Știri
Știri din categoria Diverse
Președintele Nicușor Dan reia consultările pentru desemnarea unui premier, după ce Guvernul Veștea a fost respins la votul de învestitură din Parlament, potrivit Libertatea. Miza imediată este deblocarea formării Executivului, într-un context în care două nominalizări anterioare au eșuat.
Administrația Prezidențială a publicat marți calendarul consultărilor de la Palatul Cotroceni, organizate în baza articolului 103 alin. (1) din Constituție, pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.
După două desemnări „irosite”, cu Eugen Tomac și Adrian Veștea, președintele trebuie să propună un nou nume de prim-ministru. Următorul candidat va trebui să construiască o majoritate care să treacă de votul de învestitură, pragul indicat fiind de 233 de voturi în Parlamentul României.
Consultările sunt programate în aceeași zi, în următoarea ordine:
După consultări, președintele ar urma să anunțe o nouă desemnare de premier. Sursa nu precizează un termen pentru această decizie și nici numele unei posibile propuneri.
Recomandate
PSD își închide ușa către USR în negocierile pentru guvern , iar Sorin Grindeanu transmite, potrivit Digi24 , că propunerea USR privind o „rotativă la guvernare” nu este o opțiune „de luat în calcul”, în timp ce lasă deschisă, condiționat, o colaborare cu PNL. Într-o conferință de presă la Reșița, Grindeanu a fost întrebat dacă PSD poate accepta ideea USR de rotativă la guvernare. Răspunsul a fost tranșant: „Tot ce vine dinspre USR nu poate fi luat în calcul.” Ce semnal dă PSD despre majoritate și negocieri Întrebat dacă, în cazul în care ar fi desemnat premier, ar încerca să construiască o majoritate stabilă alături de PNL, liderul PSD a spus că intenționează să discute cu toate partidele parlamentare înainte de o concluzie privind formula de guvernare. „Voi merge și voi vorbi cu toate partidele pentru că în Parlament au intrat partide prin votul oamenilor. Concluzia la final o să o vedem.” Colaborarea cu PNL, condiționată de distanțarea de USR Grindeanu afirmă că și-ar dori o colaborare cu PNL, dar susține că partidul liberal „este în prezent foarte apropiat de USR” și face o distincție între PNL „pe care îl știe” și formațiunea de acum. „Mi-aș dori să existe o colaborare cu PNL-ul cel de dreapta, conservator, creștin-democrat, pe care îl știu. În acest moment PNL e de fapt USR.” În același context, Grindeanu a invocat și o declarație a lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) despre raporturile dintre PNL și USR, susținând că, în opinia sa, „astăzi, când vorbim, PNL e USR”. Contextul: guvernul Mureșan și presiunea unei majorități parlamentare Declarațiile vin pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Premierul desemnat Siegfried Mureșan lucrează la cabinet și la programul de guvernare, iar PNL, USR și UDMR s-au aliniat în spatele lui, în timp ce PSD nu și-a exprimat sprijinul pentru actuala formulă. În articol se mai arată că Grindeanu a criticat lipsa unor discuții directe cu premierul desemnat și a susținut că nu a primit programul de guvernare. Mureșan a anunțat că programul urma să fie prezentat vineri și că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul; vineri s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan. Separat, Grindeanu a spus că se aștepta să fie desemnat premier „joia trecută” și că a fost surprins că acest lucru nu s-a întâmplat. În acest stadiu, miza imediată rămâne conturarea unei majorități parlamentare care să susțină un cabinet, în condițiile în care PSD își delimitează public poziția față de USR și pune sub semnul întrebării compatibilitatea cu actuala direcție a PNL. [...]
