Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan pune rezolvarea crizei guvernamentale pe seama negocierii între partide, fără „instrumente” de presiune, și le cere liderilor politici să resimtă direct presiunea publică, în contextul scăderii nivelului de trai și al incertitudinilor economice, potrivit news.ro.
Declarațiile au fost făcute miercuri, la Ankara, unde șeful statului a fost întrebat ce termen le dă partidelor pentru a debloca actuala criză guvernamentală. Nicușor Dan a spus că nu vrea să facă predicții și că nu consideră că el trebuie „în mod necesar” să pună presiune, deși are un mandat de reprezentare a cetățenilor.
În acest context, președintele a legat explicit criza politică de tensiunile sociale generate de deteriorarea condițiilor de viață.
„Oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ceea ce priveşte viitorul familiilor lor, toţi oamenii ăştia au aşteptarea ca politicienii (...) să le negocieze interesele.”
Nicușor Dan a afirmat că nu are „instrumente” pentru a impune un deznodământ și a respins ideea că președintele ar putea forța o soluție prin mijloace de presiune.
„Preşedintele României nu face dosare, şantaje (...) astfel încât să ghidoneze nişte politicieni să spună da, când ei vor să spună nu.”
În viziunea sa, într-o democrație, partidele trebuie să ajungă la consens, iar aceasta este „meseria” politicienilor.
Întrebat dacă România se apropie de alegeri anticipate, președintele a descris situația drept un „blocaj”, dar a susținut că există totuși consens pe obiectivele importante. Ca exemple, el a menționat:
Președintele nu a avansat un calendar pentru ieșirea din criză, precizând că nu poate spune când se va ajunge la consens.
Recomandate
PSD evită guvernarea fără o majoritate solidă, invocând riscul unui executiv „foarte slab” , iar Robert Negoiță spune că, în locul unei formule fragile, varianta „mai de preferat” ar fi alegerile anticipate pentru a obține un guvern stabil, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 3 la Digi24 , unde a recunoscut că în PSD există „un oarecare nivel de neliniște” legat de formarea viitorului Guvern, dar a insistat că „nu este panică” în partid. Argumentul central: o majoritate parlamentară fragilă ar limita capacitatea guvernului de a implementa măsurile necesare. De ce contează: stabilitatea majorității, condiție pentru „măsurile necesare” Negoiță a susținut că intrarea la guvernare într-o formulă instabilă ar produce un executiv cu forță redusă de acțiune. „Ar însemna un guvern foarte slab și care n-ar putea să facă mare lucru.” În acest context, el a indicat drept alternativă organizarea de alegeri anticipate, pentru a evita o perioadă lungă de instabilitate politică și pentru a permite formarea unui guvern cu susținere mai robustă. „Decât să avem doi ani de instabilitate, soluția mult mai de preferat ar fi să avem niște alegeri anticipate și după aceea să avem un guvern stabil.” Poziționarea față de președinte și scenariul suspendării În ceea ce privește rolul președintelui Nicușor Dan în criza politică, Negoiță a spus că șeful statului „procedează corect” continuând consultările și procesul de desemnare a unui premier, pentru a arăta că a încercat să evite o instabilitate prelungită. Totodată, edilul a respins explicit ipoteza unui demers de suspendare a președintelui, afirmând că în PSD „nu există vreo discuție serioasă” pe acest subiect și că un astfel de pas este „exclus în acest moment”. Context în PSD: mesaje diferite despre intrarea la guvernare Mesajul lui Negoiță vine pe fondul unor poziții publice din partid: Claudiu Manda a declarat că suspendarea președintelui nu este pe agenda PSD, potrivit Adevărul . Separat, Sorin Grindeanu a spus că PSD este pregătit să intre la guvernare, dar cere refacerea majorității parlamentare împreună cu PNL și UDMR, conform Adevărul . [...]
