Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan pune rezolvarea crizei guvernamentale pe seama negocierii între partide, fără „instrumente” de presiune, și le cere liderilor politici să resimtă direct presiunea publică, în contextul scăderii nivelului de trai și al incertitudinilor economice, potrivit news.ro.
Declarațiile au fost făcute miercuri, la Ankara, unde șeful statului a fost întrebat ce termen le dă partidelor pentru a debloca actuala criză guvernamentală. Nicușor Dan a spus că nu vrea să facă predicții și că nu consideră că el trebuie „în mod necesar” să pună presiune, deși are un mandat de reprezentare a cetățenilor.
În acest context, președintele a legat explicit criza politică de tensiunile sociale generate de deteriorarea condițiilor de viață.
„Oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ceea ce priveşte viitorul familiilor lor, toţi oamenii ăştia au aşteptarea ca politicienii (...) să le negocieze interesele.”
Nicușor Dan a afirmat că nu are „instrumente” pentru a impune un deznodământ și a respins ideea că președintele ar putea forța o soluție prin mijloace de presiune.
„Preşedintele României nu face dosare, şantaje (...) astfel încât să ghidoneze nişte politicieni să spună da, când ei vor să spună nu.”
În viziunea sa, într-o democrație, partidele trebuie să ajungă la consens, iar aceasta este „meseria” politicienilor.
Întrebat dacă România se apropie de alegeri anticipate, președintele a descris situația drept un „blocaj”, dar a susținut că există totuși consens pe obiectivele importante. Ca exemple, el a menționat:
Președintele nu a avansat un calendar pentru ieșirea din criză, precizând că nu poate spune când se va ajunge la consens.
Recomandate
Adoptarea rapidă a legilor din PNRR devine o miză de calendar parlamentar , iar PSD împinge pentru o sesiune extraordinară la finalul lunii iulie, condiționată de instalarea unui guvern „cu puteri depline”, potrivit Agerpres . Președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Sorin Grindeanu , a spus la Digi24 că își dorește ca la final de iulie să fie convocată o sesiune extraordinară „prin care să votăm legile necesare pentru a mai trage din banii din PNRR”, pe care a numit-o „absolut obligatorie”. Condiția PSD: guvern „cu puteri depline” înainte de voturile pe PNRR Grindeanu a legat explicit sesiunea extraordinară de existența unui executiv cu mandat complet. În acest context, a afirmat că PSD este „deschis” la dialog, dar a criticat lipsa de coerență a cerințelor partenerilor de negociere, cerând ca acestea să fie stabilizate și clarificate intern înainte de pași politici suplimentari. Mesaj către PNL și USR: majoritate cu PSD sau blocaj În declarațiile citate, liderul PSD a cerut PNL să recunoască faptul că hotărârile adoptate până acum sunt „ușor nerealiste” și să accepte formarea unei majorități cu PSD. A adăugat că „același lucru trebuie să îl facă și USR”, altfel susține că nu mai are încredere în propunerile avansate în ultimele săptămâni. Refuzul pentru Ilie Bolojan ca premier Întrebat despre o posibilă concesie privind acceptarea lui Ilie Bolojan ca premier, Grindeanu a răspuns că nu poate susține această variantă, invocând un vot intern în PSD (98% împotrivă), percepția publică („peste 80% dintre români” ar considera că direcția țării a fost greșită sub un guvern condus de Bolojan) și faptul că „281 de parlamentari” i-ar fi cerut să plece. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pachetul exact de legi vizat, rămâne de urmărit dacă negocierile pentru un guvern cu mandat deplin se închid suficient de repede pentru ca Parlamentul să poată programa, efectiv, sesiunea extraordinară de la finalul lui iulie și voturile aferente PNRR. [...]
