Știri
Știri din categoria Politică
Ilie Bolojan susține că demiterea Guvernului a fost declanșată de măsuri de disciplină bugetară, afirmând că executivul pe care l-a condus „în mare parte” a reușit să limiteze risipa și să corecteze nedreptăți, iar aceasta ar fi fost „cauza principală” a căderii, potrivit News.
Declarațiile au fost făcute duminică, la Muzeul Național Brătianu, la evenimentul organizat cu ocazia împlinirii a 151 de ani de la înființarea PNL. Liderul liberal a descris finalul actualului ciclu de guvernare ca pe unul în care partidul „și-a asumat” responsabilități administrative și parlamentare pentru a corecta acumulări negative din țară, admițând totodată o responsabilitate parțială a PNL pentru aceste probleme.
În același context, Bolojan a spus că guvernarea a urmărit „ordine în buget”, prin stabilirea de reguli și printr-o atenție sporită la utilizarea banului public, susținând că a evitat promisiuni care „astăzi” nu pot fi onorate.
„Și dacă suntem la acest final de ciclu, dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat, și în mare parte am reușit, să limităm risipa, să corectăm nedreptățile, dar asta a fost cauza principală pentru care acest guvern a fost demis.”
Bolojan a mai afirmat că PNL trebuie să urmeze un traseu de reorganizare internă și să respecte deciziile luate în ultima lună, respingând „compromisurile” care ar afecta partidul. Totodată, el a spus că își dorește ca liberalii, atunci când vor reveni la putere, să vină „pregătiți” și cu „echipe de lucru capabile să îndrepte țara”.
Informațiile din sursă nu includ detalii despre măsurile concrete invocate drept „limitare a risipei” sau despre decizia politică exactă ce a dus la demitere, dincolo de interpretarea prezentată de liderul PNL.
Recomandate
PNL intră în opoziție și își asumă o reorganizare internă fără „compromisuri slabe” , după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiune de cenzură, potrivit Antena 3 . Mesajul liderului liberal fixează direcția partidului pentru perioada următoare: reconstrucție în afara puterii, cu accent pe disciplină internă și pregătirea unei reveniri la guvernare. Bolojan a vorbit duminică, în calitate de președinte PNL, la Muzeul Național Brătianu , la evenimentul organizat la 151 de ani de la înființarea partidului. El a descris momentul drept „un final de ciclu de guvernare” și a susținut că PNL își asumă o parte din responsabilitatea pentru „lucrurile care s-au acumulat negativ” în România. De ce spune Bolojan că a căzut Guvernul În declarațiile sale, Bolojan a afirmat că executivul pe care l-a condus a încercat „să limiteze risipa și să corecteze nedreptățile”, iar acesta ar fi fost, în opinia lui, motivul principal pentru care cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură. „Dacă acest guvern a căzut, este pentru că am încercat, și în mare parte am reușit, să limităm risipa, să corectăm nedreptățile. Asta a fost cauza principală pentru care acest guvern a fost demis.” El a mai spus că PNL a încercat „să facă ordine în buget”, prin stabilirea de reguli și „având grijă de banul public”. „Drum al reorganizării” în opoziție Bolojan a transmis liberalilor că partidul trebuie să intre într-un proces de reorganizare și a respins ideea unor compromisuri care ar afecta credibilitatea formațiunii. „PNL a luat niște decizii în ultima lună și are de mers pe un drum, iar acel drum nu este al compromisurilor care ne compromit.” În același context, liderul PNL a indicat că obiectivul este ca, la o eventuală revenire la putere, partidul să vină „pregătit” și cu „echipe de lucru capabile să îndrepte țara”, fără a detalia însă un calendar sau pași concreți ai reorganizării. [...]
Ilie Bolojan respinge acuzațiile PSD în cazul fraților Micula și mută disputa în zona răspunderii guvernării , susținând că social-democrații lansează „pseudoștiri” pentru a evita asumarea responsabilității după căderea Executivului, potrivit Mediafax . Premierul interimar spune că PSD ar fi preferat atacurile politice și „informațiile false” în locul unei propuneri „clare” de premier și a unor soluții politice. În acest context, Bolojan afirmă că tema fraților Micula este folosită pentru a alimenta acuzații publice fără bază. „Pentru a acoperi această fugă de răspundere, se creează tot felul de pseudoștiri.” Ce spune Bolojan despre discuțiile invocate în cazul Micula Bolojan afirmă că, în toamna anului trecut, în interiorul Guvernului au existat „discuții tehnice” privind poziția statului român față de sentințe și litigii mai vechi care vizau compania controlată de frații Micula. Potrivit lui, într-o astfel de întâlnire a fost evocată o situație din perioada guvernării conduse de Ludovic Orban . În acest cadru, el acuză PSD că ar fi amestecat perioadele și ar fi atribuit actualei conduceri a Guvernului discuții care ar fi avut loc în alt mandat. „Cineva a povestit că pe vremea fostului premier Ludovic Orban s-au discutat niște fonduri. Să vii acum și să confunzi planurile, să spui că pe vremea actualului premier s-a întâmplat asta, să minți cu nerușinare, este inadmisibil.” Ținta directă: Daniel Zamfir și „nuanțarea” ulterioară Bolojan îl acuză direct pe senatorul PSD Daniel Zamfir că ar fi lansat informații false și că ulterior ar fi încercat să își nuanțeze declarațiile. „După aceea să corectezi și să spui doar «premierul» arată o lipsă totală de răspundere.” În plus, Bolojan afirmă că și informațiile vehiculate despre Alina Gorghiu ar face parte „din același registru al bluffurilor și minciunilor politice”, susținând că astfel de atacuri se întorc împotriva celor care le propagă. [...]
