Știri
AUR se menține lider în intenția de vot la alegerile parlamentare, dar coboară sub pragul de 40% , conform News.ro . Datele recente ale Barometrului INSCOP arată că Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) continuă să fie pe prima poziție în preferințele alegătorilor, însă a înregistrat o scădere la 38% din intențiile de vot, față de aproape 41% la începutul anului. Contextul politic actual Pe locurile următoare se situează Partidul Social Democrat (PSD) cu 19,2% și Partidul Național Liberal (PNL) cu 14,5%, urmate de Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Analiza INSCOP, realizată de Remus Ștefureac, indică faptul că nu există o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România în ultimele 10 luni. Estimarea participării la vot Estimările privind participarea la vot arată că majoritatea românilor sunt hotărâți să meargă la urne. Pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă că „sigur nu” vor merge la vot și 10 „sigur da”, 65,4% dintre respondenți au ales 10. Aceasta sugerează un interes semnificativ pentru alegerile parlamentare. Detalii despre sondaj Sondajul a fost realizat în perioada 2-6 martie 2026, folosind metoda interviului telefonic. Eșantionul a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative din România, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. „Analizând datele INSCOP măsurate în ultimele 10 luni, nu se observă o tendință clară de creștere sau scădere pentru niciun partid politic din România”, afirmă Remus Ștefureac, director INSCOP Research. Intenția de vot detaliată Raportat la cei care au exprimat preferința pentru un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 38,6%, PSD 16,9%, iar PNL 13,9%. USR și UDMR ar atrage 13,4% și, respectiv, 4,4% din voturi. Alte partide precum SENS, SOS România și POT au procente mai mici, dar semnificative în contextul actual. Concluzii Deși AUR rămâne în fruntea intențiilor de vot, scăderea sub pragul de 40% ar putea semnala o volatilitate în preferințele electoratului. Cu toate acestea, datele nu indică o schimbare majoră în peisajul politic românesc, iar participarea ridicată la vot ar putea influența rezultatele finale ale alegerilor parlamentare. [...]
