Știri
Știri din categoria Politică
PNL a deschis negocierile pentru fuziunea prin absorbție cu Forța Dreptei și pentru constituirea „Polului Modernizării”, iar europarlamentarul liberal Siegfried Mureșan susține că noua construcție ar putea trece „imediat după formare” de 30% în preferințele electoratului, potrivit News. Miza, în logica prezentată de Mureșan, este repoziționarea dreptei pentru a concura direct cu AUR până la alegerile parlamentare din 2028.
Într-o postare pe Facebook, Mureșan spune că a transmis în Biroul Politic Național al PNL că partidul „are timp să construiască ceva serios” până în 2028 și că poziționarea trebuie să fie „clară de la început” în favoarea unei guvernări de modernizare și reformă, „fără ambiguități, fără dispute”.
Pe fondul faptului că „cel mai bine plasat partid în sondaje este AUR”, eurodeputatul argumentează că PNL ar trebui să formeze un pol care să includă „toate partidele care doresc o Românie modernă, fără risipă și fără hoție”. El invocă precedente electorale în care „partidele de dreapta s-au unit” și afirmă că, în acest scenariu, Polul de Modernizare ar depăși 30% și „se va lupta de la egal la egal cu AUR”.
Mureșan mai afirmă că PSD „va apărea în sondaje” pe locul trei, „sub 20%”, și susține că, în acel moment, „capacitatea de atracție a PSD-ului va fi ZERO”. În același mesaj, el acuză PSD că „încearcă să folosească acum resursele guvernamentale pentru a atrage aleși de la alte partide” și susține că, dacă partidul nu ar mai avea șanse la viitoarele alegeri, „nimeni nu va mai merge în barca PSD”.
Potrivit informațiilor prezentate, Biroul Politic Național al PNL a aprobat în unanimitate:
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a precizat, tot pe Facebook, că, în condițiile în care partidul este în opoziție, comisiile de specialitate vor fi revitalizate prin invitarea „inclusiv a unor specialiști din afara PNL”.
Recomandate
PNL a decis să deschidă negocieri pentru absorbția Forța Dreptei , primul pas în constituirea așa-numitului „Pol al Modernizării”, o mișcare cu potențial de reconfigurare a opoziției și de consolidare a partidului înaintea ciclului electoral din 2028, potrivit G4Media . Decizia a fost aprobată duminică în Biroul Politic Național (BPN) al PNL, conform unor surse din partid citate de publicație. Primul pas anunțat este inițierea negocierilor pentru „fuziunea prin absorbție” a partidului Forța Dreptei în PNL. Forța Dreptei este formațiunea fondată de Ludovic Orban după demisia sa din PNL, în 2021, iar absorbția ar însemna revenirea acestuia în Partidul Național Liberal, potrivit informațiilor din articol. Ce a votat BPN, potrivit lui Ciprian Ciucu Într-un „update” al știrii, Ciprian Ciucu a transmis, într-o postare pe Facebook, că ședința BPN a votat cu „o foarte largă majoritate” două direcții: „1. Pentru direcția de a construi polul de modernizare, iar ca primă etapă începerea negocierilor pentru fuziunea cu/absorbția partidului Forța Dreptei. Context: discuții și despre o posibilă alianță PNL–USR În paralel, articolul notează că, în ultima perioadă, atât PNL, cât și USR au susținut ideea unei alianțe în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028. Materialul este prezentat ca „în curs de actualizare”, iar detalii despre calendarul negocierilor sau condițiile fuziunii nu sunt precizate în informațiile disponibile. [...]
Ciprian Ciucu a relansat atacurile la adresa rivalilor politici, într-un mesaj cu miză electorală pentru PNL , susținând că AUR este „un partid de extremiști neofasciști, populiști”, iar PSD „nu mai are lider”, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute la o întâlnire cu liberalii din Buzău. În intervenția sa, primarul general al Capitalei a încadrat competiția politică în termeni de polarizare, criticând simultan mai multe partide. Despre USR, Ciucu a afirmat că este „un partid de agitați”, pe care l-a descris ca fiind orientat spre contestare permanentă, inclusiv internă. Atac la AUR și USR, plus un mesaj despre PSD Ciucu a spus despre AUR: „AUR este un partid de extremişti neofascişti, populişti.” În același registru, despre USR a declarat: „USR-ul este un partid de agitaţi, care contestă orice, oricând, în orice context, şi se contestă până şi unii pe alţii.” În ceea ce privește PSD, edilul a susținut că formațiunea ar părea puternică la nivel local, în Buzău, dar ar fi „în declin” la nivel național. În acest context, a afirmat: „PSD-ul nu mai are lider. Cine? Manda? Hai să fim serioşi.” Context: mesaj intern și poziționare pentru PNL Declarațiile au fost făcute în cadrul unei întâlniri politice locale, iar mesajul central a fost unul de delimitare față de principalele partide concurente. Din informațiile disponibile în materialul news.ro , Ciucu a indicat și că PNL ar avea „un candidat care se vede”, fără ca textul furnizat să includă detalii suplimentare despre cine este candidatul sau la ce tip de alegeri se referă exact. [...]
