Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan a contestat la CCR blocarea până în 2027 a vânzării de acțiuni la companii de stat, un demers care poate redeschide discuția despre listări și privatizări parțiale și despre coerența cadrului legislativ în administrarea participațiilor statului, potrivit Antena 3.
Sesizarea vizează legea privind „unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică”, adoptată de Parlament pe 8 iunie cu voturile PSD și AUR. Actul normativ instituie o interdicție până la 31 decembrie 2027 pentru vânzarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate unde statul este acționar, indiferent de participație. În plus, legea prevede suspendarea, până la aceeași dată, a operațiunilor de înstrăinare aflate în derulare.
Din perspectiva pieței și a guvernanței companiilor publice, contestarea la Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării un regim care îngheață, pentru mai mult de un an și jumătate, tranzacțiile cu acțiuni ale statului, inclusiv pe piețe reglementate (cum este bursa), acolo unde astfel de operațiuni sunt folosite frecvent pentru atragerea de capital și creșterea transparenței.
Administrația Prezidențială susține că legea ridică probleme de constituționalitate inclusiv prin modul în care este formulată și corelată cu alte acte normative relevante pentru politica de proprietate a statului.
Conform sesizării, legea ar fi fost adoptată cu încălcarea mai multor articole din Constituție, inclusiv:
În document este invocată și o coliziune directă cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului, pe motiv că noua lege „nu abrogă, nu derogă expres și nici nu stabilește vreo regulă de soluționare” a conflictului normativ.
Sesizarea arată că noul act reia arhitectura Legii nr. 173/2020, analizată anterior de CCR (Decizia 589/2020), când Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate. Totuși, președintele argumentează că precedentele considerente nu împiedică admiterea actualei sesizări, deoarece legea din 2020 instituia o interdicție „pură și simplă”, fără excepții și fără elemente care apar acum.
„Considerentele acestei decizii nu se opun însă admiterii prezentei sesizări. (...) Legea nr. 173/2020 instituia o interdicție pură și simplă, fără nicio excepție, fără un regim diferențiat de înstrăinare pe piețe reglementate, fără sancțiunea expresă a nulității absolute și fără nicio intervenție asupra OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Or, criticile formulate prin prezenta sesizare de neconstituționalitate privesc tocmai elementele nou introduse.”
În sesizare se mai arată că, după 2020, cadrul legislativ s-a modificat „substanțial”, inclusiv prin reformarea OUG 109/2011 prin Legea nr. 187/2023 (care a instituit Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) și prin Legea nr. 158/2025.
Curtea Constituțională urmează să analizeze obiecția de neconstituționalitate. Până la o decizie, rămâne deschisă incertitudinea privind stabilitatea regimului care blochează înstrăinarea participațiilor statului până la finalul lui 2027 și, implicit, predictibilitatea pentru eventuale operațiuni aflate în pregătire sau în curs.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să închidă în două zile negocierile pentru un guvern minoritar pro-occidental , într-un calendar accelerat care ar trebui să ducă rapid la desemnarea premierului și la ieșirea din blocajul politic, potrivit Adevărul . Șeful statului a spus miercuri seară că discuțiile de până acum au conturat deja direcția: o „guvernare pro-occidentală, minoritară”, susținută în Parlament de partide care, cel puțin în această etapă, își asumă sprijinul fără a intra la guvernare. Președintele a insistat că procesul trebuie finalizat rapid, afirmând că speră ca actorii politici „să fie serioși să încheiem cât mai curând”. Termen-limită: vineri, cu „concluziile” la Cotroceni Întrebat când ar putea fi desemnat premierul, Nicușor Dan a indicat un termen scurt pentru clarificarea pozițiilor: „Ar trebui ca mâine să discute ei între ei și vineri să vină la mine cu concluziile.” Întrebat