Știri
Știri din categoria Politică
Calendarul consultărilor de joi pune presiune pe desemnarea rapidă a premierului, într-un moment în care partidele condiționează sprijinul pentru viitorul guvern, iar președintele avertizează că România nu își mai permite prelungirea crizei politice, potrivit Biziday.
Consultările cu partidele parlamentare au fost convocate de președintele Nicușor Dan pentru joi, 17 septembrie, ca etapă obligatorie înaintea desemnării unui nou prim-ministru. După nominalizare, candidatul va trebui să negocieze formarea unei majorități în Parlament.
Întâlnirile sunt programate astfel:
Până acum, PSD a transmis că ar putea susține un guvern condus de un tehnocrat sau de un independent, însă doar dacă va avea miniștri în viitorul cabinet. La rândul lor, PNL și USR au declarat că ar susține un guvern de „tehnocrați veritabili” numai dacă miniștrii „nu vor fi conectați la birourile PSD”.
În spațiul public, cel mai vehiculat nume este cel al actualului ministru de Finanțe, Alexandru Nazare. Speculațiile privind o posibilă desemnare au crescut după ce Nicușor Dan a participat în weekend la nunta lui Nazare și a spus ulterior că a vrut să fie cunoscut public faptul că îi apreciază activitatea. Nazare a fost în PNL, dar este acum independent, fiind adus de Ilie Bolojan de la Banca Națională la Ministerul de Finanțe.
Consultarea partidelor este prevăzută de Constituție înainte de desemnarea premierului. În iunie, președintele a sărit peste această procedură înainte de desemnarea lui Adrian Veștea, care nu a obținut votul Parlamentului. Ulterior, Nicușor Dan a consultat partidele înainte de desemnarea lui Eugen Tomac, însă fără să discute concret numele unui premier, iar Tomac s-a retras fără să mai ceară votul Parlamentului.
În zilele trecute, președintele a avertizat că întârzierea nu mai este o opțiune, iar Ilie Bolojan i-a transmis „ultimativ” un apel să desemneze un candidat. După consultările de joi, este de așteptat ca președintele să nominalizeze un candidat la funcția de prim-ministru.
Recomandate
Kelemen Hunor contestă ideea unei „moșteniri grele” și cere clarificări oficiale despre buget , pe fondul disputei PSD–PNL privind facturi neplătite și o posibilă „gaură” bugetară, potrivit Digi24 . Liderul UDMR a spus că nu poate exclude existența unor facturi rămase neachitate, invocând situații în care anumite zone din administrația centrală și locală ar fi rămas fără bani în octombrie, iar unele investiții ar fi fost încetinite sau oprite din cauza imposibilității de a face o rectificare bugetară. Declarațiile au fost făcute vineri seară la B1 TV, informație atribuită de Digi24 agenției News.ro. De ce contează: disputa politică se mută pe terenul execuției bugetare În interpretarea lui Kelemen Hunor, problema nu ar fi una „surpriză” apărută peste noapte, ci o consecință a limitărilor unui guvern cu puteri restrânse. El a amintit că Guvernul a fost demis pe 5 mai, iar până la formarea noului executiv a funcționat un guvern cu atribuții limitate, care „nu avea cum să facă o rectificare bugetară”. În acest context, liderul UDMR a legat discuția despre „gaură” de o confruntare politică și de încercarea de a construi un „narativ” despre „moștenirea grea”, pe care o respinge explicit. Ce spune UDMR despre „gaură” și cine ar trebui să lămurească situația Kelemen Hunor afirmă că nu poate confirma dimensiunea problemei: „Cât de mare e, nu știu, nu pot confirma. Indiferent care este adevărul, vom afla când vine Ministrul de Finanțe în Parlament.” El consideră, totodată, legitimă solicitarea ca ministrul Finanțelor să prezinte situația la zi, apreciind că o astfel de discuție este „necesară” și „legitimă”. Reacția Ministerului Finanțelor și pozițiile din coaliție Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat joi că solicitarea PSD de a prezenta situația financiară a țării este legitimă și că ministerul va pregăti „în cel mai scurt timp” un raport pe această temă. În paralel, PSD a vorbit în ultimele zile despre facturi neplătite și o „gaură” în buget, afirmații care sunt contestate de liberali, mai notează Digi24. [...]
