Știri
Știri din categoria Politică
Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan susține că PES ar respinge o guvernare PSD–AUR, potrivit G4Media, într-un context de tensiuni în coaliția de guvernare legate de poziția premierului Ilie Bolojan.
Declarația a fost făcută marți, 24 martie 2026, după o ședință în care liberalii au decis că vor ieși de la guvernare dacă PSD „forțează demiterea” premierului, notează publicația. Mureșan a mai afirmat că Sorin Grindeanu urmează să meargă la Bruxelles pentru discuții cu Partidul Socialiștilor Europeni (PES), familia politică europeană din care face parte și PSD.
Într-o postare pe Facebook, Mureșan a încadrat miza discuțiilor ca o alegere între o formulă de guvernare „serioasă”, cu Ilie Bolojan prim-ministru, și o variantă „antieuropeană” alături de AUR.
„Sunt sigur că Socialiștii Europeni nu vor fi de acord cu o guvernare PSD–AUR”, a mai spus Mureșan.
Conform aceleiași surse, Grindeanu are programată pentru joi o întâlnire cu conducerea PES la Bruxelles. În plan politic intern, mesajul PNL indică faptul că eventuale mișcări ale PSD privind schimbarea premierului ar putea declanșa ieșirea liberalilor de la guvernare, cu efecte directe asupra stabilității majorității.
Recomandate
PSD ar pregăti retragerea de la guvernare , iar o decizie ar urma să fie anunțată după o consultare internă programată pe 20 aprilie, potrivit Antena 3 CNN , care citează surse politice din interiorul partidului. Conform acelorași surse, ruptura din coaliția de guvernare „s-a produs deja”, iar Sorin Grindeanu ar fi „pe punctul de a anunța retragerea partidului de la guvernare”. Totodată, ședințele coaliției ar fi fost suspendate până la un anunț decisiv așteptat pe 20 aprilie. În acest context, ședința tradițională de luni a coaliției nu a mai avut loc, iar șansele să fie convocată până la 20 aprilie sunt „foarte mici”, zi în care PSD ar urma să consulte aproximativ 5.000 de membri. În perioada următoare, deciziile ar urma să rămână în sarcina premierului Ilie Bolojan și a miniștrilor, fără o consultare activă între liderii coaliției pe teme politice sau de guvernare, mai notează sursa citată. Scenariile discutate în PSD pentru perioada de după 20 aprilie, potrivit surselor Antena 3 CNN, includ mai multe variante, cu o condiție politică explicită: partidul exclude continuarea guvernării cu Ilie Bolojan premier. Refacerea coaliției cu PNL și UDMR, posibil și cu USR, dar fără Ilie Bolojan la Palatul Victoria (scenariul preferat, potrivit sursei). Trecerea în opoziție, dacă în PNL se impune tabăra Bolojan și se conturează un pol de dreapta împreună cu USR. O eventuală apropiere de AUR: conducerea PSD ar exclude o alianță, însă varianta „nu este respinsă în totalitate” de unii lideri locali. De cealaltă parte, vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a declarat luni, în direct la Antena 3 CNN, că „există o dorință la nivelul partidului de a nu mai face proiecte politice cu PSD” și că ar exista discuții „foarte informal” pentru înființarea unei alianțe cu partidele de dreapta. Muraru a mai spus că „nu există negocieri, scenarii alternative sau ambiguități” legate de poziția lui Ilie Bolojan ca premier. Miza imediată este stabilitatea guvernării până la 20 aprilie și, ulterior, arhitectura unei noi majorități sau trecerea PSD în opoziție, într-un moment în care, potrivit sursei, PNL și USR ar fi decis deja să nu mai facă guvern cu PSD dacă social-democrații vor vota o moțiune de cenzură. [...]
PNL a adoptat în unanimitate o rezoluție care condiționează continuarea coaliției cu PSD , potrivit G4Media . Documentul a fost votat în Biroul Politic Național al PNL, în ședința de luni, 23 martie 2026, și avertizează că, dacă PSD „va provoca o criză guvernamentală”, liberalii „nu vor mai putea fi în Coaliție cu PSD”. „Dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, PNL nu va mai putea fi în Coaliție cu PSD”. În aceeași rezoluție, PNL cere PSD „să respecte acordul de coaliție și partenerii de guvernare” și să revină „la o atitudine responsabilă”. Textul invocă, între motivele care fac necesară stabilitatea, un „context internațional complicat”, „deficit excesiv”, presiuni pe absorbția PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și „o economie fragilă”. Rezoluția include și o listă de priorități de guvernare pentru 2026, asumate de PNL, alături de susținerea explicită pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan: stabilitatea finanțelor publice; securitate energetică; eficiență în administrație; absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor de țară; economie competitivă pe baze sănătoase. Pe fondul tensiunilor din coaliție, în ședința BPN au existat și intervenții critice. Hubert Thuma, aflat în conflict cu Ilie Bolojan, a avut un discurs vehement la adresa premierului, susținând că acesta „este USR-ist”, dar că PNL trebuie să rămână la guvernare. De cealaltă parte, Raluca Turcan a susținut că PNL are „premier credibil” și „soluții de reformă”, iar asocierea cu PSD ar fi dăunătoare partidului, acuzând PSD că „sabotează guvernarea” și „încalcă protocolul de guvernare”. În același registru, G4Media mai notează că Alexandru Muraru (liderul PNL Iași), Ciprian Ciucu (primarul Capitalei) și Dan Motreanu (secretarul general al PNL) au avut discursuri critice la adresa PSD și mesaje de sprijin pentru premier. [...]
Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că „e USR-ist” , potrivit Digi24 , care publică stenograme dintr-o ședință a conducerii PSD desfășurată luni. În intervenția sa, liderul PSD a susținut că premierul s-ar simți „ca peștele în apă” la Congresul USR și că politicile Guvernului ar fi mai apropiate de USR decât de PNL. Acuzațiile PSD la adresa premierului și miza politică În stenogramele citate de Digi24, Grindeanu le-a spus colegilor de partid că Ilie Bolojan ar fi „mult mai confortabil” la USR decât la PNL și a legat influența USR în coaliție de poziția premierului. Mesajul vine în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare și al discuțiilor interne din PSD despre continuarea participării la guvernare. „Ilie Bolojan e USR-ist. L-ați văzut cum era ca peștele în apă la congresul USR? Mult mai confortabil decât la PNL. Politicile și ceea ce face dl prim-ministru nu au nicio legătură cu PNL, ci doar cu USR. De asta e și senzația că USR face regulile cu 10% (pondere parlamentară n.red), pentru că îl au pe acest om în frunte”, a spus Grindeanu. Prin această poziționare, PSD încearcă să explice propriului electorat și membrilor de partid de ce conflictul cu premierul a devenit un subiect central în interiorul coaliției, în condițiile în care USR are o pondere parlamentară mai mică decât partidele mari din alianță, dar ar avea, în interpretarea PSD, o influență disproporționată asupra agendei guvernamentale. Calendarul deciziei privind rămânerea la guvernare Conducerea PSD a stabilit ca referendumul intern privind ieșirea sau nu de la guvernare să aibă loc pe 20 aprilie, după o perioadă de consultări cu organizațiile din teritoriu. Până atunci, liderii partidului urmează să discute cu membrii, iar Sorin Grindeanu ar urma să meargă la Bruxelles pentru a prezenta strategia politică a PSD și socialiștilor europeni, potrivit aceleiași surse. PSD anunțase încă din decembrie 2025 că va începe o consultare internă, pe fondul nemulțumirilor legate de funcționarea coaliției. Stabilirea datei referendumului indică faptul că partidul își formalizează procesul de decizie, însă păstrează o fereastră de negociere și repoziționare politică înainte de votul intern. Motivele invocate pentru cererea de înlocuire a lui Bolojan În ședința conducerii, Grindeanu a prezentat o listă de motive pentru care PSD a cerut în ultima perioadă schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului. Conform Digi24, criticile vizează atât ritmul unor decizii economice, cât și gestionarea unor dosare sensibile. Principalele reproșuri menționate în stenograme sunt: adoptarea cu întârziere a pachetului de relansare economică; întârzierea măsurilor pentru combaterea crizei carburanților; modul în care este implementat programul SAFE pentru înzestrarea armatei. Aceste teme au și o componentă economică directă (pachetul de relansare, piața carburanților), dar și una de securitate și achiziții publice (SAFE), ceea ce explică de ce disputa depășește registrul strict politic și se leagă de agenda guvernamentală pe termen scurt. [...]
79% dintre români cred că țara merge în direcția greșită , potrivit Știrile ProTV , care citează cel mai recent barometru politic realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, pe un eșantion de 1.000 de respondenți. Sondajul indică o nemulțumire accentuată față de clasa politică și față de direcția generală a țării: doar 18% dintre cei chestionați spun că România merge într-o direcție bună, în timp ce 79% aleg varianta negativă. În ceea ce privește Executivul condus de Ilie Bolojan, evaluările rămân preponderent nefavorabile. Doar 18% se declară mulțumiți de modul în care guvernul gestionează România (1% „foarte mulțumiți” și 17% „mai degrabă mulțumiți”), iar 80% spun că sunt nemulțumiți în diverse grade. La nivel personal, 73% se declară nemulțumiți de activitatea premierului (24% „mai degrabă nemulțumiți” și 49% „deloc mulțumiți”), în timp ce satisfacția totală ajunge la 21%. Sondajul măsoară și diferența dintre așteptările de la instalarea guvernului și percepția actuală: 48% spun că sunt dezamăgiți față de ce credeau înainte de ianuarie 2025, 14% se declară mulțumiți, iar 36% afirmă că nu aveau așteptări de la început. Elementele sondajului (întrebările/temele testate) includ: Direcția în care merge România (direcție bună vs. direcție greșită) Gradul de mulțumire față de modul în care Guvernul Bolojan gestionează România Raportarea la așteptările avute înainte de ianuarie 2025 (dezamăgire/mulțumire/lipsa așteptărilor) Mulțumirea față de activitatea premierului Ilie Bolojan Intenția de vot la alegerile parlamentare (scenariul „dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”) Opinia privind poziția PSD față de proiectul de buget (vot și ieșire de la guvernare / nevotare / vot și rămânere la guvernare / nu știu-nu răspund) Pe zona electorală, barometrul arată că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, AUR ar conduce preferințele cu 35% din voturile celor care au indicat un partid (din cei 62% care s-au declarat dispuși să voteze), urmat de PSD (22%), PNL (14%) și USR (11%). UDMR ar avea 5%, iar SOS România, SENS, POT, Forța Dreptei, PMP și DREPT nu ar depăși 3% fiecare. În paralel, sondajul a testat și scenarii privind votul PSD la buget: 29% cred că PSD ar trebui să voteze bugetul și apoi să iasă de la guvernare, 20% spun că nu ar trebui să voteze bugetul, alți 20% cred că ar trebui să-l voteze și să rămână la guvernare, iar 31% nu știu sau nu răspund. [...]