dacă desemnarea ar putea avea loc în weekend, președintele a evitat să avanseze un calendar, rezumând poziția la: „Haideți să vedem ce agreează partidele”. Ce opțiuni sunt pe masă și unde se blochează negocierile Contextul este eșecul învestirii cabinetului Veștea și reluarea consultărilor de la Cotroceni. În acest moment, rămân în discuție două scenarii principale: Guvern minoritar condus de PSD , sprijinit în Parlament de PNL, USR și UDMR; Guvern cu PNL în poziție de forță , cu PSD în rol de susținător extern, variantă care, potrivit materialului, a fost respinsă luni seara de Sorin Grindeanu . Miercuri, 24 iunie, Biroul Permanent Național al PSD s-a reunit online și a decis să îl susțină pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Într-o declarație citată, Grindeanu a susținut că PSD își dorește autonomie pe programul de guvernare și a respins „pactul pe funcții”, invocând ca obiective „relansarea economică” și recâștigarea încrederii în clasa politică. Dinspre PNL, europarlamentarul Siegfried Mureșan (vicepreședinte al partidului) a transmis că liberalii ar putea vota un guvern condus de Grindeanu doar în schimbul unor angajamente ferme privind deficitul și reformele, însă PNL ar rămâne în opoziție și ar „monitoriza strict” deciziile viitorului executiv. În paralel, USR a venit cu o propunere de depășire a crizei: ministrul Apărării, Radu Miruță , a vorbit despre o rotație între două formule de guvernare minoritară (una PNL–USR–UDMR și una PSD monocolor). PSD a reacționat dur, acuzând USR că „sabotează” formarea guvernului și calificând ideea „rotativei” drept „un tertip meschin”. De ce contează: presiune pe un acord minim pentru guvernare Calendarul impus de președinte mută presiunea pe partide să livreze rapid un acord funcțional, chiar și în formula unui guvern minoritar, într-un moment în care sprijinul parlamentar pare condiționat de angajamente pe deficit și reforme, iar negocierile sunt tensionate de dispute privind arhitectura guvernării. Următorul reper este întâlnirea de vineri, când partidele ar urma să vină la Cotroceni cu o poziție comună sau, cel puțin, cu concluzii care să permită pasul următor în desemnarea premierului. [...]
USR împinge scenariul unui guvern minoritar PNL–USR–UDMR, dar PSD avertizează că o „rotativă” ar afecta stabilitatea și costurile de finanțare ale statului , potrivit HotNews . Miza imediată este ieșirea din blocajul politic după eșecul învestirii unui guvern și, mai ales, riscul ca prelungirea negocierilor să se traducă în presiune pe ratingul de țară și pe dobânzile la care se împrumută România. Dominic Fritz a publicat miercuri seară o fotografie alături de liderii PNL și UDMR, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor, susținând că cele trei formațiuni sunt „hotărâte” să își asume un guvern minoritar în formula PNL–USR–UDMR. În mesajul care însoțește fotografia, Fritz a scris că „modernizarea României nu poate fi amânată încă o generație” și că este nevoie de „un guvern serios” care să continue reformele. (Postarea este pe Facebook, la acest link .) „Rotativa” propusă de USR: guvern minoritar, apoi cabinet PSD În aceeași zi, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), a spus la Digi24, potrivit Agerpres, că partidul propune o rotație la guvernare între un executiv minoritar PNL–USR–UDMR și un guvern monocolor PSD. Miruță a argumentat că varianta ar încerca să împace constrângeri politice simultane: președintele Nicușor Dan „nu cu AUR”, USR „nu pentru guvern PSD”, iar PNL ar prefera opoziția dacă PSD intră la guvernare. Miruță a mai afirmat că USR nu va vota un guvern PSD și a invocat lipsa „acceptabilității sociale” pentru un executiv condus de social-democrați în acest moment. Pe fondul acestor discuții, HotNews notează că surse politice au indicat că USR a propus, în discuții cu PNL și UDMR, să ceară împreună o „rotativă” în care să înceapă cu guvernarea coaliția minoritară de dreapta, urmând ca ulterior să vină PSD cu un guvern monocolor. Potrivit acelorași surse, PNL și UDMR analizează varianta, iar dacă ar exista un