Știri
Știri din categoria Politică

Nicușor Dan spune că va folosi atribuțiile prezidențiale pentru a „reforma statul”, nu pentru o „luptă cu sistemul” – într-o declarație citată de news.ro, președintele afirmă că există „persoane” și „grupuri” care exercită putere „în mod nelegitim” în cadrul statului, dar susține că răspunsul său va fi unul instituțional, prin pârghiile constituționale ale funcției.
Declarațiile au fost făcute la Ankara, unde șeful statului a fost întrebat ce înseamnă „sistemul” și de ce nu a putut numi, de la preluarea mandatului, noi șefi la serviciile secrete. Nicușor Dan a respins ideea unei dezbateri „semantice” și a explicat că, în viziunea sa, „sistemul” este „ansamblul de autorități” și „relații de putere” pe care acestea le exercită.
Președintele a insistat că, deși admite existența unor influențe nelegitime, nu își asumă rolul de „ONG-ist” care „se luptă” cu acestea, ci invocă responsabilitatea directă a funcției și instrumentele pe care le are la dispoziție.
„Bineînțeles că, în cadrul statului român, există persoane, grupuri care exercită autoritate, putere, în mod nelegitim. Evident că se întâmplă lucrul ăsta. Dar nu înseamnă că eu, ca președinte, în mod constituțional, șeful a mai multor structuri, o să spun că mă lupt ca un ONG-ist cu aceste interese nelegitime.”
În același răspuns, Nicușor Dan a spus că are „atribuții constituționale”, conduce „structuri”, poate „influența deciziile unor autorități” și că, „în numele cetățenilor” care i-au dat mandatul, va încerca „să reformeze statul român”.
Pentru a-și susține poziția, președintele a făcut o paralelă cu perioada în care a fost primar al Bucureștiului, argumentând că un ales cu mandat popular nu ar trebui să transfere responsabilitatea către subordonați, ci să își asume ceea ce se întâmplă în instituțiile pe care le conduce.
Totodată, el a reluat o idee exprimată recent în Polonia: „nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, iar întrebarea relevantă ar fi cum poate fi reformat „fără ca să ducem țara asta în anarhie”.
Recomandate

Prezența României la summitul NATO de la Ankara se traduce în decizii cu miză de securitate și finanțare , inclusiv aderarea Bucureștiului ca membru fondator la o nouă inițiativă – Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență – potrivit HotNews . Imaginile publicate de Administrația prezidențială a Turciei de la fotografia de grup a liderilor NATO și a partenerelor lor, realizată la recepția găzduită de președintele Recep Tayyip Erdogan la Complexul Prezidențial Beștepe, îi arată pe președintele Nicușor Dan și pe partenera sa, Mirabela Grădinaru, pe rândul al doilea. În dreptul lui Nicușor Dan apar omologii săi din Turcia și SUA, Recep Tayyip Erdogan și Donald Trump, iar lângă Mirabela Grădinaru se află Emine Erdogan, prima doamnă a Turciei. În primul rând, în aceleași cadre, se disting și alți lideri, între care secretarul general al NATO, Mark Rutte, premierul britanic Keir Starmer, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și președintele francez Emmanuel Macron. În stânga lui Trump este surprins cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Ce urmează la summit și de ce contează pentru România Ankara găzduiește timp de două zile summitul NATO, iar după recepția și dineul oficial de marți seară, discuțiile de miercuri au loc tot la Complexul Beștepe. Agenda include teme precum cheltuielile militare, războiul din Ucraina și, „probabil”, dosarul Iran, conform informațiilor din articol. În acest context, HotNews notează că marți oficialii români au anunțat mai multe decizii, între care și înscrierea Bucureștiului printre membrii fondatori ai Băncii pentru Apărare, Securitate și Reziliență, o inițiativă promovată de Canada. Pentru mediul economic și pentru sectorul de apărare, relevanța imediată ține de potențialul unui nou cadru de finanțare și coordonare pentru proiecte legate de securitate și reziliență, însă articolul nu oferă detalii despre mecanismul concret sau calendarul de implementare. [...]

Președintele Nicușor Dan a discutat la Ankara cu o delegație bipartizană a Congresului SUA despre apărare și oportunități economice , într-un demers care vizează consolidarea Parteneriatului Strategic SUA–România și a securității pe Flancul estic, potrivit Economica . Întâlnirea a avut loc înaintea Summitului NATO, iar șeful statului a transmis pe platformele X și Facebook că discuțiile au vizat „importanța legăturii transatlantice” și „prioritățile noastre comune” de pe agenda Alianței, cu accent pe cooperarea în domeniul apărării, „oportunitățile economice” și legăturile interumane. Din delegația Congresului SUA au făcut parte: senatoarea Jeanne Shaheen (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Mike Rounds (Comisia pentru Forțe Armate), senatorul Christopher Coons (Comisia pentru Relații Externe), senatorul Dick Durbin (Comisia Juridică), Mike Turner, membru al Camerei Reprezentanților. Președintele a mai precizat că România și SUA vor continua să colaboreze pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre, pe Flancul estic și în zona euroatlantică. La întrevedere a participat și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, care anunțase anterior că va discuta cu membrii Congresului american despre Parteneriatul Strategic și evoluțiile „NATO 3.0”. Nicușor Dan a aterizat la Ankara marți după-amiază, cu o zi înainte de Summitul NATO , iar el și Mirabela Grădinaru urmează să participe la recepția și dineul oficial oferite de președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și de prima doamnă, Emine Erdogan. [...]