Crin Antonescu acuză o „rebranduire” a PNL și pune sub semnul întrebării legitimitatea actualei conduceri de a poza în „reformatoare”, într-un mesaj publicat de aniversarea a 151 de ani a partidului, potrivit Antena 3 . Fostul lider liberal susține că evenimentul aniversar a fost transformat într-o „ședință de auto-flagelare” și îi vizează direct pe Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu . Miza politică a mesajului este disputa internă privind direcția și identitatea PNL: Antonescu contestă ideea că partidul ar trebui să „înceapă de la zero” și critică un discurs care, în opinia sa, ignoră contribuțiile istorice ale formațiunii și rescrie trecutul în funcție de „propaganda zilei”. Replica la Stelian Tănase și critica „auto-flagelării” partidului Antonescu îi răspunde lui Stelian Tănase, după ce scriitorul a afirmat despre liberali că „au lins clanțele” pentru funcții. Fostul președinte PNL spune că „hârdăul cu ocări” al lui Tănase ar fi fost primit „cu mare mulțumire” și leagă acest lucru de tendința de a nega sau uita istoria și de a relansa, periodic, discursul despre „revoluții”, „reforme” și „bună guvernare”. În mesajul publicat pe Facebook, Antonescu compară această logică cu episoade din politica românească post-1989, în care lideri noi au denunțat „greșelile” predecesorilor fără a-și asuma rolul avut în perioadele criticate. Atac la conducerea Ciucu–Bolojan: „reformatori” apăruți „brusc” Fostul lider liberal susține că actuala conducere ar promova o „rebranduire politică” și ar trata PNL ca pe un partid „nou-născut”, deși ar fi „exact cu aceiași oameni”. În acest context, el enumeră momente pe care le consideră ignorate în discursul actual: guvernările și alianțele PNL, contribuția la reforme, la aderarea României la Uniunea Europeană și la orientarea pro-occidentală. Antonescu amintește, între altele, de guvernarea Tăriceanu și de cota unică de impozitare, dar și de propriul rezultat de 20% la alegerile prezidențiale din 2009, folosit ca argument în disputa de credibilitate cu actualii lideri. Întrebările către Bolojan și Ciucu Finalul mesajului conține două întrebări retorice adresate lui Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu, prin care Antonescu sugerează că aceștia nu ar fi avut reacții în perioadele în care PNL era criticat pentru oportunism și că, dacă partidul ar fi fost „breloc” până la „revoluția” recentă, Bolojan ar trebui să explice de ce nu s-a retras din politică. „Unde ați fost, Ciucu și Bolojan, când PNL «lingea clanțe» la Cotroceni? Când ați spus ceva, oricât de puțin, oricât de slab? Când ați piuit ceva?” Mesajul se încheie într-un registru ironic, cu o critică la adresa felului în care ar fi fost gestionată aniversarea partidului și cu o nouă contestare a „noilor reformatori” din PNL. [...]
Vicepremierul Tánczos Barna cere frânarea cheltuielilor cu salariile la stat și susține că viitorul premier va fi obligat să continue reducerea deficitului bugetar, cu un control strict asupra cheltuielilor publice, potrivit Mediafax . Mesajul vizează în special majorările salariale, sporurile și „privilegiile” din sectorul public, pe care le consideră nesustenabile în raport cu economia privată. Într-o intervenție la Digi24 , Barna a spus că, indiferent de stilul viitorului șef al Guvernului sau de partidul aflat la putere, direcția economică trebuie păstrată pentru a atinge ținta de reducere a deficitului până la finalul anului. „Nu cred că există altă cale decât această abordare ponderată și responsabilă în tot ce înseamnă cheltuieri publice.” Salariile și sporurile din sectorul public, în centrul ajustărilor Vicepremierul, care este și ministru interimar al Agriculturii, a argumentat că România are „probleme structurale” legate de productivitate și de raportul dintre salarizarea din administrația publică și cea din mediul privat. În acest context, a avertizat că statul „nu își mai permite” creșteri fără limită. „Trebuie o ponderare în tot ce înseamnă majorări salariale, sporuri, privilegii. Trebuie eliminate, pe cât posibil. O salarizare corectă, decentă pentru administrația publică, dar nu ne mai permitem ca administrația publică să fie tot timpul în fața privatului în ceea ce privește nivelul de salarizare.” Ce urmărește Guvernul, în viziunea lui Barna Barna a indicat ca obiectiv reducerea diferenței dintre veniturile din sectorul public și cele din economia privată, susținând că „salariile de la stat nu le mai pot depăși pe cele din privat”. În logica sa, ajustarea ar trebui să ducă la o apropiere a nivelurilor, inclusiv prin creșterea treptată a sectorului privat. „Trebuie să așteptăm să vină și sectorul privat din urmă și să ajungă din urmă sectorul public.” [...]