Caracterizarea făcută de Kelemen Hunor sugerează un stil prezidențial mai rigid în negocierile pentru Guvern , cu potențial de a influența ritmul și rezultatul discuțiilor politice, potrivit Mediafax . Invitat la B1 TV, liderul UDMR a povestit despre modul în care președintele Nicușor Dan a gestionat discuțiile cu partidele pentru formarea unui nou Guvern și l-a comparat cu fostul premier Ilie Bolojan, pe care l-a descris drept „încăpățânat”. „Seamănă foarte mult cu Bolojan. Deci la fel de încăpățânat, dar e președinte, sigur că asta dă o legitimitate mai mare decât unui premier, indiferent cine-i premierul. Știe ținta și urmărește, deci nu slăbește în niciun fel. Învață pe parcurs. Deci asta e. Nu există facultate de președinte de țară. Dacă nu mă înșel, așa a funcționat și la primărie. Primul an era de pregătire, de a înțelege. E omul care vrea să înțeleagă toate problemele înainte să spună care e soluția”, a declarat Kelemen Hunor. În aceeași intervenție, Kelemen Hunor a spus că experiența sa „de un an și jumătate”, de când Nicușor Dan este președinte, a fost „mai mult pozitivă”, menționând că șeful statului „ține direcția” în politica externă, pe care a descris-o drept euroatlantică și transatlantică. Mesajul pe politica externă: „România singură nu se descurcă” Liderul UDMR a legat stabilitatea direcției externe de contextul internațional tensionat și a susținut că România trebuie să colaboreze cu administrația americană, indiferent cine se află la conducerea SUA. „Pentru România, tu trebuie să colaborezi cu administrația. Și trebuie să ții cont că administrația rămâne, cum a rămas și după Obama, și după Biden, și rămâne administrația și după Trump. Și pentru România, România singură nu se descurcă.” Kelemen Hunor a adăugat că, în opinia sa, „niciun stat din această regiune” nu se descurcă singur și că România „are nevoie de americani”, afirmând că, din acest punct de vedere, apreciază ceea ce face Nicușor Dan. [...]
Posibilele facturi neplătite și investițiile încetinite riscă să blocheze finanțarea unor servicii publice , în condițiile în care lipsa unei rectificări bugetare ar fi lăsat fără bani atât administrația centrală, cât și structuri din teritoriu, potrivit news . Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că nu poate exclude existența unor facturi neachitate și că unele investiții ar fi putut fi oprite sau încetinite. Declarațiile au fost făcute vineri seară, la B1 TV, în contextul disputei politice dintre PSD și liberali privind situația bugetară și acuzațiile despre o „gaură” în buget. Ce efecte invocă Kelemen Hunor: bani epuizați și investiții oprite Kelemen Hunor afirmă că anumite zone din administrația centrală ar fi rămas fără bani, iar în administrația locală ar exista presiuni similare, menționând explicit: Consilii județene; Protecția Copilului; Asistență socială. În acest context, liderul UDMR spune că „anumite investiții” ar fi fost „încetinite” sau „oprite” din cauza imposibilității de a face rectificare bugetară . De ce nu s-ar fi putut face rectificarea: guvern cu puteri limitate Liderul UDMR susține că problema nu ar fi fost una „artificial indusă” și nici o „neputință” a guvernului interimar, argumentând că, după căderea guvernului la 5 mai, executivul a funcționat cu atribuții limitate și, în această logică, nu ar fi avut cum să facă o rectificare bugetară. „Gaura” din buget și miza politică: cât e, rămâne de văzut Kelemen Hunor leagă discuția despre așa-numita „gaură” de imposibilitatea rectificării, dar precizează că nu poate confirma dimensiunea ei. „Cât de mare e, nu ştiu, nu pot confirma. Indiferent care este adevărul, vom afla când vine Ministrul de Finanţe în Parlament.” Totodată, el apreciază că tema este folosită politic, susținând că „cei care au venit vor să găsească narativul pentru moștenirea grea”, însă afirmă că „nu există nicio moștenire grea”, invocând faptul că bugetul a fost făcut împreună cu PSD, cât timp au guvernat în aceeași formulă. Ce urmează: raport la Finanțe și discuție în Parlament Pe fondul solicitării PSD ca ministrul Finanțelor să prezinte „situația la zi”, Kelemen Hunor spune că o astfel de discuție este „necesară” și „legitimă”. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat joi că solicitarea este legitimă și că ministerul va pregăti „în cel mai scurt timp” un raport pe această temă. În ultimele zile, PSD a vorbit despre facturi neplătite și o „gaură” în buget, acuzații contestate de liberali, mai notează publicația. [...]