Nicușor Dan spune că va folosi atribuțiile prezidențiale pentru a „reforma statul”, nu pentru o „luptă cu sistemul” – într-o declarație citată de news.ro , președintele afirmă că există „persoane” și „grupuri” care exercită putere „în mod nelegitim” în cadrul statului, dar susține că răspunsul său va fi unul instituțional, prin pârghiile constituționale ale funcției. Declarațiile au fost făcute la Ankara , unde șeful statului a fost întrebat ce înseamnă „sistemul” și de ce nu a putut numi, de la preluarea mandatului, noi șefi la serviciile secrete. Nicușor Dan a respins ideea unei dezbateri „semantice” și a explicat că, în viziunea sa, „sistemul” este „ansamblul de autorități” și „relații de putere” pe care acestea le exercită. „Nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului” Președintele a insistat că, deși admite existența unor influențe nelegitime, nu își asumă rolul de „ONG-ist” care „se luptă” cu acestea, ci invocă responsabilitatea directă a funcției și instrumentele pe care le are la dispoziție. „Bineînțeles că, în cadrul statului român, există persoane, grupuri care exercită autoritate, putere, în mod nelegitim. Evident că se întâmplă lucrul ăsta. Dar nu înseamnă că eu, ca președinte, în mod constituțional, șeful a mai multor structuri, o să spun că mă lupt ca un ONG-ist cu aceste interese nelegitime.” În același răspuns, Nicușor Dan a spus că are „atribuții constituționale”, conduce „structuri”, poate „influența deciziile unor autorități” și că, „în numele cetățenilor” care i-au dat mandatul, va încerca „să reformeze statul român”. Contextul: numirile la servicii și asumarea conducerii Pentru a-și susține poziția, președintele a făcut o paralelă cu perioada în care a fost primar al Bucureștiului, argumentând că un ales cu mandat popular nu ar trebui să transfere responsabilitatea către subordonați, ci să își asume ceea ce se întâmplă în instituțiile pe care le conduce. Totodată, el a reluat o idee exprimată recent în Polonia: „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, iar întrebarea relevantă ar fi cum poate fi reformat „fără ca să ducem țara asta în anarhie”. [...]
AUR rămâne pe primul loc, dar creșterea PNL schimbă calculele de guvernare , într-un context în care o treime dintre români văd alegerile anticipate drept soluția principală de ieșire din criza politică, potrivit unui sondaj citat de HotNews . AUR este creditat la începutul lui iulie cu 36,4% din intențiile de vot (față de 35,8% în aprilie), în timp ce PNL urcă pe locul doi cu 22,4% și consemnează cea mai mare creștere față de aprilie, când era la 14,2%. Sondajul este realizat de Agenția de Rating Politic . Cum arată ierarhia partidelor în sondaj Pe locul trei se află PSD, cu 17,9% în iulie (17,2% în aprilie), după ce în aprilie era pe locul doi. USR este la 10,5% (11,2% în aprilie), iar UDMR este creditat cu 4,9%. S.O.S România și POT ar fi sub pragul electoral de 5%: S.O.S România are 2,9%, iar POT 1,3%, ambele în scădere față de aprilie (6%, respectiv 3,3%). Anticipatele, opțiunea dominantă pentru ieșirea din criză Întrebați care ar fi cea mai bună soluție pentru depășirea crizei politice, 33,2% dintre respondenți indică alegerile anticipate. Alte opțiuni menționate în sondaj: refacerea Coaliției PSD–PNL–USR–UDMR: 11,4%; guvern tehnocrat: 11,3%; guvern AUR–PSD: 6,8%; rotativa: 5,7%; susținerea AUR pentru un guvern minoritar în jurul PNL: 4%; susținerea AUR pentru un guvern minoritar în jurul PSD: 3,7%. Cine ar fi preferat ca premier și cât de mare e respingerea opțiunilor actuale Majoritatea respondenților (56,1%) spun că niciuna dintre propunerile de premier vehiculate până acum nu este potrivită. Dintre numele testate, Sorin Grindeanu este indicat de 11,5%, iar Siegfried Mureșan de 8,7%. Metodologie Sondajul Agenției de Rating Politic a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie, telefonic și online, pe un eșantion de 1.774 de persoane. Eroarea statistică la nivel național este de 2,8%. [...]
