transpusă într-o lege „dincolo de orice suspiciuni și interpretări”. În plan local, Dominic Fritz spune că viceprimarii vor asigura interimatul la Primăria Timișoara de la sfârșitul lunii septembrie, în condițiile încetării mandatului în termenul prevăzut de lege. [...]
Criticile lui Tudor Chirilă ridică din nou miza politică a controlului asupra SPP , după ce președintele Nicușor Dan a respins acuzațiile legate de șeful instituției, Lucian Pahonțu, potrivit Știrile Pro TV . În centrul disputei este reacția șefului statului, care i-a luat apărarea lui Pahonțu și a susținut că directorul SPP nu ar fi participat la reprimarea manifestanților în timpul Revoluției din 1989, așa cum a prezentat Recorder . Chirilă își construiește critica pe două planuri: pe de o parte, promisiunea de reformă a instituțiilor statului din campania electorală, pe de altă parte, faptul că Pahonțu conduce SPP de 21 de ani. În opinia artistului, președintele ar fi trebuit să pună în discuție oportunitatea menținerii unui șef atât de mult timp într-o instituție cu rol sensibil. „Nicușor Dan a dat o nouă probă de ticăloșie. Nu credeam că poate ajunge atât de jos. (…) prima întrebare pe care trebuia să și-o pună era în legătură cu oportunitatea ca un om să conducă 21 de ani instituția SPP.” Miza: SPP, între „serviciu de pază” și instituție cu atribuții de informații Un al doilea punct al atacului vizează comunicarea publică a președintelui, după ce acesta a afirmat că SPP „nu e un serviciu secret”. Chirilă susține că această formulare minimalizează rolul instituției și ignoră atribuțiile prevăzute de lege, inclusiv cele legate de culegerea și valorificarea informațiilor în domeniul securității naționale. „Reducționism (…) pentru că da, SPP nu e un serviciu secret ca SRI sau SIE, dar are atribuții în domeniul securității naționale și are prin lege inclusiv atribuții de culegere, verificare și valorificare a informațiilor.” În postarea citată de publicație, Chirilă invocă explicit Legea 51/1991 și Legea 191/1998, argumentând că SPP operează cu informații clasificate și poate desfășura activități inclusiv „acoperit”, în scopul protecției demnitarilor. Contextul imediat: apărarea lui Pahonțu și investigația Recorder Știrile Pro TV leagă reacția lui Chirilă de poziția publică a președintelui, prezentată într-un material separat despre reacția recentă a șefului statului . În același context este menționată investigația Recorder despre trecutul lui Lucian Pahonțu, disponibilă aici: Recorder . Nu e primul episod de conflict public Publicația amintește că Tudor Chirilă l-a criticat și anterior pe Nicușor Dan. În primăvară, artistul l-a numit „primul pesedist al țării” și „primul uselist al țării”, într-un mesaj legat de deciziile privind numirile șefilor de la Parchetul General, DNA și DIICOT, într-un articol separat: Știrile Pro TV . [...]
Promulgarea Legii integrității înainte de 31 august evită riscul pierderii banilor din PNRR , iar președintele Nicușor Dan a ales să nu retrimită actul în Parlament, deși spune că își menține obiecțiile de constituționalitate, potrivit Știrile Pro TV . Decizia vine pe fondul termenului-limită de 31 august pentru îndeplinirea jalonului din PNRR legat de această lege. În comunicarea Administrației Prezidențiale, Nicușor Dan afirmă că, într-un alt context, ar fi trimis proiectul la reexaminare, dar a evitat să riște pierderea fondurilor și o afectare a credibilității externe a României. „Într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi și ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, aș fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare. Nu ne permitem să nu accesăm aceste fonduri și nici nu pot accepta o nouă lovitură adusă credibilității României în plan extern.” Ce prevede legea și cine poate fi afectat Legea adoptată de Parlament include articolul potrivit căruia aleșii găsiți definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd funcția „chiar și retroactiv”, în termen de 30 de zile. În această situație este menționat și primarul Timișoarei, Dominic Fritz , președinte al USR, alături de „peste 120 de persoane” aflate în aceeași situație, conform materialului. În forma citată, textul legii stabilește că: aleșii și demnitarii pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitate sau conflict de interese, inclusiv retroactiv, își pierd mandatul; termenul indicat este de 30 de zile. Ce urmează: evaluarea Comisiei Europene și o posibilă redeschidere a discuției în Parlament Comisia Europeană a transmis, într-un răspuns pentru Agerpres, că Legea privind integritatea va fi evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată, care nu a fost încă depusă de autoritățile române. Totodată, Comisia spune că poartă discuții tehnice cu autoritățile române pentru implementarea PNRR până la termenul-limită de 31 august 2026. În paralel, Nicușor Dan cere oficial Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, să reia și să aprofundeze discuțiile asupra legii, argumentând că tema integrității trebuie transpusă „dincolo de orice suspiciuni și interpretări” (formulare din comunicatul citat de sursă). [...]
