Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan cere întărirea PNL peste pragul de 15% pentru a influența guvernarea, argumentând că, la actuala pondere parlamentară, partidul nu poate „contribui la modernizarea României”, mai ales în condițiile unor alianțe cu parteneri „pe care nu te poți baza”, potrivit Antena 3. Mesajul a fost transmis duminică, la un eveniment organizat de ziua PNL.
În intervenția sa, Bolojan a legat explicit capacitatea de a „influența decisiv” direcția țării de forța parlamentară a partidului și de stabilitatea parteneriatelor politice, susținând că înțelegerile nerespectate și lipsa de predictibilitate a aliaților reduc și mai mult spațiul de acțiune al PNL.
„Ca să poți influența decisiv ceea ce se întâmplă în țară, ca să poți contribui la modernizarea României, nu poți să faci acest lucru cu 15% în Parlament. Trebuie să înțelegem asta, mai ales dacă ai parteneri pe care nu te poți baza, care nu-și respectă înțelegerile, care nu respectă țara noastră.”
Declarațiile indică o repoziționare a PNL în logica negocierilor politice: partidul își asumă public că, fără o creștere a reprezentării în Parlament, influența asupra agendei de guvernare rămâne limitată, iar dependența de parteneri impredictibili devine un risc politic major.
În același discurs, Bolojan a invocat deviza istorică „Prin noi înșine” și a mulțumit organizației PNL București pentru campania la alegerile pentru Primăria Generală, în contextul susținerii candidatului partidului, pe care l-a descris drept „cel mai bun candidat” propus de formațiune.
Bolojan a relatat și un episod petrecut la slujba de la biserica „ctitorită de Brătieni”, unde o persoană i-ar fi transmis discret mesajul „Prin noi înșine”, pe care l-a folosit ca punct de plecare pentru ideea de consolidare internă a partidului.
În materialul Antena 3, textul este trunchiat spre final, astfel că nu apar toate detaliile despre „singura soluție” la care face referire Bolojan în continuarea frazei.
Recomandate
Ilie Bolojan avertizează că o coaliție „cu toate partidele” riscă să amplifice votul antisistem la parlamentarele din 2028 , în condițiile în care electoratul nemulțumit rămâne fără alternative în opoziție, potrivit news.ro . Președintele PNL a spus, luni seară, la B1 TV, că în 2024 și 2025 „votul antisistem” a fost puternic deoarece „am adunat toate partidele într-o coaliție” și „a rămas doar un singur partid în opoziție”, ceea ce a concentrat voturile de protest într-o singură direcție. În acest scenariu, a avertizat el, repetarea formulei ar duce „cu siguranță” la un vot și mai puternic în 2028, pe fondul percepției că guvernarea „nu face ceea ce trebuie pentru România”. Ce opțiuni de guvernare vede Bolojan În acest context, Bolojan a susținut că proiecțiile politice trebuie construite pe variante „care pot funcționa” și a indicat „2-3 ipoteze de lucru”, între care: o posibilă colaborare PSD–AUR „la dărâmarea Guvernului”, invocând un vot la o moțiune de cenzură care „a trecut” pe această bază; dacă o coaliție între partidele de centru-dreapta și PSD „nu poate funcționa”, alternativa ar fi guverne minoritare sprijinite de un „acord pentru România” propus de PNL. „Acord pentru România”: guverne succesive, cu proiecte agreate și cu opoziția Bolojan a descris o formulă în care, pentru o perioadă, ar funcționa un guvern de centru-dreapta, cu principalele elemente legislative agreate inclusiv cu zona de opoziție, astfel încât proiecte considerate esențiale – precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) – să poată fi adoptate. Ulterior, după „un anumit timp”, ar urma un guvern de centru-stânga, cu aceeași logică de susținere transversală pentru „lucrurile vitale”, inclusiv bugetele, pentru a asigura stabilitate și respectarea angajamentelor internaționale. În același cadru, liderul PNL a respins ipoteza ca PSD să fie primul care preia guvernarea în acest scenariu, invocând neîncrederea generată în rândul foștilor parteneri de guvernare. [...]