Președintele Nicușor Dan pune rezolvarea crizei guvernamentale pe seama negocierii între partide, fără „instrumente” de presiune , și le cere liderilor politici să resimtă direct presiunea publică, în contextul scăderii nivelului de trai și al incertitudinilor economice, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute miercuri, la Ankara, unde șeful statului a fost întrebat ce termen le dă partidelor pentru a debloca actuala criză guvernamentală. Nicușor Dan a spus că nu vrea să facă predicții și că nu consideră că el trebuie „în mod necesar” să pună presiune, deși are un mandat de reprezentare a cetățenilor. În acest context, președintele a legat explicit criza politică de tensiunile sociale generate de deteriorarea condițiilor de viață. „Oamenii care trăiesc mai prost decât anul trecut, care au o incertitudine în ceea ce priveşte viitorul familiilor lor, toţi oamenii ăştia au aşteptarea ca politicienii (...) să le negocieze interesele.” Mesaj către partide: consens, nu „dosare” sau „șantaje” Nicușor Dan a afirmat că nu are „instrumente” pentru a impune un deznodământ și a respins ideea că președintele ar putea forța o soluție prin mijloace de presiune. „Preşedintele României nu face dosare, şantaje (...) astfel încât să ghidoneze nişte politicieni să spună da, când ei vor să spună nu.” În viziunea sa, într-o democrație, partidele trebuie să ajungă la consens, iar aceasta este „meseria” politicienilor. Ce indică președintele ca zonă de acord: legile pentru PNRR Întrebat dacă România se apropie de alegeri anticipate, președintele a descris situația drept un „blocaj”, dar a susținut că există totuși consens pe obiectivele importante. Ca exemple, el a menționat: organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru adoptarea legilor necesare finalizării PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); constituirea unor comisii tehnice pentru „două, trei legi” încă în discuție, cu reprezentanți trimiși de partide. Președintele nu a avansat un calendar pentru ieșirea din criză, precizând că nu poate spune când se va ajunge la consens. [...]

Președintele Nicușor Dan reia consultările pentru a debloca formarea Guvernului , într-un moment în care disputa PSD–PNL asupra formulei de guvernare și a numelui premierului ține negocierile în impas, potrivit Adevărul . Întâlnirea este programată luni, 13 iulie, la Palatul Cotroceni, iar la discuții sunt așteptați liderii partidelor implicate în negocieri: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Kelemen Hunor (UDMR) și Dominic Fritz (USR). Miza anunțată a consultărilor este desemnarea unui premier și obținerea unui acord politic care să susțină viitorul Executiv. Blocajul: rotația la guvernare și „primul mandat” de premier Negocierile sunt descrise ca fiind blocate de conflictul PSD–PNL privind formula de guvernare. Social-democrații susțin că, dacă se merge pe varianta rotației la conducerea Executivului, PSD ar trebui să fie primul partid care dă premierul și afirmă că nu vor vota un guvern din care nu fac parte. De cealaltă parte, liberalii transmit că, dacă se conturează o formulă de centru-dreapta (PNL–USR–UDMR), atunci premierul ar trebui să fie din PNL. Totodată, PNL nu ar susține un guvern minoritar condus de PSD dacă nu ar avea primul mandat de premier. Poziții publice care îngustează spațiul de compromis În același context, Sorin Grindeanu a spus că este de acord, „în principiu”, cu ideea unui „ Guvern de armistițiu ”, dar PSD nu susține varianta unui Executiv condus de Siegfried Mureșan. El a mai afirmat că USR ar trebui să treacă în opoziție și a cerut PNL să facă „primul pas”, printr-o decizie oficială privind reluarea discuțiilor cu PSD. UDMR, prin liderul deputaților Csoma Botond, a criticat disputa dintre PSD și PNL, spunând că cele două partide se ceartă „ca la grădiniță” și că beneficiarii conflictului sunt partidele extremiste. În același timp, UDMR a cerut renunțarea la „liniile roșii” și un rol mai activ al președintelui în formarea Guvernului. Separat, ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a declarat că USR nu va mai face parte din aceeași coaliție de guvernare cu PSD. Ce urmează Dacă partidele nu ajung la un compromis, negocierile ar putea fi reluate prin medierea președintelui Nicușor Dan, notează publicația. În acest cadru, consultările de la Cotroceni devin un test pentru capacitatea partidelor de a conveni rapid asupra premierului și a unei majorități funcționale în Parlament. [...]