Dacian Cioloș își joacă candidatura la OIF pe un program de „francofonie economică” , mizând pe ideea unui spațiu economic francofon mai coerent și pe o guvernanță mai transparentă a organizației, potrivit G4Media , care citează un interviu acordat publicației Jeune Afrique. Cu câteva săptămâni înainte de votul pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF), Cioloș este prezentat ca având „șanse reale” să împiedice realegerea actualei titulare, rwandeza Louise Mushikiwabo , aflată în funcție din 2018. Contextul este unul competitiv, cu patru candidați în cursă, iar summitul OIF urmează să aibă loc în Cambodgia. Miza economică: un „spațiu economic francofon” și oportunități pentru tineri În interviu, Cioloș spune că vrea să pună accent pe „Francofonia economică”, pe care o leagă direct de capacitatea organizației de a crea oportunități, inclusiv pentru tineri. „Tinerii vor învăța franceza dacă aceasta le oferă oportunități.” El indică drept punct de plecare existența unei alianțe a organizațiilor patronale francofone și a unor întâlniri economice deja organizate, dar consideră că acestea ar putea fi „mai bine structurate”. În plus, propune implicarea miniștrilor de finanțe și ai comerțului și discutarea armonizării politicilor economice naționale ale statelor membre, pentru a construi „un veritabil spațiu economic francofon”. Cum își construiește sprijinul: campanie în Africa și promisiunea unui „număr doi” african Pe fondul unei dezbateri interne despre faptul că funcția ar trebui să revină Africii, Cioloș respinge ideea unei împărțiri regionale a postului și spune că vrea o deschidere a organizației către toate statele membre, „recunoscând totodată importanța Africii”. În același timp, el afirmă că și-a intensificat vizitele pe continentul african și că, în cazul unei victorii, ar rezerva Africii postul de administrator (numărul doi în OIF). În interviu, descrie această campanie ca pe un efort de a înțelege diferențele și complementaritățile dintre țările membre ale francofoniei. Ce promite pe zona de guvernanță: dialog permanent și mai multă transparență În plan operațional, Cioloș spune că vrea să instituie un dialog permanent cu statele membre, nu doar contacte punctuale la summituri, și leagă această abordare de îmbunătățirea guvernanței interne și de „descentralizarea organizației”, pentru a crește eficiența programelor. Totodată, el vorbește despre nevoia de a îmbunătăți coerența între structurile operaționale ale francofoniei și de a întări guvernanța prin „mai multă transparență”, cu accent pe rezultate și pe complementaritatea contribuțiilor din rețelele organizației (politic, economic, universitar, societate civilă). Context politic: candidatura, susținută de președintele Nicușor Dan Cioloș afirmă că a început să ia în calcul candidatura de la sfârșitul anului trecut, după discuții cu persoane care au lucrat în cadrul organizației, și că a discutat apoi cu președintele Nicușor Dan, care „a decis rapid să oficializeze candidatura”. În privința susținătorilor, Cioloș spune că nu vrea să intre într-un „joc” de opunere a candidaților sau a regiunilor și insistă că decizia ar trebui să se bazeze pe „o viziune și un proiect”, nu pe negocieri politice între regiuni. [...]