PSD împinge viitorul guvern spre o „radiografie” fiscală în Parlament , pe fondul unor avertismente privind bani neplătiți pe PNRR și riscul unei creșteri economice sub așteptări, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că i-a recomandat premierului desemnat Luca Niculescu să prezinte „situația fiscală la zi” în Parlament, în primele două-trei săptămâni după o eventuală învestire. Într-un interviu difuzat de Antena 3 , Grindeanu a susținut că demersul ar trebui făcut „indiferent dacă PSD va face parte din Guvern sau nu”, argumentând că „românii trebuie să știe în ce situație exactă ne aflăm”. „Indiferent dacă PSD va face parte din Guvern sau nu, i-am recomandat ca în primele două-trei săptămâni, după învestire, să vină în fața Parlamentului și să prezinte situația fiscală la zi.” De ce contează: presiune pentru transparență bugetară și rectificare Întrebat ce calificativ ar da situației economice a României, liderul PSD a răspuns: „îngrijorător”. În sprijinul afirmației, el a invocat o declarație a Federației Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), potrivit căreia constructorii ar fi executat lucrări de circa 6 miliarde de euro prin PNRR, dar ar fi încasat până acum aproximativ 3,1 miliarde de euro. Grindeanu a cuantificat diferența la „15-16 miliarde de lei” care „nu sunt prinse” și a adăugat că, la o rectificare bugetară pe care o consideră „absolut obligatorie pentru funcționarea statului”, ar mai fi nevoie, în estimarea sa, de „10-12 miliarde” de lei, cu referire la domenii precum spitale, sănătate și administrație. Un alt element invocat de liderul PSD este diferența dintre ipoteza de creștere economică pe care ar fi fost construit bugetul pe 2026 (1,2%) și estimările Băncii Mondiale menționate de el (-0,7%). În acest context, Grindeanu a cerut ca Guvernul să explice „transparent” în Parlament „în ce situație a luat România”. Cu cine ar vrea PSD la guvernare și ce exclude Grindeanu a spus că apelul său către partide „să intre activ” în guvernul Luca Niculescu se referă la „toți ceilalți” în afară de USR și AUR, despre care afirmă că „spun că vor anticipate, nimic altceva”. În paralel, premierul desemnat Luca Niculescu a început negocierile cu partidele din fosta coaliție. După discuția cu acesta, Ilie Bolojan a declarat că PNL nu va intra într-un guvern alături de PSD, însă ulterior Robert Sighiartău a precizat că liberalii pot lua în calcul să voteze un cabinet care include miniștri social-democrați. Ce urmează Liderul PSD afirmă că nu există „scenariu perfect” pentru vreun partid, dar că ar trebui evitat „scenariul dezastruos pentru România”. În termen scurt, miza practică a mesajului său este ca viitorul executiv să își asume public, în Parlament, o evaluare a situației fiscale și a necesarului de finanțare, înainte ca eventuale măsuri bugetare să fie împinse rapid prin guvern. [...]
Luca Niculescu spune că are „totală” libertate să negocieze formarea Guvernului , iar rolul de mediator al președintelui Nicușor Dan ar urma să fie evaluat „în zilele” următoare, pe măsură ce discuțiile cu partidele avansează, potrivit news.ro . Mesajul indică o încercare de a ține negocierile în zona premierului desemnat, într-un moment pe care el îl descrie drept „criză politică”, cu „probleme economice” și „probleme sociale”. Într-o intervenție la Digi 24, vineri seară, Niculescu a spus că mandatul primit de la președinte îi oferă o marjă largă de acțiune în discuțiile pentru formarea Executivului și că, în acest moment, nu este nevoie de o implicare directă a șefului statului în negocieri. „Domnul preşedinte este cel care mi-a dat un mandat, am libertate mare în acest mandat, sunt foarte onorat. Zilele vor arăta dacă mai este nevoie şi de intervenţia domniei sale, dar, în clipa de faţă, am totală libertate şi cred că o voi păstra până la final.” Negocierile pentru Guvern: „toate opțiunile sunt pe masă” Premierul desemnat a afirmat că „opțiunile” privind guvernul „sunt toate pe masă”, fără să detalieze variante concrete. El a insistat că el este cel care poartă discuțiile cu partidele pentru formarea majorității și a echipei guvernamentale. Contextul invocat: blocaj politic și presiune economică Niculescu a susținut că partidele „își dau seama” de dificultatea momentului și că există „deschidere” pentru formarea unui guvern, deși unele formațiuni ar dori alegeri anticipate. În același timp, el a spus că partidele cu care a discutat sunt conștiente că este nevoie de o ieșire rapidă din blocajul politic, pe fondul problemelor economice și sociale menționate. [...]