Liderul PSD Sorin Grindeanu spune că există în continuare motive pentru înlocuirea premierului Ilie Bolojan , potrivit G4Media , după votarea bugetului de stat în Parlament, vineri, 20 martie 2026. Grindeanu a anunțat că luni are loc ședința Biroului Permanent Național al PSD, în care partidul va stabili calendarul consultării interne privind participarea la guvernare și data votului intern. Liderul PSD a spus că aproape 5.000 de membri vor decide, prin vot, inclusiv asupra perspectivei unei schimbări la nivelul conducerii Guvernului. „O să facem acea consultare internă și toți membrii PSD care vor vota, adică aproape 5000 de oameni, vor hotărî”. În explicațiile sale, Grindeanu a indicat că votul intern va ține cont de modul în care a fost gestionată adoptarea bugetului, dar și de felul în care a funcționat coaliția în ultimele luni, inclusiv interacțiunea în Guvern și măsura în care propunerile PSD au fost luate în considerare. El a invocat și disputa legată de „pachetul de solidaritate” și a susținut că o soluție putea fi găsită mai devreme, în condițiile în care miza ar fi fost de „0,04% din PIB”. Liderul PSD a mai spus că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru discuții cu liderii PES (Partidul Socialiștilor Europeni), cărora intenționează să le prezinte situația din coaliție „cu plusuri și cu minusuri”. Totodată, Grindeanu a reiterat că PSD nu va vota un guvern minoritar și nu va face alianță cu AUR, iar întrebat dacă sunt în continuare „foarte multe motive” pentru înlocuirea premierului, a răspuns: „Da”. [...]
PNL discută informal o posibilă alianță cu partide de dreapta , potrivit Antena 3 CNN , care relatează declarațiile vicepreședintelui liberal Alexandru Muraru făcute luni, în direct la postul TV. Muraru a spus că în partid „există o dorință” de a nu mai construi proiecte politice împreună cu PSD. În același timp, liderul PNL a insistat că, în privința conducerii guvernului, nu ar exista discuții alternative. El a afirmat că susținerea pentru Ilie Bolojan ca premier rămâne fermă și că partidul ar urma să valideze „în seara asta” o majoritate „covârșitoare” în acest sens. „Există o dorință la nivelul partidului de a nu mai face proiecte politice cu PSD, ci cu partide de dreapta care să creeze un proiect politic semnificativ pentru 2028.” Muraru a pus aceste discuții pe seama tensiunilor din coaliție și a acuzat PSD că ar alimenta „narative speculative” despre o posibilă susținere cu AUR sau despre retragerea sprijinului pentru premier, susținând că scopul ar fi erodarea credibilității PNL. Totodată, el a spus că PNL nu ia în calcul intrarea în opoziție, invocând înțelegerea din coaliție și necesitatea ca aceasta să funcționeze. Vicepreședintele PNL a detaliat că discuțiile despre o alianță de dreapta au loc „la un nivel foarte informal” de câteva săptămâni și ar putea deveni mai „decisive” în următoarele săptămâni și luni. În acest cadru, el a enumerat formațiuni cu care ar fi existat discuții sau către care PNL s-ar uita pentru un proiect politic în perspectiva anului 2028: USR; partidul lui Ludovic Orban; REPER; „alte formațiuni” de dreapta. Într-o intervenție la Radio RFI, Muraru a susținut că PSD s-ar opune reformelor structurale care ar include reducerea cheltuielilor statului, eficientizarea aparatului public și eliminarea risipei, pe motiv că astfel de măsuri ar diminua controlul politic asupra resurselor și ar afecta rețelele de influență locală. În lectura sa, miza ar fi și evitarea apropierii dintre PNL și USR, pe care a descris-o ca o asociere „naturală” pentru un proiect comun în 2028. [...]