Președintele Nicușor Dan reia consultările pentru a debloca formarea Guvernului , într-un moment în care disputa PSD–PNL asupra formulei de guvernare și a numelui premierului ține negocierile în impas, potrivit Adevărul . Întâlnirea este programată luni, 13 iulie, la Palatul Cotroceni, iar la discuții sunt așteptați liderii partidelor implicate în negocieri: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Dominic Fritz (USR). Miza anunțată a consultărilor este desemnarea unui premier și obținerea unui acord politic care să susțină viitorul Executiv. Blocajul: rotația la guvernare și „primul mandat” de premier Negocierile sunt descrise ca fiind blocate de conflictul PSD–PNL privind formula de guvernare. Social-democrații susțin că, dacă se merge pe varianta rotației la conducerea Executivului, PSD ar trebui să fie primul partid care dă premierul și afirmă că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. De cealaltă parte, liberalii transmit că, dacă se conturează o formulă de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), atunci premierul ar trebui să fie din PNL. Totodată, PNL nu ar susține un guvern minoritar condus de PSD dacă nu ar avea primul mandat de premier. Poziții publice care îngustează spațiul de compromis În același context, Sorin Grindeanu a spus că este de acord, „în principiu”, cu ideea unui „ Guvern de armistițiu ”, dar PSD nu susține varianta unui Executiv condus de Siegfried Mureșan. El a mai afirmat că USR ar trebui să treacă în opoziție și a cerut PNL să facă „primul pas”, printr-o decizie oficială privind reluarea discuțiilor cu PSD. UDMR, prin liderul deputaților Csoma Botond, a criticat disputa dintre PSD și PNL, spunând că cele două partide se ceartă „ca la grădiniță” și că beneficiarii conflictului sunt partidele extremiste. În același timp, UDMR a cerut renunțarea la „liniile roșii” și un rol mai activ al președintelui în formarea Guvernului. Separat, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai face parte din aceeași coaliție de guvernare cu PSD. Ce urmează Dacă partidele nu ajung la un compromis, negocierile ar putea fi reluate prin medierea președintelui Nicușor Dan, notează publicația. În acest cadru, consultările de la Cotroceni devin un test pentru capacitatea partidelor de a conveni rapid asupra premierului și a unei majorități funcționale în Parlament. [...]
Prezența României la summitul NATO de la Ankara se traduce în decizii cu miză de securitate și finanțare , inclusiv aderarea Bucureștiului ca membru fondator la o nouă inițiativă – Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență – potrivit HotNews . Imaginile publicate de Administrația prezidențială a Turciei de la fotografia de grup a liderilor NATO și a partenerelor lor, realizată la recepția găzduită de președintele Recep Tayyip Erdogan la Complexul Prezidențial Beștepe, îi arată pe președintele Nicușor Dan și pe partenera sa, Mirabela Grădinaru, pe rândul al doilea. În dreptul lui Nicușor Dan apar omologii săi din Turcia și SUA, Recep Tayyip Erdogan și Donald Trump, iar lângă Mirabela Grădinaru se află Emine Erdogan, prima doamnă a Turciei. În primul rând, în aceleași cadre, se disting și alți lideri, între care secretarul general al NATO, Mark Rutte, premierul britanic Keir Starmer, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și președintele francez Emmanuel Macron. În stânga lui Trump este surprins cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Ce urmează la summit și de ce contează pentru România Ankara găzduiește timp de două zile summitul NATO, iar după recepția și dineul oficial de marți seară, discuțiile de miercuri au loc tot la Complexul Beștepe. Agenda include teme precum cheltuielile militare, războiul din Ucraina și, „probabil”, dosarul Iran, conform informațiilor din articol. În acest context, HotNews notează că marți oficialii români au anunțat mai multe decizii, între care și înscrierea Bucureștiului printre membrii fondatori ai Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă promovată de Canada. Pentru mediul economic și pentru sectorul de apărare, relevanța imediată ține de potențialul unui nou cadru de finanțare și coordonare pentru proiecte legate de securitate și reziliență, însă articolul nu oferă detalii despre mecanismul concret sau calendarul de implementare. [...]
Președintele Nicușor Dan a discutat la Ankara cu o delegație bipartizană a Congresului SUA despre apărare și oportunități economice , într-un demers care vizează consolidarea Parteneriatului Strategic SUA–România și a securității pe Flancul estic, potrivit Economica . Întâlnirea a avut loc înaintea Summitului NATO, iar șeful statului a transmis pe platformele X și Facebook că discuțiile au vizat „importanța legăturii transatlantice” și „prioritățile noastre comune” de pe agenda Alianței, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, „oportunitățile economice” și legăturile interumane. Din delegația Congresului SUA au făcut parte: senatoarea Jeanne Shaheen (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Mike Rounds (Comisia pentru Forțe Armate), senatorul Christopher Coons (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Dick Durbin (Comisia Juridică), Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților. Președintele a mai precizat că România și SUA vor continua să colaboreze pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, pe Flancul estic și în zona euroatlantică. La întrevedere a participat și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, care anunțase anterior că va discuta cu membrii Congresului american despre Parteneriatul Strategic și evoluțiile „NATO 3.0”. Nicușor Dan a aterizat la Ankara marți după-amiază, cu o zi înainte de Summitul NATO , iar el și Mirabela Grădinaru urmează să participe la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și de prima doamnă, Emine Erdogan. [...]
