Știri
Știri din categoria Politică
Mesajul președintelui Nicușor Dan întărește linia de politică externă a României: sprijin pe termen lung pentru Ucraina, în contextul atacurilor recente ale Rusiei asupra Kievului, potrivit Mediafax.
Șeful statului a catalogat loviturile drept „nesăbuite și iresponsabile” și a afirmat că acestea au provocat „un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”, într-un mesaj publicat pe platforma X.
„România condamnă cu fermitate atacul recent, nesăbuit și iresponsabil al Rusiei împotriva Kievului, care a provocat un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”
În același mesaj, Nicușor Dan a transmis condoleanțe și un mesaj de compasiune pentru victime și familiile afectate și a precizat că le dorește „o recuperare rapidă” celor răniți. În postare, președintele l-a etichetat și pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.
Președintele a susținut că atacurile recente indică lipsa unei intenții reale de negociere din partea Moscovei și a legat explicit acțiunile Rusiei de perspectiva unei soluții de securitate în regiune.
„Rusia a demonstrat încă o dată că nu dorește pacea și nu se angajează într-un comportament rezonabil pentru a avansa către o situație de securitate cuprinzătoare”
La final, Nicușor Dan a reiterat angajamentul României de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” pentru apărarea libertății sale.
„România va sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie pentru a-și apăra libertatea.”
Recomandate
Condamnarea publică a atacului asupra Kievului repoziționează România ca susținător ferm al Ucrainei , într-un moment în care evoluțiile de securitate din regiune rămân un factor major de risc pentru stabilitatea economică și investițională, potrivit Agerpres . Președintele Nicușor Dan a transmis, joi, că România „condamnă cu fermitate” atacul Rusiei asupra Kievului, pe care l-a descris drept „imprudent și iresponsabil”, afirmând că acesta a provocat „un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”. Mesajul a fost publicat într-o postare pe rețeaua X. „România condamnă cu fermitate recentul atac imprudent și iresponsabil al Rusiei împotriva Kievului, care a provocat un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți.” În același mesaj, șeful statului a transmis condoleanțe și compasiune pentru familiile afectate și a urat „recuperare rapidă” răniților, adăugând că Rusia „a demonstrat încă o dată că nu dorește pace”. Ce angajament transmite România Potrivit președintelui, România va continua să sprijine Ucraina „atât timp cât este necesar” pentru ca aceasta „să își apere libertatea”. Din perspectiva semnalelor politice către parteneri și piețe, mesajul indică menținerea liniei de politică externă și de securitate în raport cu războiul din Ucraina. Contextul atacului, potrivit autorităților de la Kiev În dimineața zilei de joi a avut loc un nou atac rusesc asupra Kievului, soldat cu 13 morți și 86 de răniți, conform informațiilor citate de Agerpres din declarația primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko . [...]
Garry Kasparov susține că eliberarea Crimeei ar produce „șocul” necesar pentru schimbare în Rusia , argumentând că o victorie a Ucrainei ar avea efecte directe asupra securității Europei și asupra șanselor de transformare politică la Moscova, potrivit Kyiv Post . Fostul campion mondial la șah și politician de opoziție rus a declarat, într-un interviu acordat publicației Euroscope, că „victoria Ucrainei” este o condiție obligatorie pentru pacea durabilă în Europa și, în același timp, „singura șansă reală” ca Rusia să înceapă să revină „în lumea civilizată”. În viziunea sa, înfrângerea Rusiei nu este doar o necesitate pentru supraviețuirea Ucrainei, ci și premisa oricărei schimbări interne la Moscova. „Testul” pentru opoziția rusă și miza Crimeei Kasparov spune că există un criteriu simplu pentru a verifica dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să afirme fără ezitare că războiul Moscovei este criminal, că Vladimir Putin este ilegitim și că Crimeea aparține Ucrainei. El observă că, inclusiv în prezent, mulți „se împiedică” atunci când trebuie să spună explicit că peninsula este ucraineană. De ce contează Crimeea în logica lui Kasparov În analiza sa, imperialismul rus rămâne adânc înrădăcinat în societate și nu poate fi „smuls” prin argumente graduale, ci doar printr-un moment cu încărcătură simbolică majoră. Kasparov leagă acest punct de Crimeea, pe care o descrie drept o parte „sacră” a mitului imperial rus. „Singurul lucru care îl poate face pe un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean în Sevastopol.” El adaugă că eliberarea Crimeei și „steagul ucrainean în Sevastopol” ar reprezenta exact șocul care ar forța societatea rusă să accepte că proiectul imperial s-a încheiat și că trebuie „să o ia de la capăt”. Ce urmează, în scenariul descris Kasparov afirmă că, după o astfel de înfrângere, Rusia ar ajunge într-un punct de decizie strategică: fie ar deveni un stat vasal al Chinei, fie ar recunoaște crimele de război, ar plăti reparații și ar începe negocieri cu vecinii „de pe poziții egale”. Aceste concluzii sunt prezentate ca o proiecție politică, nu ca o evoluție confirmată. [...]