Ilie Bolojan spune că, fără un acord între partidele parlamentare pentru învestirea unui nou guvern, România ar putea ajunge la alegeri anticipate în toamna acestui an sau în primăvara lui 2027 , potrivit Agerpres . Mesajul ridică miza crizei politice dincolo de negocierile pentru o majoritate, cu potențiale efecte asupra calendarului legislativ și a deciziilor cu impact bugetar. Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a declarat la B1TV că anticipatele devin o opțiune atunci când „nu e posibilă funcționare într-o formulă cât de cât stabilă a unui guvern” pe baza actualei configurații parlamentare. El a invocat faptul că, în Europa, această soluție a fost folosită în mod repetat, dar a avertizat că exemplul Bulgariei – cu mai multe rânduri de alegeri fără schimbări decisive – nu ar fi „cel mai bun model”, menționând totodată că vecinii „nu au avut situația noastră bugetară” și nu au fost nevoiți să facă „corecții puternice”. Anticipatele, condiționate de blocajul politic și de mecanismele parlamentare Liderul liberalilor a spus că scenariul anticipatelor trebuie luat în calcul dacă „nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea” pentru ieșirea din blocaj. În același timp, a indicat că există discuții și interpretări legate de mecanismele necesare pentru organizarea alegerilor, inclusiv dacă ar fi nevoie de modificări legislative sau dacă ar fi suficient un acord politic. „Dacă nu se va găsi înțelepciunea și responsabilitatea pentru a ieși din această situație, pe care nu noi am creat-o, aceasta a fost creată ca urmare a moțiunii depusă de PSD, atunci, în mod evident, nu se va putea elimina o astfel de analiză cu privire la organizarea unor alegeri.” Întrebat dacă anticipatele ar putea avea loc înainte de finalul acestui an, Bolojan a spus că nu poate avansa un termen ferm, dar a indicat drept repere „toamna acestui an” și „primăvara anului viitor”, în funcție de evoluția negocierilor. Legătura cu PNRR și riscul de a pierde bani În aceeași intervenție, Bolojan a conectat criza politică de voturile pe proiectele legate de PNRR, sugerând că blocajul poate avea consecințe directe asupra accesării fondurilor. El a avertizat că România nu ar trebui să ajungă să „piardă niște sume importante” din cauza calculelor politice. „Sper să nu ajungem să îi pedepsim, practic, pe toți românii, pierzând niște sume importante, pentru că anumite calcule nu ne ies.” În lipsa unei înțelegeri pentru formarea unui guvern, perspectiva anticipatelor rămâne, în această etapă, un scenariu „de luat în calcul”, fără un calendar asumat, dar cu implicații directe pentru stabilitatea decizională și pentru agenda legislativă asociată PNRR. [...]
Decizia Tribunalului București, executorie imediat, schimbă raportul de putere în PNL , după ce instanța a dat câștig de cauză contestatarilor conducerii lui Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Hotărârea pronunțată pe 8 iulie nu este definitivă, dar este executorie, ceea ce înseamnă că se aplică de îndată. Miza este una de reglementare internă cu efect direct asupra conducerii partidului: instanța a analizat disputa privind modificările de statut și efectele lor juridice, iar consecința imediată este întărirea poziției aripii Veștea–Gorghiu în partid. De ce contează: statutul, între decizie internă și efect juridic În fața instanței, cele două tabere din PNL au susținut că își bazează argumentele pe Statutul partidului. În centrul litigiului a fost întrebarea când produc efecte juridice modificările statutare. Cei 18 contestatari liberali au argumentat că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de: încuviințarea lor de către Tribunalul București și publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial. Ce urmează Hotărârea nu este definitivă, deci poate fi contestată mai departe, însă caracterul executoriu face ca efectele să se vadă imediat în funcționarea și echilibrul de putere din conducerea PNL, în condițiile în care tabăra Veștea–Gorghiu iese întărită din această etapă a disputei. [...]
Ruptura PSD–USR riscă să blocheze negocierile politice și să complice adoptarea rapidă a unor legi legate de fondurile UE , după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus la news.ro că, „sub nicio formă”, cele două partide „nu vor mai putea sta la aceeași masă pentru a discuta”. Declarația a fost făcută luni seară, la România TV, când Grindeanu a fost întrebat dacă PSD și USR mai pot lua loc la aceeași masă pentru discuții. Răspunsul său a fost tranșant: „Nu, din punctul meu de vedere nu, sub nicio formă!” „ Guvern de armistițiu ”, variantă respinsă Grindeanu a afirmat că a fost de acord cu varianta unui „guvern de armistițiu”, dar că aceasta a fost respinsă. În același context, el a criticat USR, referindu-se la ponderea electorală a partidului: „Eu azi am fost de acord cu această variantă, dar au respins-o. Domnii sunt puternici, domnii cu 10% încearcă să dea linia în România.” Miza: voturile din Parlament și legislația cu impact pe bani europeni Liderul PSD a susținut că USR ar fi luat, în ultimele luni, decizii de delimitare față de PSD, iar în acest context a pus sub semnul întrebării așteptarea ca PSD să continue să susțină inițiativele USR în Parlament. În declarațiile sale, Grindeanu a legat explicit discuția de nevoia de soluții legislative „transparent”, inclusiv pentru ca „România să nu piardă bani europeni”, cu dezbateri în Parlament și consultări cu „partenerii sociali”. Acuzații privind inițiative legislative „retroactive” Grindeanu a mai spus că PSD nu ar susține legi care, în opinia sa, ar urmări să „scape liderii USR de eventuale condamnări” sau să ducă la „albiri de caziere”. El a invocat și o explicație atribuită „juriștilor”, potrivit căreia retroactivitatea nu ar fi posibilă, dar că „lucrurile se pot întoarce dacă există o schimbare de lege”. „Nu vă supărați, dar asta nu e o chestiune pe care să o votăm noi în Parlament!” [...]