PSD reclamă lipsa negocierilor pe programul de guvernare , ceea ce crește riscul unui eșec la votul de învestitură. Potrivit Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că nu a primit informații noi despre programul pregătit de premierul desemnat Siegfried Mureșan și îl acuză că nu caută sprijinul social-democraților, în condițiile în care majoritatea necesară în Parlament nu este asigurată doar de PNL, USR și UDMR. Grindeanu a declarat, vineri, într-o conferință de presă în județul Caraș-Severin, că a desemnat o echipă care să poarte discuțiile în lipsa sa, fiind în deplasare în țară pentru întâlniri cu organizațiile partidului. El a spus că nu a primit „niciun semn nou” privind eventuale discuții pe program. „Am desemnat o echipă, eu fiind plecat din București, dacă e cazul să discute pe Programul de guvernare. N-am niciun semn nou din acest punct de vedere.” Miza: votul de învestitură și aritmetica parlamentară În articol se arată că pentru învestirea viitorului Guvern este necesară o majoritate parlamentară, iar PNL, USR și UDMR – formațiunile care îl susțin pe Mureșan – nu au singure numărul necesar de parlamentari. În acest context, sprijinul altor grupuri devine relevant pentru votul de învestitură. PSD a anunțat anterior că nu va susține învestirea unui guvern condus de Siegfried Mureșan, mai notează publicația. Acuzațiile lui Grindeanu și poziția lui Mureșan Liderul PSD a susținut că Mureșan nu ar fi interesat să obțină sprijinul social-democraților și a reluat afirmația că premierul desemnat „face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament”. „Asta m-a făcut să spun în urmă cu câteva zile că domnul Mureșan nu dorește să fie prim-ministru și face tot ceea ce este posibil să pice în Parlament.” Pe de altă parte, Mureșan a anunțat că va finaliza programul de guvernare și că intenționează să îl transmită și lui Sorin Grindeanu. El a spus că este dispus să discute cu liderul PSD, indicând Parlamentul drept locul în care ar urma să aibă loc întâlnirea. Ce urmează: depunerea listei și a programului Conform informațiilor prezentate, vineri Mureșan urma să se întâlnească la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan pentru a-i prezenta programul de guvernare și lista cabinetului. Premierul desemnat a mai spus că intenționează să depună sâmbătă la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare. Programul prezentat de Mureșan include 28 de direcții, între care: reforma administrației centrale și locale, reorganizarea companiilor de stat, stimularea economiei și a muncii, politica energetică, consolidarea veniturilor și combaterea evaziunii, reforma sistemului de salarizare și digitalizarea administrației. [...]
Amânarea instalării unui guvern până după 15 octombrie riscă să blocheze rectificarea bugetară , într-un moment în care mai multe instituții și primării cer fonduri, inclusiv pentru decontarea lucrărilor din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”, potrivit Libertatea . În material, Libertatea descrie un scenariu politic în care președintele Nicușor Dan ar pregăti terenul pentru o nouă nominalizare de premier, după ce Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan ar avea șanse reduse să treacă de votul Parlamentului. Data probabilă pentru instalarea unui nou guvern este plasată după raportul de evaluare al agenției Standard & Poor’s . Calendarul politic: „flexibilitate” și o nouă desemnare Din New York, Nicușor Dan a vorbit despre „flexibilitate” în negocierile pentru formarea guvernului, deși procedura pentru Guvernul Mureșan nu ar fi fost finalizată. Într-un interviu pentru Cotidianul, președintele a spus că, dacă nu se ajunge la un guvern, prin nominalizarea pe care o va face va încerca să excludă scenariul unui executiv PSD sprijinit și de AUR. „Pentru moment suntem în situația unui premier desemnat. Eu sper să existe flexibilitate din toate părțile pentru a forma un guvern. Dacă nu vom fi acolo, prin nominalizarea pe care o voi face, voi încerca să exclud acest scenariu.” Potrivit sursei, în PNL ar exista o mișcare de repoziționare: public, unii lideri ar semnala revenirea la sprijin pentru Guvernul Mureșan, însă în culise s-ar pregăti un alt premier, cu susținere PSD și cu șanse mai mari de a trece de Parlament. Libertatea notează că, în cele mai bune scenarii, Guvernul Mureșan ar putea strânge „aproximativ 200 de voturi” fără sprijinul PSD, ceea ce ar face probabilă o nouă desemnare. De ce