Nicușor Dan leagă parteneriatul cu SUA de proiecte strategice cu miză economică și energetică , de la extinderea prezenței americane la Mihail Kogălniceanu până la investiții în nuclear și infrastructură în zona Mării Negre, potrivit Economica , care preia un text publicat de președinte pe Newsmax.com . În mesaj, șeful statului susține că relația bilaterală „trebuie consolidată, apărată și proiectată cu și mai multă ambiție în viitor”, argumentând că se sprijină pe „respect reciproc, admirație și obiective comune”. Ce proiecte punctează președintele în relația România–SUA Nicușor Dan descrie extinderea parteneriatului ca dezvoltarea unui „ecosistem strategic” la Marea Neagră, cu efecte care depășesc zona de securitate și intră în energie, tehnologie și logistică. În acest cadru, el enumeră: facilitarea unei prezențe americane consolidate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu ; inițiative comune în energia nucleară la Cernavodă; dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR – reactoare nucleare de putere mai mică, construite modular) împreună cu furnizori americani de tehnologie; înființarea propusă a unei „gigafabrici” de inteligență artificială în Dobrogea; modernizarea Portului Constanța, despre care afirmă că ar urma să joace un rol esențial în reconstrucția Ucrainei; dezvoltarea comună a lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice; promovarea Coridorului Vertical de Gaze și a proiectului Neptun Deep, cu obiectivul declarat de a reduce dependența Europei de gazul rusesc. Contextul politic și mesajul de valori Președintele leagă cooperarea strategică de o „convergență” de valori între români și americani, invocând credința și familia, frontiere sigure, respectul pentru democrație și „primatul libertății”. În textul publicat pe Newsmax.com, Nicușor Dan face și o trecere în revistă a unor repere istorice și a cooperării militare, inclusiv participarea României alături de SUA în Irak și Afganistan și creșterea cheltuielilor de apărare, în paralel cu achiziția de sisteme militare americane. De ce contează Dincolo de componenta diplomatică, lista de inițiative indică domeniile în care România își propune să atragă capital, tehnologie și cooperare operațională cu SUA: energie (inclusiv nuclear), infrastructură logistică (Portul Constanța), gaze (Neptun Deep și coridoare regionale) și tehnologie (inteligență artificială). În text nu sunt oferite calendare, bugete sau stadii de implementare pentru aceste proiecte. [...]
Ilie Bolojan condiționează ieșirea din blocajul guvernamental de implicarea președintelui Nicușor Dan și propune o formulă de „armistițiu politic” ca variantă de tranziție, într-un moment în care România funcționează cu un guvern demis și miniștri interimari cu mandate expirate, potrivit Mediafax . Într-o intervenție la emisiunea „Foc Încrucișat/ Friendly Fire”, liderul PNL a spus că este nevoie de „detensionare” pentru a se ajunge la un „armistițiu politic”, pe fondul crizei prelungite de formare a unei majorități. Miza: un acord cu „condiții și garanții”, nu doar o înțelegere de principiu Bolojan a comentat apelul președintelui PSD, Sorin Grindeanu, care a anunțat că acceptă rotativa guvernamentală și semnarea unui acord politic cu PNL și USR, dar cu condiția ca primul premier să fie de la PSD. În același context, Bolojan a susținut că problema centrală este „pierderea încrederii în PSD” și că, înainte de un vot de încredere, partenerii trebuie să stabilească „condițiile” și „garanțiile” pentru aplicarea măsurilor de care are nevoie România. Două variante „deocamdată”: guvern minoritar sau guvern „tip armistițiu” Potrivit lui Bolojan, pentru deblocarea crizei politice ar exista, în acest moment, doar două opțiuni: un guvern minoritar sau un guvern „de tip armistițiu”. În plus, el a cerut ca formula să fie discutată și „împreună cu președintele României”, invocând responsabilitatea șefului statului în găsirea unei soluții. Context: 57 de zile de blocaj și un guvern demis cu interimari peste termen Criza este descrisă ca un blocaj politic de 57 de zile, agravat de intrarea Parlamentului în vacanță. România este condusă de un guvern demis, iar miniștrii interimari au mandate expirate „de mai bine de 20 de zile”, conform aceleiași surse. Negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR sunt blocate de disputa asupra funcției de premier și a clauzelor de guvernare. Președintele Nicușor Dan a transmis că așteaptă ca principalele blocuri politice să vină la Cotroceni cu „majorități transparente” de 233 de parlamentari. [...]