Apropierile publice dintre PSD și PNL capătă o miză politică locală după ce primarul PSD din Buzău, Constantin Toma , a publicat pe Facebook o fotografie alături de lideri ai PNL, potrivit Libertatea . Gestul vine în contextul în care Toma a criticat în repetate rânduri conducerea propriului partid și a cerut demisii la vârful PSD. Fotografia a fost publicată vineri, 6 noiembrie, iar în ea apar Ilie Bolojan , președintele PNL, și Ciprian Ciucu, prim-vicepreședinte PNL și primarul Capitalei. Cei doi au fost la Buzău pentru o ședință la sediul PNL din oraș. În mesajul postat, Constantin Toma a descris întâlnirea drept un „schimb de experiență” între „un fost și doi actuali primari” și a mulțumit pentru vizită. Contextul: criticile lui Toma la adresa conducerii PSD În materialul citat, Toma este prezentat ca unul dintre primarii PSD care au atacat public conducerea partidului. El i-a cerut demisia fostului președinte PSD, Marcel Ciolacu, după rezultatul candidatului PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, pe care l-a numit „o rușine pentru Partidul Social Democrat”. Ulterior, Toma a cerut și demisia actualului președinte PSD, Sorin Grindeanu, afirmând în mai 2026 că „PSD este într-un mare pericol” și că „o singură ieșire” ar fi ca Grindeanu să plece. Totodată, potrivit aceleiași surse, Toma a spus că secretarul general al PSD de atunci, Paul Stănescu, ar fi recomandat liderilor locali, înainte de turul 1 al prezidențialelor din 2024, să strângă voturi pentru George Simion. De ce contează: semnalul de repoziționare și efectele în plan local Apariția publică a unui primar PSD alături de lideri PNL, dublată de mesajul despre „administrație pentru oameni, pentru comunități”, funcționează ca un semnal de repoziționare politică, cel puțin la nivel de imagine și relaționare locală, într-un moment în care Toma se află în conflict deschis cu vârful PSD. Libertatea notează că Toma a demisionat în vara acestui an din toate funcțiile deținute în PSD, dar a rămas membru de partid. El nu își dă demisia din PSD deoarece și-ar pierde mandatul de primar, în timp ce o eventuală excludere nu ar atrage automat pierderea mandatului, întrucât legea prevede expres pierderea calității de membru prin demisie. [...]
Conducerea PNL pregătește măsuri disciplinare și acțiuni în instanță pentru a limita impactul datoriilor acumulate în perioada Nicolae Ciucă , potrivit informațiilor publicate de Digi24 . Miza imediată este una operațională: partidul încearcă să-și securizeze finanțele și să condiționeze drepturile de vot interne de rezolvarea restanțelor. În centrul disputei sunt datoriile generate de campania electorală din perioada în care PNL era condus de Nicolae Ciucă, inclusiv cele legate de promovarea cărții semnate de acesta. Conform sursei, PNL a pierdut deja un proces și trebuie să plătească aproximativ 14 milioane de lei pentru campania de promovare a volumului. Totodată, actuala conducere ar fi decis să inițieze demersuri în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri considerați responsabili pentru contractele care au produs aceste datorii. Printre cei vizați este menționat fostul secretar general al PNL, Lucian Bode , care ar fi semnat contractele respective. Filiale cu datorii, sub presiunea pierderii votului în conducerea partidului Problema datoriilor a fost discutată și în cea mai recentă ședință a liberalilor, unde au fost analizate situațiile financiare ale unor organizații județene. În acest context, sunt indicate ca vizate filialele din Giurgiu, Ilfov și Călărași, ai căror lideri s-au poziționat în ultima perioadă împotriva lui Ilie Bolojan. Conducerea PNL ia în calcul retragerea dreptului de vot în Biroul Politic Național pentru reprezentanții organizațiilor care nu își rezolvă datoriile. Filialele ar urma să aibă la dispoziție două săptămâni pentru achitarea sau eșalonarea sumelor restante; în caz contrar, ar putea pierde dreptul de vot în forul de conducere. Context: fuziunea cu Forța Dreptei, pornită în aceeași ședință În aceeași reuniune, liberalii au început oficial demersurile pentru fuziunea cu Forța Dreptei, partid condus de Ludovic Orban, fost premier și fost lider PNL. Potrivit informațiilor Digi24, inițiativa este prezentată ca primul pas al lui Ilie Bolojan către constituirea unui pol politic de dreapta. [...]