Administrația Trump ridică miza la NATO, cerând 5% din PIB pentru apărare , iar summitul de la Ankara începe sub presiunea unei posibile reașezări a responsabilităților de securitate în interiorul alianței, potrivit NPR . Cu câteva zile înainte de sosirea în Turcia, Donald Trump a reluat public criticile la adresa NATO, susținând că SUA cheltuie „mai mult decât orice altă țară” pentru a proteja aliații „fără să obțină vreun beneficiu”. În acest context, reuniunea anuală a celor 32 de state membre pornește cu așteptări reduse privind decizii substanțiale și cu o miză politică majoră: menținerea angajamentului american față de alianță. Presiunea pentru 5% și semnalul către Europa Pentru Washington, summitul este încă o ocazie de a împinge aliații spre creșterea cheltuielilor militare. Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a spus într-o discuție cu jurnaliștii că președintele „se așteaptă ca toți aliații să facă imediat pasul” și „să intre pe traiectoria de 5%” din PIB, „cu urgență”. În paralel, secretarul general al NATO, Mark Rutte , încearcă să arate progrese cuantificabile: europenii și Canada și-au majorat cheltuielile de apărare cu 20%, iar la summitul NATO din 2025, de la Haga, aliații au convenit să urce cheltuielile anuale la 5% din PIB până în 2035, de la pragul de 2%. „NATO 3.0” și riscul retragerii de forțe americane Pe agenda summitului apar și teme precum consolidarea lanțurilor industriale și logistice pentru apărare și războiul din Ucraina. Rutte a vorbit despre „NATO 3.0”, concept asociat Pentagonului, care urmărește ca Europa să-și asume mai mult propria securitate și să depindă mai puțin de SUA. Max Bergmann, de la Center for Strategic and International Studies , descrie miza ca fiind una de structură: o schimbare care ar muta responsabilitatea apărării Europei către europeni și ar putea implica retragerea unor forțe americane. În lectura sa, rolul șefului NATO este să prevină o astfel de ruptură, într-un moment în care „oboseala de summit” ar face ca reuniunea să fie mai degrabă un exercițiu de menținere a coeziunii decât unul de decizie. Dinamica politică: Rutte, Erdogan și „variabila Trump” Analiști citați de NPR spun că succesul summitului va depinde mult de dinamica personală dintre lideri și de modul în care Rutte reușește să îl țină pe Trump „angajat” în sprijinirea alianței. Torrey Taussig, de la Atlantic Council, avertizează că verdictul va veni abia după încheierea conferințelor de presă și plecarea delegațiilor. Trump a exprimat recent frustrare și pe tema sprijinului european insuficient pentru războiul condus de SUA și Israel împotriva Iranului, spunând despre aliați: „Vreau doar loialitatea lor.” Taussig notează însă că reticența europenilor a fost legată de faptul că nu au fost consultați în prealabil. De ce contează pentru Europa și ce urmează Mesajul central al summitului, așa cum reiese din relatare, este accelerarea transferului de responsabilitate către Europa: mai mulți bani pentru apărare, mai multă capacitate industrială și o arhitectură de securitate mai puțin dependentă de SUA. În același timp, reuniunea are și o dimensiune politică sensibilă: Turcia, gazda summitului, are o relație bună cu Trump, iar analiștii anticipează că relația Trump–Erdogan ar putea tempera tensiunile din interiorul alianței, chiar dacă există controverse legate de reculul democratic din Turcia sub președintele Recep Tayyip Erdogan. În zilele următoare, atenția se va concentra pe două semnale: dacă liderii reafirmă credibil calendarul către 5% din PIB până în 2035 și dacă Washingtonul evită să transforme presiunea bugetară într-un pas concret către reducerea prezenței militare americane în Europa. [...]

PSD ridică miza negocierilor din coaliție printr-un mesaj public care pune sub semnul întrebării capacitatea premierului interimar Ilie Bolojan de a conduce „cu voturile PSD”, în timp ce președintele Nicușor Dan este prezentat drept mai „echilibrat”, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu a existat „niciun fel de colaborare” între PSD și Nicușor Dan „dincolo de cadrul instituțional”, respingând ideea unor înțelegeri informale. În același timp, Grindeanu a afirmat că șeful statului „a înțeles să fie echilibrat” în această perioadă, „spre deosebire” de Ilie Bolojan. Declarațiile au fost făcute la Digi24, unde liderul PSD a insistat că premierul interimar nu ar fi înțeles rolul de șef al unui guvern de coaliție și că, în această formulă, ar fi nevoie de disponibilitate la dialog. Ce reproșează PSD premierului interimar În argumentația sa, Grindeanu a susținut că PNL a ieșit pe locul 3 la alegeri și că PSD a fost pe primul loc, iar un premier al unei coaliții ar trebui să țină cont de această realitate parlamentară. În acest context, el a spus că Ilie Bolojan „n-a înțeles că e prim-ministru cu voturile PSD” și că s-ar fi comportat ca și când PNL ar fi câștigat singur alegerile. De ce contează: semnal despre condițiile de funcționare ale coaliției Mesajul PSD indică o tensiune deschisă în interiorul majorității și sugerează că sprijinul politic pentru premierul interimar este condiționat de modul în care acesta gestionează dialogul între partidele din coaliție. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pași concreți sau termene, rămâne neclar dacă declarațiile vor fi urmate de o renegociere formală a înțelegerilor din coaliție sau de schimbări în arhitectura guvernării. [...]