Știri
Știri din categoria Politică
Sondajul indică o presiune de stabilitate asupra Cotroceniului, după ce majoritatea respondenților spun că președintele Nicușor Dan ar trebui să rămână neutru în conflictul dintre PSD (Sorin Grindeanu) și tabăra PNL–USR (Ilie Bolojan), potrivit Digi24. Mesajul vine în plin risc de ruptură în Coaliție, cu o ședință PSD programată pe 20 aprilie, în care social-democrații ar urma să decidă dacă își retrag sprijinul pentru premier și dacă ies de la guvernare.
Datele sondajului Agenției de Rating Politic (comandat de Digi24) arată că 42,2% dintre respondenți cred că președintele ar trebui să rămână neutru. Alte răspunsuri au fost „nu știu” (20,9%), „Ilie Bolojan” (13,1%) și „nu urmăresc știrile” (11%), în timp ce opțiunile explicite pentru PSD (5,5%) sau Sorin Grindeanu (4,2%) sunt mai jos în clasament.
Contextul imediat este unul de negocieri și consultări la nivel înalt. Digi24 notează că aceste rezultate apar la o zi după întâlnirea dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan la Cotroceni, discuții care ar fi durat aproximativ două ore. În perioada următoare, președintele ar urma să discute și cu Sorin Grindeanu (PSD), respectiv cu liderul USR, Dominic Fritz.
La întrebarea „Cine ați vrea să conducă Guvernul în continuare?”, cea mai mare pondere a răspunsurilor este „nu știu” (26,2%). Dintre numele testate, George Simion (AUR) este primul (20,9%), urmat de Ilie Bolojan (16,2%) și varianta „un tehnocrat” (14,7%).
Restul opțiunilor menționate în sondaj:
Sondajul a fost realizat pe 1.187 de interviuri, în perioada 1–10 aprilie 2026, cu o marjă de eroare de ±2,8%, conform articolului.
Digi24 relatează că șeful statului a vrut să se întâlnească cu fiecare lider al Coaliției înainte de ședința PSD din 20 aprilie, când partidul va decide dacă îi retrage sprijinul lui Ilie Bolojan și dacă părăsește guvernarea. În paralel, conducerea PSD ar fi stabilit un plan care mizează pe forțarea demisiei premierului prin retragerea sprijinului politic, însă Bolojan le-ar fi transmis colegilor de partid că nu va demisiona.
Articolul plasează aceste date și în contextul unui sondaj INSCOP publicat miercuri, potrivit căruia AUR rămâne pe primul loc în intenția de vot la parlamentare, dar ar fi coborât la 37%, cel mai scăzut nivel după alegerile prezidențiale din mai 2025. În același sondaj sunt indicate și următoarele procente: PSD – 20,1%; PNL – 15,5%; USR – 12,7%; UDMR – 4,3%; POT – 3,6%; SOS România – 2,8%; SENS – 2,4%; Independent – 1%; Alt partid – 0,7%.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a pus scăderea AUR în legătură cu pierderea a 4 puncte procentuale față de începutul lui 2026 și cu diferențele dintre intenția de vot „la rece” și opțiunile celor care declară că ar veni sigur la vot (votanți mobilizați), cu un exemplu explicit pentru PSD (20,1% vs. 16,6% la votanți mobilizați), conform comunicatului citat.