Conducerea PNL a fixat un termen de 10 zile pentru retragerea acțiunilor în instanță, într-o mișcare care poate închide rapid un front juridic intern cu efect direct asupra funcționării partidului , potrivit G4Media . Surse liberale au declarat publicației că Biroul Politic Național a decis duminică un ultimatum pentru contestatarii din partid: „ori retrag acțiunile în instanță împotriva PNL, ori pleacă”. „Au zece zile termen, de azi”, au precizat sursele citate. De ce contează: presiune pentru oprirea litigiilor și reducerea riscului de blocaj intern Decizia vizează explicit oprirea proceselor deschise împotriva partidului de tabăra contestatară, procese care, conform informațiilor din articol, sunt încă în desfășurare. Miza imediată este una operațională: conducerea încearcă să limiteze escaladarea conflictului intern în instanțe, cu potențial de a complica deciziile de partid și de a prelungi instabilitatea. Contextul conflictului din PNL Potrivit G4Media, tensiunile s-au accentuat după căderea, în luna mai, prin moțiune de cenzură depusă de PSD și AUR, a Guvernului condus de Ilie Bolojan, care este și președintele PNL. În acest context, o facțiune din partid a cerut conducerii reluarea negocierilor cu PSD pentru formarea unui nou Executiv. Solicitarea a fost respinsă de forurile de conducere, care au reacționat prin măsuri de schimbare a Statutului și de sancționare a posibililor „dezertori” de la linia partidului, mai notează publicația. Cine sunt „puciștii” și ce procese sunt invocate Tabăra contestatară, numită generic „puciști”, ar include „nume de rezonanță” din PNL, precum Hubert Thuma sau Alina Gorghiu, conform articolului. Aceasta ar fi contraatacat printr-o serie de procese, iar desfășurarea unuia dintre dosare a ridicat „anumite suspiciuni”, în condițiile în care primul dosar, intentat la Tribunalul Ilfov , ar fi fost judecat în aceeași zi în care a fost depus, iar completul de judecată a admis acțiunea. Publicația precizează că procesele sunt încă în desfășurare. Ce urmează În următoarele 10 zile, termenul-limită stabilit de conducerea PNL devine testul de forță: fie contestatarii își retrag acțiunile în instanță, fie se ajunge la o ruptură formală, conform ultimatumului descris de sursele citate. Informațiile provin din declarații atribuite unor surse liberale, iar PNL nu este citat în articol cu o poziție oficială. [...]
Liderul senatorilor AUR acuză atribuiri fără licitație și pune sub semnul întrebării credibilitatea externă a României , legând direct imaginea țării în relațiile internaționale de modul în care sunt gestionate marile contracte publice și de eșecul unor obiective precum Visa Waiver și aderarea la OCDE , potrivit news.ro . Petrișor Peiu susține că, după alegerile americane din 3 noiembrie 2026, „revine” întrebarea de ce România este percepută „ca un stat de mâna a doua” și afirmă că răspunsul ar fi comportamentul statului român, pe care îl descrie drept „parcă desprins din vremea fanarioților”. În argumentația sa, el invocă atât „contracte” atribuite „în cel mai adânc secret și fără licitație”, cât și preocuparea liderilor politici pentru imagine, în detrimentul intereselor naționale. Contracte mari și proceduri contestate, în centrul criticilor În declarațiile citate, Peiu vorbește despre „contractele de 6 miliarde de euro” acordate „de PNL-USR” fără licitație unei „firme germane” și face trimitere la alte exemple din trecut, inclusiv: un contract de autostradă de „3 miliarde de euro” acordat „acum 22 de ani”, despre care afirmă că „s-a ales praful”; un „contract nuclear de vreo 10 miliarde de euro”, despre care spune că ar fi fost „cadou” și „perfect irealizabil”, plasat temporal „acum 4-5 ani”. Peiu leagă aceste practici de percepția partenerilor externi, afirmând că „nici Washingtonul, nici Berlinul sau Parisul nu dau doi bani pe guvernarea de la București”, motivând prin „incompetență”, „proastă creștere” și „corupție”. Miza: Visa Waiver și OCDE, obiective invocate ca ratate Senatorul AUR afirmă că România ar avea „timid” două obiective majore de politică externă: eliminarea vizelor pentru SUA (programul Visa Waiver) și admiterea în OCDE. În același context, el îi atacă pe Sorin Grindeanu (PSD) și Ilie Bolojan (PNL), dar și pe fostul președinte Klaus Iohannis și pe fostul premier Marcel Ciolacu, întrebând retoric dacă aceștia ar fi avut curajul să ridice tema Visa Waiver sau OCDE în discuții externe. Totodată, Peiu reamintește blocarea aderării la OCDE în 2017, pe care o pune în legătură cu Viktor Orbán, întrebând dacă liderii români i-ar fi reproșat acestuia situația. Legătura făcută între imaginea externă și funcționarea internă a statului Peiu susține că „slugărnicia” în relațiile externe nu poate compensa probleme interne și enumeră, între altele, schimbări frecvente de legislație, incapacitatea de a construi o autostradă Est–Vest, viteza trenurilor de marfă de „17 km/h în 2026”, licitații „trucate” și contracte „fără licitație”, dar și disfuncții din administrație și sistemul sanitar. În final, el afirmă că politica externă ar trebui făcută „cu diplomați de carieră”, „strategii și viziune” și „limbi străine vorbite corect”, criticând, în același timp, comportamentul și prioritățile liderilor politici pe care îi vizează. [...]