se împinge decizia după 15 octombrie Materialul susține că șansele de instalare a unui nou guvern înainte de 15 octombrie sunt „foarte mici”, inclusiv din cauza posibilității prelungirii calendarului parlamentar până după raportul Standard & Poor’s. Sursa indică și o vulnerabilitate procedurală: termenul constituțional de 10 zile se referă la perioada în care premierul desemnat trebuie să vină cu programul de guvernare și lista de miniștri, însă pentru stabilirea votului în plen nu există un termen obligatoriu, ceea ce permite tergiversări. Ca precedent, este invocat cazul Guvernului Negoiță (2009) , când audierile și votul au fost amânate mai mult de o lună, inclusiv prin blocaje în Birourile Permanente Reunite. În acel context, Radio România Actualități relata că se discuta inclusiv despre posibilitatea dizolvării Parlamentului, iar Liviu Negoiță și-a depus mandatul înainte de vot. Miza bugetară: rectificarea și presiunea pe finanțarea locală În paralel cu jocul politic, Libertatea semnalează o problemă „majoră” pentru decidenți: cum se face rectificarea bugetară în condițiile în care: „numeroase instituții au nevoie de bani”; există „solicitări în cascadă de la primării”; primăriile trebuie să deconteze lucrări din Planul Național de Investiții „Anghel Saligny”. În lipsa unui guvern instalat și funcțional, rectificarea bugetară devine dificil de gestionat, iar presiunea se poate transfera rapid în zona operațională a administrației locale (plăți, decontări, continuitatea lucrărilor). Ce scenarii de premier sunt vehiculate Conform surselor citate de Libertatea, „culoarul” ar fi pregătit pentru o desemnare a lui Sorin Grindeanu, dar este menționată și varianta unui premier tehnocrat, cu miniștri politici, majoritatea din PSD. Într-o astfel de formulă, PSD ar condiționa participarea de obținerea unor poziții-cheie, precum vicepremier și/sau secretarul general al Guvernului. În același timp, chiar dacă Mureșan ar forța un vot înainte de 2 octombrie, sursa arată că instalarea unui alt guvern până la jumătatea lunii octombrie rămâne greu de realizat, din cauza pașilor obligatorii: consultări, depunerea listei și programului, audieri și vot în plen. Un lider PNL din Senat, Glad Varga, este citat cu o estimare publică potrivit căreia criza s-ar putea prelungi până la „sfârșitul lui octombrie sau chiar mai departe”. [...]
UDMR anunță că va vota împotriva uniformelor școlare obligatorii, ceea ce poate bloca sau modifica proiectul în Camera Deputaților , după ce Senatul l-a adoptat, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor susține că o astfel de măsură nu ar trebui impusă prin lege la nivel național, ci decisă local, în fiecare comunitate școlară. Liderul UDMR a transmis că nu susține proiectul privind introducerea uniformelor școlare obligatorii, pe care îl consideră „lipsit de sens”, și a invocat pozițiile elevilor și ale MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România) . „Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris Kelemen Hunor, vineri, pe Facebook. Ce se întâmplă în Parlament Proiectul de lege a fost adoptat în Senat și urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Kelemen Hunor a anunțat că le va cere deputaților UDMR să respingă inițiativa și să voteze împotrivă. Senatul a aprobat proiectul luni, cu 84 de voturi „pentru”, 18 „împotrivă” și patru abțineri. Inițiativa este atribuită PSD, conform informațiilor din articol. Miza: obligativitate națională versus decizie locală Argumentul central al președintelui UDMR este că decizia privind uniforma ar trebui să rămână la nivelul fiecărei școli, prin acordul elevilor, părinților și profesorilor, nu printr-o obligație generală stabilită prin lege. Kelemen Hunor a relatat și o experiență personală: a început școala cu uniformă, apoi a renunțat și a fost sancționat, iar acum consideră că impunerea prin constrângere este o „abordare greșită”. Reacția elevilor și ce urmează Consiliul Național al Elevilor (CNE) și MAKOSZ au transmis că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele din școli și au anunțat un protest pentru luni, 28 septembrie, când elevii sunt îndemnați să poarte haine negre. Următorul pas este dezbaterea din Camera Deputaților, unde proiectul poate fi adoptat, modificat sau respins, iar poziționarea UDMR devine relevantă pentru aritmetica votului. Articolul nu oferă detalii despre calendarul exact al dezbaterilor sau despre o posibilă majoritate. [...]