acord, propunerea ar urma să fie dusă direct la președintele Nicușor Dan. Varianta nu ar fi fost discutată cu PSD, conform surselor citate. Contextul imediat este că Biroul Permanent al PSD a decis miercuri, în unanimitate, să îl propună pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și să formeze o echipă de negociere pentru un acord politic cu celelalte partide parlamentare. Decizia a venit la două zile după respingerea în Parlament a guvernului propus de liberalul Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan fără consultarea PNL. PSD: stabilitatea guvernamentală e legată de rating și de dobânzile statului PSD a respins public scenariul „rotativei”, printr-un comunicat de presă, și a acuzat USR că „subminează” acordul politic premergător desemnării premierului. Social-democrații susțin că România nu își poate permite, în următoarele șase luni, un guvern minoritar PNL–USR–UDMR condus de un premier de dreapta, urmat de un guvern monocolor PSD. În comunicat, PSD leagă explicit stabilitatea și predictibilitatea guvernamentală de condițiile de finanțare ale statului: „Este absolută nevoie de stabilitate și predictibilitate guvernamentală pentru menținerea ratingului de țară și a costurilor de finanțare ale statului român.” PSD mai afirmă că „pretențiile” USR mențin criza politică „cu efecte importante în plan economic și social” și cere USR „să înceteze sabotarea” formării rapide a unui guvern funcțional. În același text, social-democrații susțin că participă „cu bună credință” la discuțiile pentru un acord politic și că au dat mandat președintelui partidului să formeze guvernul, dacă va fi nominalizat de președintele României. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas depinde de decizia PNL și UDMR privind varianta „rotativei” și de modul în care ar fi prezentată președintelui Nicușor Dan. În paralel, poziția PSD indică faptul că o formulă cu guvern minoritar și schimbare programată a executivului rămâne, cel puțin deocamdată, un punct de conflict, cu argumentul central al social-democraților legat de stabilitate, rating și costurile de împrumut ale României. [...]
Criticile ministrului Dragoș Pîslaru la adresa „liniilor roșii” invocate de PSD riscă să rigidizeze negocierile pentru formarea guvernului , într-un moment în care, potrivit Mediafax , se conturează două scenarii de guvernare și o posibilă soluție minoritară. Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri pentru G4Media că poziția PSD în negocieri este „prea restrictivă” și că partidul ar pune „condiții limitative” în discuțiile despre formarea Executivului. În acest context, el a ironizat faptul că PSD ar adopta acum „linii roșii”, după ce ar fi criticat anterior „inflexibilitatea și rigiditatea” premierului Ilie Bolojan. „Ideea pe care PSD-ul a pus-o acum, că ei nu se joacă de lucrurile acestea, este extrem de limitativă pe de-o parte și nu cred că sunt în măsură să pună condiții.” Două opțiuni de guvernare, cu PSD în centru În declarațiile citate, Pîslaru a indicat că discuțiile se poartă în jurul a două variante, pe care le consideră „legitime și posibile”: un guvern PSD „monocolor”; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, susținut de PSD. Ministrul a mai spus că, în final, acceptarea unui vot în Parlament din partea celeilalte tabere este „inevitabilă” în procesul politic. Ce urmează în negocieri: rolul președintelui și ideea unui acord politic Pîslaru a afirmat că președintele României, Nicușor Dan , „a anunțat foarte clar” că se uită la o soluție minoritară și așteaptă de la partide o propunere. În viziunea sa, următorul pas nu ar fi o negociere directă „în cameră între partide”, ci informarea președintelui că există o soluție pentru fiecare dintre cele două posibilități. El a mai indicat că responsabilitatea ar reveni în mare măsură președintelui să decidă „cine are și legitimitatea morală și profesionalismul” și că ar trebui să se ajungă ulterior la un „acord politic” care să includă o condiționare reciprocă pe o perioadă de timp, inclusiv în raport cu moțiuni potențiale și agenda de guvernare. [...]