Disponibilitatea PSD de a vota un guvern PNL–UDMR fără a intra la guvernare repoziționează partidul în negocierile pentru formarea majorității și mută presiunea pe liberali, în special pe tabăra asociată cu Ilie Bolojan , potrivit unei analize publicate de Adevărul . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu , joi seara, vine după ce PSD nu a susținut formula guvernamentală încercată de Mureșan și schimbă din nou datele discuțiilor politice. În interpretarea analistului politic George Jiglău, miza nu este doar deblocarea rapidă a unei majorități, ci încercarea de a influența raporturile de putere din PNL, astfel încât să se creeze condițiile unei reveniri a PSD la guvernare. Prin deschiderea către un vot pentru un executiv PNL–UDMR, PSD ar transfera către celelalte partide responsabilitatea pentru ieșirea din criză și ar pune PNL într-o poziție dificilă, sugerând că liberalii „fug de responsabilitate”. Presiune pe PNL și, mai ales, pe tabăra Bolojan Jiglău susține că ținta lui Grindeanu nu ar fi întregul PNL, ci mai ales gruparea condusă de Ilie Bolojan. În această logică, oferta de a vota un guvern din care PSD nu face parte ar funcționa ca un instrument de presiune: fie PNL își asumă guvernarea, fie acceptă o reconfigurare care să permită o formulă de colaborare cu PSD, similară coalițiilor din anii trecuți. Rămâne însă neclar, din datele prezentate, dacă această disponibilitate se va transforma într-un sprijin parlamentar efectiv și în ce condiții ar fi acordat. De ce Bolojan rămâne „miza” pentru PSD Potrivit analistului, strategia PSD din ultimele luni ar fi vizat mai degrabă îndepărtarea lui Ilie Bolojan decât scoaterea PNL din ecuația guvernării. Jiglău afirmă că PSD ar fi preferat ca liberalii să se distanțeze de Bolojan și să revină la o coaliție cu social-democrații, în formula care a funcționat în perioada Nicolae Ciucă – Marcel Ciolacu. Un element invocat este riscul politic pentru PSD ca Bolojan să ajungă un adversar puternic în opoziție, cu capacitatea de a critica deciziile guvernului „cu cifre” și „în cunoștință de cauză”, pe baza experienței de la vârful executivului. PSD, între opțiunea de vot și dependența de negocieri Analiza mai arată că PSD ar fi „jucat totul pe o singură carte”, mizând pe o revenire la guvernare alături de PNL, în condițiile în care liberalii ar fi renunțat la Bolojan. Cum această variantă nu s-a concretizat, partidul ar fi rămas dependent de negocierile cu președintele Nicușor Dan și de echilibrul intern din PNL. În același timp, Jiglău notează că o majoritate PNL–UDMR ar putea funcționa și fără PSD, dacă partidele implicate ajung la un acord și strâng voturile necesare. Ce spune Grindeanu despre formulele de guvernare În finalul materialului este menționat că Sorin Grindeanu a declarat la Antena 3 CNN că PSD nu susține un guvern minoritar social-democrat, pe motiv că ar pune partidul într-o poziție vulnerabilă. În schimb, liderul PSD a spus că formațiunea ar vota un guvern minoritar format din PNL și UDMR. Un factor suplimentar de tensiune, potrivit analizei, este că președintele Nicușor Dan și-a exprimat preferințele privind componența viitorului executiv, inclusiv pentru portofolii importante, iar prezența USR într-o majoritate poate deveni un punct sensibil pentru PSD, care ar prefera o altă configurație. [...]