Negocierile pentru formarea Guvernului au intrat într-un blocaj după ce președintele Nicușor Dan a respins propunerea PNL–USR–UDMR ca Siegfried Mureșan să fie desemnat premier , potrivit Stirile Pro TV . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că la discuția de la Cotroceni „nu a existat o deschidere” pentru această variantă și că este nevoie de continuarea negocierilor. Bolojan a explicat, într-o emisiune la TVR 1, că propunerea cu Mureșan a fost susținută de PNL, USR și UDMR, însă nu a fost acceptată de șeful statului. În același timp, el a indicat că și PSD ar fi respins susținerea pentru această opțiune, ceea ce a dus la oprirea nominalizărilor pe această linie. De ce nu mai e suficientă o singură nominalizare Ilie Bolojan a evitat să spună explicit dacă PNL îl mai susține în continuare pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru, dar a insistat că procesul ar trebui să includă mai multe variante, pentru a crește șansele unei desemnări „corecte” din perspectiva sprijinului politic. „Pe Siegfried Mureșan nu-l punem între paranteze, dar dânsul a fost o propunere, pe care PSD a respins-o la susţinere (...) eu cred că pentru a putea lua decizii corecte e bine să ai două propuneri.” „Fără cec în alb” în negocierile pentru viitorul Executiv În același context, Bolojan a spus că negocierile trebuie să continue, dar a avertizat că PNL nu va oferi un sprijin necondiționat pentru formarea viitorului Guvern. El a descris situația drept una de „blocaj” și a susținut că partidul său nu ar fi generat criza politică. „Sprijinul pe care-l dăm nu poate fi un cec în alb, pentru că am văzut ceea ce înseamnă cecurile în alb.” [...]
Declarația de avere a președintelui Nicușor Dan indică o rambursare AEP de aproape 60 mil. lei pentru campania din 2025 , un nivel care pune în prim-plan dimensiunea finanțării electorale și mecanismul de decontare publică, potrivit Mediafax . În documentul depus în iunie 2026, președintele menționează că Autoritatea Electorală Permanentă i-a rambursat cheltuielile electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025 în valoare de 59.951.125,97 lei . Declarația are 33 de pagini, dintre care 29 de pagini sunt dedicate donatorilor din campania electorală. Finanțarea campaniei: 387 de donații, o parte cu identitate confidențială Declarația include 387 de donații de la persoane fizice, „multe ecranate”, iar 206 persoane au cerut ca identitatea să le fie confidențială. Printre cele mai mari donații enumerate se regăsesc cele ale oamenilor de afaceri: Florin Talpeș – 810.000 lei Dan Ostahie – 810.000 lei Aurel Iancu – 500.000 lei Ana Maria Mihai – 250.000 lei Active, conturi și datorii: fără casă, cu teren la Predeal și credite în derulare În aceeași declarație, Nicușor Dan arată că nu deține o casă . La capitolul bunuri și disponibilități, sunt menționate: teren intravilan de 7.460 m² în Predeal (Brașov), cumpărat în 2007; un autoturism Citroen (an fabricație 1986); cont la BCR (deschis în 2007): 37.121 lei ; cont la Banca Transilvania (deschis în 2025): 1.248.092 lei ; cont la Banca Transilvania în euro (deschis în 2025): 167 euro (aprox. 835 lei); cont la Salt Bank: 0 lei . Președintele declară și că l-a împrumutat pe Gabriel Istrate cu 20.000 de euro (aprox. 99.500 lei) și menționează existența a trei credite contractate în 2007, 2012 și 2022. Dintre împrumuturile detaliate în document: 100.000 de euro (aprox. 497.000 lei) către Garanti Bank, scadent în 2032; 27.000 de euro (aprox. 134.000 lei) de la Gențiana Dănilă, scadent în 2028; 25.000 de euro (aprox. 124.000 lei) de la Claudia Dan, scadent în 2028. Venituri declarate: Primăria Generală și indemnizația de președinte La venituri, Nicușor Dan menționează 127.146 lei de la Primăria Generală (în document apare și echivalentul de 25.400 euro ) și indemnizația de președinte de 93.567 lei (echivalent indicat: 18.700 euro ). În ceea ce privește „soția”, șeful statului nu menționează nimic, motivând că Mirabela Grădinaru, partenera sa, „nu are deocamdată acest statut legal”. Declarația de avere este publicată și pe site-ul Administrației Prezidențiale, în documentul indicat de Mediafax. [...]