Guvernul pregătește o intervenție legislativă pentru a aduce în legalitate centrele medico-sociale operate de ONG-uri și culte , după ce premierul interimar Ilie Bolojan le-a cerut miniștrilor interimari ai Sănătății și Muncii să vină „în perioada următoare” cu o propunere de modificare a cadrului normativ, potrivit Agerpres . Solicitarea vine în contextul discuțiilor despre azilele administrate în județul Bihor de Viorel Pașca și familia sa, întrebat fiind la B1TV dacă situația poate fi considerată un eșec al statului român. Ce schimbare urmărește Executivul Bolojan spune că miza este crearea unor „mecanisme legale” care să permită, pe lângă sistemul public, implicarea comunităților și a organizațiilor care vor să îngrijească persoane aflate în dificultate, dar să o facă în condiții de legalitate. În declarația sa, premierul interimar a indicat explicit actorii vizați de viitoarele mecanisme: culte; familii; organizații neguvernamentale (ONG-uri). De ce contează: problema nu ar fi izolată Potrivit lui Bolojan, din datele colectate de Ministerul Muncii , cazul din Bihor „nu este singura situație din țară”. El a vorbit despre existența unor persoane aflate în situații similare și despre spații „care nu sunt autorizate” sau care „au avut autorizație, dar nu s-au mai autorizat” ca centre de tip medico-social. Ce urmează Premierul interimar a afirmat că, în ultima ședință de guvern, a stabilit cu miniștrii Sănătății și Muncii să vină cu o propunere care ar putea fi promovată fie prin lege, fie prin hotărâre de guvern, „dacă este cazul”. În acest moment, materialul citat nu oferă un calendar și nici detalii despre conținutul concret al modificărilor avute în vedere. [...]
Un episod de protest stradal readuce în prim-plan retorica anti-corupție a lui Ilie Bolojan , după ce activistul Marian Ceaușescu l-a urmărit pe stradă, câteva zeci de metri, cu o cușcă pentru rozătoare, potrivit Mediafax . Gestul a fost o trimitere directă la declarațiile anterioare ale lui Bolojan despre „șobolanii din cămara statului”, metaforă folosită pentru risipă, corupție și rețele care consumă resurse publice. Momentul a fost filmat și publicat de Marian Ceaușescu pe Facebook. În imaginile descrise, Ilie Bolojan – premier demis, aflat la conducerea interimară a Guvernului – nu răspunde întrebărilor și își continuă drumul, însoțit de purtătoarea de cuvânt a Guvernului, care zâmbește în timp ce ascultă intervenția activistului. „Bună seara! Uitați aici, am adus o cușcă pentru toți șobolanii din toate partidele politice. Ce spuneți? O luați ca să-i prindeți pe toți? Dar din toate partidele politice” Activistul îl întreabă, între altele, „când ne va merge bine?” și dacă „scandalurile politice” nu îi afectează pe români, continuând cu ironii legate de o carte pe care Bolojan o avea asupra sa. Conform materialului, Bolojan nu oferă niciun răspuns în secvențele publicate. Contextul: „șobolanii din cămara statului”, metaforă reluată în spațiul public Mediafax amintește că, pe 17 aprilie 2026, Ilie Bolojan declara la Radio România Actualități că a găsit „șobolani în cămara statului care rod proviziile”, comparație prin care descria risipa, corupția și rețelele care consumă resursele publice. El susținea că a „aprins becurile” pentru a face vizibile problemele, lucru care i-ar fi deranjat pe beneficiarii sistemului. Ulterior, pe 24 aprilie, într-un interviu la Europa FM, Bolojan a spus că nu regretă metafora, dar a evitat să indice persoane concrete și a precizat că nu dorește să califice niciun om drept „șobolan”, invocând demnitatea fiecăruia. [...]