România își fixează ca prioritate menținerea fondurilor UE pentru coeziune și agricultură în negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene, miză care poate influența direct investițiile și dezvoltarea economică în perioada 2028–2034, potrivit Agerpres , care citează un comunicat al Administrației Prezidențiale . Poziția a fost discutată într-o ședință de lucru organizată vineri de președintele Nicușor Dan , în pregătirea reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie, unde una dintre temele principale va fi viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM) al UE. Ce urmărește România în negocierile pentru CFM 2028–2034 Administrația Prezidențială arată că obiectivul întâlnirii a fost coordonarea poziției naționale înaintea negocierilor la nivelul liderilor europeni. Viitorul CFM va stabili bugetul UE pentru 2028–2034 și, conform comunicatului, va influența „în mod direct” perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională. În acest context, România își propune să susțină: menținerea nivelului global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună (PAC), considerate instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare și pentru modernizarea agriculturii; finanțarea consolidării capacității europene de apărare , cu accent pe Flancul estic și regiunea Mării Negre ; politici de recâștigare a competitivității și de reducere a „dependențelor strategice” în energie și tehnologii avansate. Cine a participat și ce urmează La ședința de lucru au participat membri ai Guvernului, experți tehnici ai ministerelor și Reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, potrivit comunicatului citat. Următorul reper este reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie, unde discuțiile despre viitorul buget multianual vor intra pe agenda liderilor UE, în perspectiva negocierilor care vor stabili alocările pentru 2028–2034. [...]
Miza imediată este formarea unei majorități de 233 de voturi , după trei tentative eșuate de învestire, iar premierul desemnat Luca Niculescu începe negocierile cu partidele în acest context, potrivit Economedia . Negocierile au loc după ce Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma moțiunii de cenzură PSD–AUR din 5 mai , iar fiecare formațiune politică ar fi impus condiții fie pentru a intra la guvernare, fie doar pentru a vota Guvernul Niculescu în Parlament (informație relatată de G4Media). Calendarul discuțiilor și termenul-limită Luca Niculescu, diplomat și independent, este al patrulea premier desemnat de președintele Nicușor Dan după criza guvernamentală declanșată în urmă cu cinci luni. El a stabilit întâlniri cu PSD, PNL și UDMR, partide care au confirmat consultările. Programul anunțat este: PSD – ora 11:00 PNL – ora 13:00 UDMR – ora 15:30 Premierul desemnat urmează să meargă la sediile partidelor. Consultările cu celelalte partide parlamentare „ar urma să fie stabilite ulterior”, conform informațiilor din articol. Niculescu are la dispoziție zece zile de la desemnare (care a avut loc luni) pentru a finaliza lista miniștrilor și programul de guvernare, documente ce trebuie depuse ulterior la Parlament. De ce contează: pragul de 233 de voturi și istoricul eșecurilor Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi. În acest ciclu de desemnări, premierii propuși anterior au picat la votul din Parlament: Adrian Veștea – 189 de voturi Siegfried Mureșan – 182 de voturi Prima nominalizare, Eugen Tomac (consilier al președintelui), și-a depus mandatul înainte de vot, invocând imposibilitatea de a strânge o majoritate parlamentară. În acest context, negocierile din aceste zile sunt decisive pentru a vedea dacă noul premier desemnat poate construi o majoritate funcțională sau dacă blocajul politic continuă. Pentru detalii despre condițiile partidelor, Economedia trimite la materialul G4Media . [...]