Recomandate
Liviu Dragnea susține că decizia PSD de a ieși de la guvernare a fost construită pe un singur scenariu – înlăturarea lui Ilie Bolojan – fără un plan de rezervă , potrivit HotNews . Fostul lider social-democrat spune că doi membri ai conducerii PSD l-au vizitat cu o zi înaintea votului intern și i-au prezentat intenția de a-l „da jos” pe Bolojan după ieșirea de la guvernare. Relatarea apare într-un interviu acordat aplicației Helios , iar fragmentele sunt citate de Republica, conform articolului. „E clar, n-aveți niciun plan”: discuția descrisă de Dragnea Dragnea afirmă că întâlnirea a avut loc duminică după-amiază, înaintea zilei de luni în care PSD ar fi urmat să voteze „decizia politică” privind ieșirea de la guvernare. El spune că i-a întrebat pe cei doi lideri care este planul, iar răspunsul ar fi fost: ieșirea de la guvernare, urmată de înlăturarea lui Ilie Bolojan. Fostul președinte al PSD susține că a pus problema unui scenariu alternativ – ce se întâmplă dacă Bolojan nu poate fi schimbat din fruntea PNL și rămâne premier interimar – iar interlocutorii i-ar fi răspuns că „totul e rezolvat” și că „și cu Nicușor Dan e vorbit”. „Deci e clar. Nu aveți niciun plan. Vă doresc succes.” Dragnea spune că nu a făcut publice numele celor doi membri ai conducerii PSD care l-ar fi vizitat. Critica „mizei pe scindarea” altui partid și țintele din PSD În aceeași intervenție, Dragnea afirmă că i se pare „îngrozitor” ca PSD să fi mizat pe scindarea unui alt partid pentru a obține schimbarea lui Bolojan, descriind o astfel de abordare drept „josnică”. Totodată, el apreciază că Sorin Grindeanu nu ar avea „capacitatea și autoritatea” necesare pentru a conduce PSD, adăugând că nici fostul lider Marcel Ciolacu nu le-ar fi avut. Acuzații privind transferul responsabilității către AUR și rolul lui Nicușor Dan Dragnea mai susține că actuala conducere a PSD ar încerca să transfere responsabilitatea pentru menținerea lui Bolojan în funcție către AUR, lucru pe care îl consideră eronat. În opinia sa, AUR „n-are ce să caute în ecuația asta”. În același timp, el acuză liderii PSD că ar fi transformat partidul într-un „instrument” al președintelui Nicușor Dan și îi consideră „complici” la situația în care se află România, potrivit declarațiilor redate în articol. [...]
Sondajul IRES comandat de PSD redesenează competiția pentru locul 2, cu efect direct asupra negocierilor post-electorale , în condițiile în care AUR rămâne detașat pe primul loc, potrivit HotNews . Cercetarea IRES (29 iunie – 2 iulie), realizată telefonic pe un eșantion de 1.002 respondenți, are o marjă de eroare de +/- 3,1%. IRES este un institut de cercetare sociologică al cărui fondator a fost Vasile Dîncu, europarlamentar PSD în prezent. Cum arată clasamentul în sondajul comandat de PSD Conform sondajului IRES realizat la comanda PSD (iulie 2026), intenția de vot la parlamentare ar fi: AUR: 40% PSD: 21% PNL: 17% USR: 10% UDMR: 3% (sub pragul electoral, potrivit sondajului) Diferența față de alte sondaje: PSD trece pe locul 2 Deși AUR rămâne pe primul loc și în alte măsurători recente, ordinea partidelor de pe pozițiile următoare diferă. HotNews notează că alte sondaje apărute după moțiunea de cenzură plasează PNL pe locul al doilea, urmat de PSD. În sondajul INSCOP (menționat de HotNews), AUR era cotat la 38,2% (din intenția de vot a alegătorilor mobilizați), urmat de PNL cu 20,3% și PSD cu 17,5%. În sondajul Agenției de Rating Politic , AUR era la 36,4%, PNL la 22,4%, iar PSD la 17,9%. Cine e considerat responsabil pentru blocajul politic și cum e evaluat Bolojan Pe tema responsabilității pentru blocajul politic, 36% dintre respondenți consideră că „toate partidele” sunt responsabile. În răspunsurile punctuale, 16% îl indică pe Ilie Bolojan, iar 14% spun că vina este a PSD, la egalitate cu Nicușor Dan. În același sondaj, 66% dintre respondenți spun că Ilie Bolojan nu ar mai trebui să fie premier, iar 32% l-ar vrea în continuare la Palatul Victoria. La întrebarea despre cine gestionează mai bine criza politică, 41% îl indică pe liderul PSD Sorin Grindeanu, iar 36% pe Ilie Bolojan. Percepția generală rămâne puternic negativă: 80% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită. [...]