China pregătește o înăsprire a controlului intern în Partidul Comunist , prin reguli mai stricte de disciplină și supraveghere a averilor și a legăturilor de afaceri ale cadrelor, potrivit Agerpres . Președintele Xi Jinping avertizează că „impuritățile” ideologice, organizaționale și de conduită „nu au fost rezolvate de la rădăcină”, semnalând o nouă etapă de rigoare înaintea Congresului PCC din 2027 . Într-o intervenție publicată duminică, Xi a explicat rezoluția aprobată joi de a cincea sesiune plenară a celui de-al 20-lea Comitet Central al PCC, al cărei text integral a fost difuzat de agenția oficială Xinhua. Liderul chinez susține că, deși campania disciplinară a produs rezultate, persistă probleme care afectează capacitatea partidului de a rămâne la putere pe termen lung și apar „altele noi”. „Cu cât se avansează mai mult, cu atât va fi rigoarea mai mare.” Ce prevede rezoluția: verificări de avere și control asupra „ușilor rotative” Documentul introduce „controale concrete” asupra patrimoniului liderilor și cere verificarea situațiilor în care bunurile și cheltuielile familiale „depășesc clar veniturile lor normale”. În plus, rezoluția solicită întărirea supravegherii asupra: activităților de afaceri ale soților, copiilor și partenerilor acestora; funcționarilor retrași și celor care părăsesc funcțiile. Pe componenta anticorupție, sunt vizate și formele mai greu de urmărit, inclusiv utilizarea intermediarilor, participații deținute de terți sau „uși rotative” între politică și companii (treceri repetate între funcții publice și poziții în mediul privat). Textul menționează și practici care folosesc monede virtuale și mișcări transfrontaliere de fonduri. Miza politică: disciplină sporită înaintea Congresului din 2027 Rezoluția interzice ca responsabilii să transforme teritoriile sau domeniile aflate sub autoritatea lor în „feude private” și cere ca deciziile importante să fie luate colectiv. Totodată, stabilește o obligație de raportare: organele disciplinare inferioare trebuie să informeze cel puțin la fiecare șase luni superiorii despre modul în care este exercitată puterea de echipele de conducere, în special de către cei mai importanți responsabili. Sesiunea plenară a avut loc între 26 și 29 octombrie, cu aproximativ un an înainte de cel de-al XXI-lea Congres al PCC, programat pentru 2027. În acest context, Agerpres notează că întâlnirea a coincis cu un raport oficial potrivit căruia 680.000 de persoane au fost sancționate în perioada ianuarie–septembrie, inclusiv 105 oficiali de rang înalt la nivel provincial sau ministerial și superior, în cadrul campaniei anticorupție conduse de Xi din 2012. Potrivit aceleiași surse, anchetele au vizat și comandanți militari de rang înalt, precum și lideri promovați în timpul mandatului lui Xi Jinping, care se pregătește pentru următorul congres fără un succesor indicat. [...]
Acuzațiile lui Tucker Carlson despre un posibil atac nuclear al SUA asupra Iranului ridică miza riscului geopolitic și pot amplifica incertitudinea în regiune, în condițiile în care nu sunt susținute de documente și nu au fost confirmate oficial, potrivit Mediafax . Jurnalistul american Tucker Carlson afirmă că președintele SUA, Donald Trump, ar putea decide, „până pe 7 noiembrie”, lansarea unui atac nuclear asupra „Muntelui Pickaxe” din Iran, sub presiunea premierului israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Clash Report, citat de Mediafax. În octombrie, Trump a exclus utilizarea armelor nucleare, mai notează publicația. Autoritățile din SUA și Israel nu au comentat public analiza lui Carlson, publicată pe platforma X. Mesajul, postat în primele ore ale zilei de 2 noiembrie, a depășit 16 milioane de vizualizări în câteva ore, conform sursei. Ce susține Carlson și ce lipsește din argumentație Mediafax arată că Tucker Carlson nu a citat niciun document și spune că s-a bazat pe mărturia unui „observator informat”, a cărui identitate nu a fost dezvăluită. În aceste condiții, informația rămâne la nivel de afirmație neconfirmată. Ținta invocată: un obiectiv fortificat lângă Natanz Potrivit relatării, „Muntele Pickaxe” ar fi un obiectiv fortificat în centrul Iranului. Carlson susține că armamentul convențional din arsenalul SUA nu ar putea penetra stratul gros de rocă sub care s-ar afla un complex de tuneluri, iar obiectivul ar fi situat la aproximativ doi kilometri sud de uzina de îmbogățire a uraniului de la Natanz. Carlson a mai scris că efectele unei explozii pe muntele Pickaxe ar contamina Golful Persic și ar otrăvi sursele de apă pentru 100 de milioane de oameni, conform Mediafax. Actori invocați în dezbaterea internă din SUA În analiza sa, Carlson îi nominalizează pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, și pe comandantul CENTCOM , Brad Cooper, ca susținători ai reluării operațiunilor militare de amploare asupra Iranului. De asemenea, el afirmă că secretarul de Stat, Marco Rubio, și directorul CIA, John Ratcliffe, ar urma „linia impusă de Netanyahu”, în timp ce vicepreședintele SUA, JD Vance, și consilierul Steve Witkoff ar susține încheierea unui acord cu Iranul. Context: tensiuni și amenințări de escaladare Mediafax notează că Iranul amenință cu un „război fără limite geografice” dacă va fi atacat din nou de SUA și Israel, avertisment care ar viza și Europa. În lipsa unor confirmări oficiale, afirmațiile lui Carlson rămân, deocamdată, în zona speculațiilor cu potențial de amplificare a tensiunilor. [...]