România își leagă agenda de apărare de negocierile pentru bugetul UE , iar președintele Nicușor Dan merge joi, 25 iunie, la Summitul Flancului Estic din Gdansk (Polonia) cu un mesaj centrat pe finanțare și coordonare regională, potrivit Mediafax . Reuniunea, aflată la a doua ediție și cunoscută și ca „Formatul Helsinki”, aduce la aceeași masă lideri din state aflate în proximitatea granițelor cu Rusia, cu discuții despre întărirea apărării europene și cooperarea între țările UE pentru răspunsuri mai eficiente la riscurile de securitate, conform Administrației Prezidențiale. Ce urmărește România: mai mulți bani pentru apărare în bugetul UE În cadrul summitului, Nicușor Dan urmează să propună o coordonare între statele participante în negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene, astfel încât să fie alocate mai multe fonduri pentru apărare și securitate. Administrația Prezidențială indică faptul că aceste investiții ar urma să sprijine inclusiv infrastructura cu dublă utilizare (civilă și militară), necesară pentru mobilitatea militară în Europa. Temele de pe agendă: Readiness 2030, industrie de apărare, SAFE Pe agenda discuțiilor sunt menționate: aplicarea Planului „Readiness 2030”; creșterea capacităților de apărare ale Uniunii Europene; sprijinirea industriei europene de apărare. Președintele României va prezenta măsurile luate de România pentru întărirea capacităților de apărare și descurajare și va vorbi despre participarea țării la programul european SAFE și la Proiectele de Interes Comun din domeniul Apărării Europene (EDPCI). Marea Neagră și „Eastern Flank Watch” Șeful statului îi va informa pe liderii europeni despre stadiul Hub-ului de Securitate de la Marea Neagră și despre propunerea României de a include un nou pilon în proiectul „Eastern Flank Watch”. În perspectiva Summitului NATO de la Ankara, România și celelalte state UE de pe Flancul Estic susțin o cooperare mai bună între UE și NATO, alături de consolidarea relației transatlantice, potrivit aceleiași surse. Cine participă și programul zilei Summitul este găzduit de premierul Poloniei, Donald Tusk . La reuniune sunt menționați președintele Lituaniei și prim-miniștrii Suediei, Finlandei, Estoniei și Letoniei. Joi, de la ora 15:00, Nicușor Dan este programat la declarații de presă comune, iar de la ora 16:30 are o întâlnire cu Lech Wałęsa, la Centrul European Solidaritatea din Gdansk. Prima întâlnire a acestui format a avut loc în Finlanda, în decembrie 2025. [...]
Robert Negoiță susține că PSD are un „parteneriat” cu președintele Nicușor Dan , o formulare care alimentează percepția unei înțelegeri politice informale în jurul deciziilor de la vârful puterii, într-un moment în care se discută despre formule de guvernare și majorități, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, unde liderul PSD Sector 3 a fost întrebat dacă apropierea partidului de Nicușor Dan este o greșeală. Negoiță a spus că „între PSD și Nicușor Dan există un parteneriat politic”, iar întrebat de ce folosește această etichetă, a răspuns: „De la mine așa se vede”. Cum definește Negoiță „parteneriatul” Primarul Sectorului 3 a descris relația în termeni de colaborare și înțelegere politică, fără a o prezenta ca pe ceva negativ, dar condiționând-o de respectarea unor „principii minimale”. „Parteneriat, înțelegere. Mergem împreună pe un drum. Așa se citește de la mine. Eu nu comentez că e de rău. Mie mi se pare că în viață ai nevoie de astfel de parteneriate, atâta vreme cât respectă anumite principii măcar minimale.” În același context, Negoiță a afirmat că, dacă PSD „știe să folosească acest parteneriat cu președintele” pentru a-și atinge obiectivele, atunci ar exista un câștig, iar întrebat cine ar beneficia, a răspuns: „Sper că măcar fărâmituri, așa, și poporul român”. De ce contează: semnal politic într-o perioadă fără presiune electorală imediată Negoiță a argumentat și că Nicușor Dan nu ar avea o problemă electorală „imediată”, invocând faptul că „nu sunt alegeri în viitorul apropiat”. În acest cadru, el a sugerat că timpul până la finalul mandatului ar putea schimba percepțiile publice asupra actorilor politici. „Domnul Nicușor avea o problemă dacă erau alegeri mâine. Nu, nu avem alegeri anul ăsta. Mai mult, până atunci are tot timpul din lume. La finalul celor cinci ani vor fi toți demoni, va rămâne singurul înger”, a mai spus Negoiță. [...]