Disputa PNL–PSD pe deficit și datorie publică pune presiune pe credibilitatea mesajelor economice după ce deputata PNL Raluca Turcan l-a acuzat pe liderul PSD Sorin Grindeanu că folosește „cifre” într-un „atac manipulator și fals” la adresa premierului Ilie Bolojan , potrivit HotNews . Turcan susține că Grindeanu „compară merele cu perele” și că ar fi omis „cifrele oficiale ale Ministerului Finanțelor ” atunci când a afirmat că România „se împrumută cu aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul împrumuturilor ar fi cu „25 de miliarde de lei” mai mare decât în 2024. În mesajul publicat pe Facebook, liberala indică următoarele valori ale deficitului bugetar pentru primele 5 luni din an: 2024: 60,1 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2025: 64,2 miliarde lei (atribuit PSD și Guvernului Ciolacu); 2026: 35,9 miliarde lei (despre care afirmă că Ilie Bolojan „a coborât” deficitul la acest nivel). Pe baza acestor comparații, Turcan afirmă că „o aritmetică simplă” ar arăta că România s-ar împrumuta în 2026 „mai puțin cu circa 25 de miliarde lei” față de 2024 și „mai puțin cu peste 28,3 miliarde lei” față de 2025. Datoria publică, folosită ca argument în disputa politică Turcan mai spune că „matematica” nu ar susține nici o eventuală referire a lui Grindeanu la serviciul datoriei publice (adică totalul plăților legate de datorie, inclusiv dobânzi), pe care îl indică la 205,6 miliarde lei în 2026, din care 59 miliarde lei dobânzi, față de 130 miliarde lei în 2024. În această comparație, ea afirmă că ar rezulta „peste 75 de miliarde de lei în plus” la serviciul datoriei publice în 2026 față de 2024. Grindeanu: împrumuturi, șomaj și falimente; PSD nu votează „la impuse” În declarații la Parlament, Grindeanu a susținut că România se împrumută cu „aproximativ 900 de euro pe oră” și că totalul ar fi cu „25 de miliarde de lei” peste nivelul din 2024, potrivit Agerpres, citată de HotNews. Tot el a vorbit despre o „creștere exponențială” a șomajului și despre un val „fără precedent” de falimente, „peste 70 de cazuri pe zi”. Ulterior, într-o postare pe Facebook, liderul PSD a afirmat că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul retrogradării în categoria „junk” (nerecomandată investițiilor, în limbajul agențiilor de rating). Totodată, a transmis că PSD își va respecta angajamentele, dar nu va vota „la impuse” și a enumerat mai multe tipuri de proiecte pe care partidul spune că nu le va susține, cerând ca proiectele să fie puse în transparență și trimise la Parlament. Miza practică a schimbului de acuzații este credibilitatea cifrelor invocate în dezbaterea despre deficit, datorie și riscul de retrogradare, într-un moment în care mesajele publice ale principalelor partide se raportează direct la costul finanțării statului și la încrederea investitorilor. [...]
PSD își condiționează sprijinul parlamentar pentru legile PNRR și anunță că nu va vota „la impuse” , într-un mesaj în care Sorin Grindeanu atacă dur retorica anti-PSD pe care o pune pe seama lui Ilie Bolojan și a unui „cor digital și de sclavi media”, potrivit HotNews . Într-o postare pe Facebook, președintele PSD susține că România traversează „de 10 luni” o „criză economică profundă” și că există riscul ca țara să fie retrogradată la categoria „junk” (nerecomandată investițiilor), în timp ce, spune el, discursul public rămâne blocat în „teza ieftină anti-PSD”. Miza politică: voturile PSD pentru pachetul de legi legat de PNRR Grindeanu afirmă că PSD își va respecta angajamentele, inclusiv cele privind legile necesare finalizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar trasează o linie roșie: partidul nu va accepta proiecte „la impuse”, în contextul în care vorbește despre un „guvern demis”. În mesaj, liderul PSD enumeră explicit ce spune că nu va vota forma propusă de guvern și ce intenționează să modifice: Legea salarizării , dacă „taie din banii oamenilor” – „O vom corecta!”, afirmă el. O lege care ar închide noi capacități de producție de energie , pe fondul unei „liberalizări” care, susține Grindeanu, „a scumpit curentul cu 60%”. Legi care „ciuntesc” atribuțiile ANI (Agenția Națională de Integritate), despre care spune că ar rezolva „probleme de incompatibilitate și conflict de interese” pentru „unor useriști în frunte cu Fritz”. Presiune pe Guvern: proiecte „urgent la Parlament” Grindeanu îi cere „premierului demis” să nu întârzie publicarea proiectelor în transparență decizională și să le trimită rapid în Parlament, invocând urgența calendarului: „Ceasul ticăie…”. În același mesaj, liderul PSD își reafirmă poziția politică: „PSD este în opoziție” și va vota „transparent” doar „în interesul oamenilor și al României”, legând explicit miza de fond de finanțările europene: „miliardele din PNRR sunt vitale pentru România”. Contextul atacului: criza economică și retorica anti-PSD Pe fond, Grindeanu își construiește argumentația pe două planuri: pe de o parte, descrie presiunea economică asupra populației („românii abia se ajung cu banii de la o lună la alta”), iar pe de altă parte, acuză polarizarea politică și „propaganda” pe care o atribuie lui Ilie Bolojan. Totodată, admite că PSD „are o parte din vină” pentru situația actuală, afirmând că partidul a acceptat uneori „măsuri de dreapta” pentru stabilitatea țării și că a fost „arogant” sau „autosuficient”. Ce urmează, din informațiile prezentate, este o negociere politică pe forma finală a legilor asociate PNRR, cu PSD anunțând din start că nu va oferi un vot automat pentru pachetul promovat de guvern. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că România nu își schimbă planurile de apărare sub presiune și transmite că țara „nu se lasă intimidată” de amenințările Rusiei, în contextul discuțiilor despre producția de drone împreună cu Ucraina, potrivit news . Declarația a fost făcută la Kiev, în cadrul unei conferințe de presă comune cu liderii prezenți la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est , unde Nicușor Dan a fost întrebat cum răspunde România amenințărilor transmise de Rusia „prin diverse canale” și prin intermediari, pe fondul planurilor de cooperare cu Ucraina în domeniul dronelor. „România e o țară suverană și nu se lasă intimidată. Ăsta este răspunsul scurt.” De ce contează: mesaj de continuitate pentru cooperarea militară În același context, președintele a reiterat că Rusia este „agresorul” în regiune și a încadrat cooperarea României în alianțe defensive, menționând explicit NATO și „ Coaliția de Voință ”, ca formate recente de coordonare cu partenerii. Pe componenta operațională, Nicușor Dan a argumentat că Ucraina și-a dezvoltat, în urma războiului, o capacitate militară și tehnologică „deosebită”, iar România vrea să folosească parteneriatul și încrederea reciprocă pentru a-și dezvolta propriile capacități de apărare pentru armată. Ce urmează Materialul nu oferă detalii despre calendar, volum sau forma concretă a proiectului de producție de drone. Din declarațiile citate reiese însă că autoritățile române tratează cooperarea cu Ucraina ca parte a consolidării capacităților de apărare și nu ca pe un demers care să fie revizuit în urma presiunilor venite dinspre Rusia. [...]
PSD acuză blocarea legislației pentru PNRR, riscând întârzierea banilor europeni , într-un nou schimb de replici pe tema reformelor cerute de Bruxelles. Într-o postare citată de Mediafax , președintele PSD Sorin Grindeanu susține că parlamentarii partidelor aflate la guvernare nu au depus „niciun” proiect de lege pentru jaloanele restante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Grindeanu afirmă că a verificat „întreg aparatul administrativ” al Camerei Deputaților și că nu există inițiative legislative depuse pentru jaloanele rămase. În acest context, el pune sub semnul întrebării convocarea unei sesiuni extraordinare, în lipsa proiectelor de lege care ar urma adoptate. Disputa politică: cine depune legile necesare pentru deblocarea fondurilor Potrivit lui Grindeanu, după demiterea guvernului, executivul nu mai poate trimite proiecte legislative în Parlament, iar responsabilitatea ar fi revenit parlamentarilor PNL și USR. Liderul PSD îi acuză că nu și-au îndeplinit această obligație și întreabă „cine blochează aceste miliarde de euro pentru România”. În același mesaj, Grindeanu invocă și un precedent din Camera Deputaților, unde ar fi fost adoptate „patru legi vitale în 24 de ore” în ultima zi a sesiunii parlamentare, în timp ce Senatul „condus de dreapta” ar fi respins alte două proiecte. Context: sesiune extraordinară și blocaj pe reformele din PNRR Atacul vine pe fondul unui blocaj politic, după dispute între social-democrați și premierul Ilie Bolojan privind responsabilitatea pentru reformele din PNRR, notează publicația. În ultimele zile, guvernul a susținut că vrea să convoace o sesiune extraordinară pentru adoptarea legilor necesare deblocării fondurilor europene, în timp ce PSD acuză că parlamentarii coaliției nu au depus proiectele necesare. În postare, Grindeanu leagă tensiunile politice de evoluții economice, menționând că Institutul Național de Statistică arată o scădere a salariului mediu de la o lună la alta și că inflația depășește 10%. Materialul nu oferă însă detalii suplimentare despre datele INS sau despre ce jaloane PNRR sunt vizate concret. [...]