PNL își revendică o repoziționare internă și pro-europeană după perioada în care, potrivit conducerii, decizia politică „s-a mutat de la partid în altă parte”, iar partidul a fost perceput ca predispus la „trădări” politice, relatează news.ro . Mesajul a fost transmis de prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu , la o dezbatere organizată vineri, la împlinirea a 151 de ani de la înființarea partidului. Ciucu a susținut că atacurile PSD la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , au fost resimțite ca o jignire la adresa membrilor care l-au votat în fruntea formațiunii și a afirmat că „mulți” se așteptau ca PNL să „trădeze” din nou, lucru care „nu s-a întâmplat”. „E greu, după ce eşti partid prezidenţial şi se mută decizia de la partid în altă parte, să îţi revii.” Miza politică: coeziune internă și continuitate de leadership În aceeași intervenție, Ciucu a încercat să plaseze actuala conducere într-o logică de continuitate instituțională, nu de personalizare a partidului. El a spus că PNL „a început cu Brătienii” și că nu își dorește să „se termine” cu actuala echipă, invocând succesiuni anterioare de conduceri, inclusiv după Valeriu Stoica. Linia externă: respingerea „anti-europenizării” și a proiectelor alternative Ciucu a adăugat că, în urmă cu 15–20 de ani, nu și-ar fi imaginat apariția curentelor suveraniste și a discursului de „anti-europenizare”. În acest context, el a descris apartenența României la Uniunea Europeană drept o „șansă istorică” și a criticat ideea unor „proiecte alternative” care ar împinge țara spre zona Comunității Statelor Independente. Totodată, Ciucu a readus în discuție tema aderării la moneda euro, afirmând că România „era cât pe ce” să fi intrat în zona euro „în urmă cu zece, cincisprezece ani”, dacă ar fi existat voință politică. [...]
Ilie Bolojan avertizează că „pseudo-stabilitatea” obținută printr-o guvernare în care „toate partidele stau în guvernare” poate alimenta votul de protest , potrivit News . Liderul PNL susține că România „nu își mai poate permite” o opoziție formată din partide care „în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic”, iar PNL trebuie să-și delimiteze mai ferm poziția față de USR și PSD . În intervenția de vineri, la dezbaterea aniversară „PNL 151 de ani – Modernizare cu rădăcini”, Bolojan a legat ideea de stabilitate politică de riscul consolidării „votului împotrivă” dacă guvernarea rămâne una de tip defensiv, fără schimbări vizibile. El a spus că, după „zece luni de guvernare”, există spațiu pentru a „schimba din guvernare foarte multe lucruri”, inclusiv prin stabilirea unor „reguli valabile pentru toți” și prin valorizarea comunităților. Mesajul politic: guvernare cu rezultate și o opoziție „funcțională” Bolojan a argumentat că schimbarea nu vine „doar de la București”, ci din comunitățile locale, sugerând că performanța administrativă și politicile aplicate la nivel local sunt esențiale pentru credibilitatea guvernării și pentru reducerea polarizării electorale. Totodată, președintele PNL a indicat nevoia ca partidul să fie „mai clar din punct de vedere doctrinar”, plasând această clarificare în contextul repoziționării față de alte formațiuni. Delimitări față de USR și PSD, cu țintă electorală 2028 În relația cu celelalte partide, Bolojan a insistat că PNL nu va fi „o clonă” a USR și că nici USR nu ar trebui să fie „o clonă” a PNL. În același timp, a spus că PNL „nu mai trebuie să accepte” să fie „brelocul” PSD, formulare folosită pentru a sublinia o delimitare politică mai fermă. „Dacă din nou toate partidele stau în guvernare şi doar asigură o pseudo-stabilitate, votul împotrivă se va consolida.” „România, ca ţară, nu îşi mai poate permite ca în opoziţie să fie partide care, în afară de a contesta, nu au demonstrat niciodată nimic.” „PNL nu va fi niciodată o clonă a USR (...) dar nici nu mai trebuie să acceptăm să fim brelocul PSD (...) acest partid poate să obţină maxim posibil (...) în 2028.” Din declarațiile citate de News nu rezultă măsuri concrete sau un calendar de decizii, însă mesajul central este unul de repoziționare: Bolojan leagă stabilitatea politică de rezultate măsurabile și avertizează că o guvernare percepută ca „pseudo-stabilă” poate întări curentele de vot anti-sistem. [...]