Disputa internă din PNL riscă să blocheze deciziile de guvernare , după ce eurodeputatul Rareș Bogdan a atacat public conducerea partidului pentru deschiderea către un guvern „în jurul PSD”, în timp ce, în paralel, partidul nu reușește să finalizeze sancțiunile anunțate împotriva grupului etichetat drept „puciști”, potrivit G4Media . Rareș Bogdan îl acuză pe președintele PNL Ilie Bolojan și pe secretarul general Dan Motreanu de „ipocrizie”, după ce aceștia au transmis, la consultările cu președintele Nicușor Dan , că sunt gata să voteze fie un guvern minoritar în jurul PSD, fie o formulă PNL–USR–UDMR. În mesajele sale, Bogdan îl numește pe Bolojan „mândrul cârmaci” și întreabă retoric cine îi sancționează pe cei care ar vota un guvern format în jurul PSD. Sancțiuni anunțate, dar amânate: statutul PNL nu e încă înregistrat la Tribunal Contextul tensionat vine după episodul în care Rareș Bogdan a fost trecut pe lista „trădătorilor”/„puciștilor” care ar fi conlucrat pentru învestirea lui Adrian Veștea ca premier, „peste capul” lui Ilie Bolojan. Conducerea PNL decisese inițial excluderea lui Rareș Bogdan și a altor 12 lideri de filiale județene (decizie votată la Congres), însă la ședința Biroului Permanent Național de marți măsura s-a schimbat: nu au mai fost excluși, ci doar înlocuiți din funcții. În cazul lui Rareș Bogdan a rămas doar „recomandarea” Congresului de a începe procedura de excludere, „spun sursele G4Media”. Deputatul Ionel Bogdan (din echipa lui Bolojan) a explicat că, deși s-au făcut modificări de statut, „puciștii” nu pot fi dați afară până când noul statut nu este înregistrat la Tribunal, o procedură care „poate dura”. Rareș Bogdan: „Pentru delict de opinie nu pot fi dat afară” Rareș Bogdan afirmă că va continua criticile și susține că nu poate fi exclus „pentru delict de opinie”. El mai spune că liberalii care au statut de demnitar – dând ca exemple și pe Cătălin Predoiu sau Alina Gorghiu – nu pot fi excluși decât prin votul Consiliului Național al PNL, iar votul ar fi secret. În același timp, eurodeputatul condamnă sancțiunile aplicate celor schimbați din funcții pentru că l-au sprijinit pe un coleg liberal în demersul de a obține funcția de premier și atacă ideea sprijinirii unui guvern minoritar PSD, pe care o pune în opoziție cu pozițiile anterioare din partid legate de deficit și „stabilitatea bugetară”. Context: consultări la Cotroceni după eșecul guvernului Veștea Potrivit informațiilor prezentate, după ce guvernul Veștea a picat la vot în Parlament, președintele Nicușor Dan a convocat partidele la consultări. Ilie Bolojan a declarat după discuții că ar fi bine să existe o propunere care să nu repete blocajele recente, iar PNL ar susține fie un guvern minoritar în jurul PSD, fie unul în jurul PNL–USR–UDMR. Pentru PNL, miza imediată rămâne dublă: să-și clarifice rapid linia de vot pentru formarea guvernului și, în paralel, să rezolve disputa internă privind sancțiunile, în condițiile în care procedurile statutare invocate pot întârzia deciziile disciplinare. [...]