Sebastian Burduja își pune mandatul la Energie sub presiunea iernii și a facturilor , cu o agendă centrată pe securitatea aprovizionării și pe controlul costurilor pentru consumatori, potrivit Digi24 . Propus de PNL pentru Ministerul Energiei în Guvernul Mureșan, el spune că va merge la audierile din Parlament cu trei priorități, în această ordine: siguranța aprovizionării, prețuri accesibile și energie curată. În mesajul publicat vineri pe Facebook, Burduja a legat direct miza audierilor de impactul economic asupra populației și de pregătirea pentru sezonul rece, invocând „facturile oamenilor”, „iarna care vine” și „investițiile strategice” care „nu mai pot aștepta”. „Facturile oamenilor, iarna care vine și investițiile strategice, care nu mai pot aștepta, nu au culoare politică.” Ce înseamnă, practic, agenda anunțată Burduja afirmă că programul pe care îl va prezenta în Parlament este construit în jurul celor trei direcții, cu accent pe ordinea priorităților. În același context, el a indicat că „ Pactul pentru Energie ” anunțat de Ilie Bolojan ar putea fi un instrument pentru continuitatea deciziilor din sector, indiferent de ciclurile politice. „Mă voi prezenta acolo cu un plan clar și cu aceeași deschidere față de toți cei care vor ca România să aibă energie sigură, accesibilă și curată, în această ordine de priorități.” Context politic: lista PNL și calendarul din Parlament PNL a validat șapte propuneri de miniștri pentru viitorul Executiv, iar Sebastian Burduja este nominalizarea pentru portofoliul Energiei. Potrivit purtătorului de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, programul a fost aprobat în unanimitate de conducerea partidului. Lista validată de PNL include: Mircea Abrudean – viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne; Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor; Raluca Turcan – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale; Oana Gheorghiu – ministrul Sănătății; Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene; Mihai Dimian – ministrul Educației și Cercetării; Sebastian Burduja – ministrul Energiei. Separat, Andreea Chiș a fost validată pentru Ministerul Justiției ca propunere independentă, susținută de toate cele trei partide menționate în articol. Premierul desemnat Siegfried Mureșan urmează să depună sâmbătă la Parlament programul de guvernare și lista miniștrilor, următorul pas fiind audierile în comisiile de specialitate. [...]
Elena Lasconi a respins public „naționalismul sănătos” invocat de președintele Nicușor Dan , calificând conceptul drept „prostie” și mutând discuția spre criterii de performanță la guvernare, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute la emisiunea „În fața ta”, într-un moment în care retorica identitară revine în prim-planul politic, iar miza devine cine poate susține cu rezultate concrete mesajele despre „interesul național”. Lasconi a spus că nu există un astfel de concept și a criticat asocierea patriotismului cu gesturi simbolice, mai ales în campanii electorale. „O prostie. Nu există așa ceva. Cum adică «naționalism sănătos»? Nu. Hai să vorbim despre lucrurile reale.” De la retorică la bilanț: „ce-ai făcut concret?” În intervenția sa, fosta candidată la alegerile prezidențiale a insistat că evaluarea politicienilor ar trebui să se facă în funcție de realizări, nu de declarații sau simboluri. Mesajul ei a fost formulat ca o provocare directă către cei aflați la putere. „Dacă ești așa de român, ce-ai făcut, mă, tu, ăsta care ești la guvern acum, care ești la conducere? Ce-ai făcut? Concret, ce-ai făcut?” Tot în acest registru, Lasconi a invocat exemple de proiecte pe care spune că le lasă „în urma” sa, precum „școli, spitale, policlinică, creșă” și a menționat intenții de investiții în „drumuri” și „parcuri pentru copii”. Contextul apariției și ce urmează Declarațiile au fost făcute la Digi24, în cadrul emisiunii „În fața ta”, care, conform postului, poate fi urmărită integral sâmbătă, 26 septembrie, de la ora 14:00. Dincolo de disputa de limbaj, intervenția indică o linie de atac politică axată pe responsabilitatea executivă și pe rezultate măsurabile, într-o perioadă în care temele identitare sunt folosite frecvent pentru a mobiliza electoratul. [...]
