Nicușor Dan sesizează CCR împotriva legii care blochează până în 2027 vânzarea acțiunilor statului la companii și bănci - miza: listările la bursă și conflictul invocat cu politica de proprietate privată a statului

Președintele Nicușor Dan a contestat la CCR blocarea până în 2027 a vânzării de acțiuni la companii de stat , un demers care poate redeschide discuția despre listări și privatizări parțiale și despre coerența cadrului legislativ în administrarea participațiilor statului, potrivit Antena 3 . Sesizarea vizează legea privind „unele măsuri pentru protejarea intereselor naționale în activitatea economică”, adoptată de Parlament pe 8 iunie cu voturile PSD și AUR. Actul normativ instituie o interdicție până la 31 decembrie 2027 pentru vânzarea acțiunilor deținute de stat la companii și societăți naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate unde statul este acționar, indiferent de participație. În plus, legea prevede suspendarea, până la aceeași dată, a operațiunilor de înstrăinare aflate în derulare. Miza: un blocaj legislativ cu efecte asupra operațiunilor cu participații ale statului Din perspectiva pieței și a guvernanței companiilor publice, contestarea la Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării un regim care îngheață, pentru mai mult de un an și jumătate, tranzacțiile cu acțiuni ale statului, inclusiv pe piețe reglementate (cum este bursa), acolo unde astfel de operațiuni sunt folosite frecvent pentru atragerea de capital și creșterea transparenței. Administrația Prezidențială susține că legea ridică probleme de constituționalitate inclusiv prin modul în care este formulată și corelată cu alte acte normative relevante pentru politica de proprietate a statului. Argumentele invocate în sesizare: calitatea legii și conflictul normativ Conform sesizării, legea ar fi fost adoptată cu încălcarea mai multor articole din Constituție, inclusiv: art. 1 alin. (5) (principiul legalității și cerințe de calitate a legii – claritate, precizie, previzibilitate); art. 44 alin. (1) și (2), interpretate prin prisma art. 20 din Constituție și a art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului; art. 148 alin. (2) și (4). În document este invocată și o coliziune directă cu Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului, pe motiv că noua lege „nu abrogă, nu derogă expres și nici nu stabilește vreo regulă de soluționare” a conflictului normativ. De ce nu e doar o reluare a legii din 2020 Sesizarea arată că noul act reia arhitectura Legii nr. 173/2020, analizată anterior de CCR (Decizia 589/2020), când Curtea a respins obiecția de neconstituționalitate. Totuși, președintele argumentează că precedentele considerente nu împiedică admiterea actualei sesizări, deoarece legea din 2020 instituia o interdicție „pură și simplă”, fără excepții și fără elemente care apar acum. „Considerentele acestei decizii nu se opun însă admiterii prezentei sesizări. (...) Legea nr. 173/2020 instituia o interdicție pură și simplă, fără nicio excepție, fără un regim diferențiat de înstrăinare pe piețe reglementate, fără sancțiunea expresă a nulității absolute și fără nicio intervenție asupra OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice . Or, criticile formulate prin prezenta sesizare de neconstituționalitate privesc tocmai elementele nou introduse.” În sesizare se mai arată că, după 2020, cadrul legislativ s-a modificat „substanțial”, inclusiv prin reformarea OUG 109/2011 prin Legea nr. 187/2023 (care a instituit Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice) și prin Legea nr. 158/2025. Ce urmează Curtea Constituțională urmează să analizeze obiecția de neconstituționalitate. Până la o decizie, rămâne deschisă incertitudinea privind stabilitatea regimului care blochează înstrăinarea participațiilor statului până la finalul lui 2027 și, implicit, predictibilitatea pentru eventuale operațiuni aflate în pregătire sau în curs. [...]