Știri
Știri din categoria Politică
Vicepreședintele PNL Siegfried Mureșan susține că PES ar respinge o guvernare PSD–AUR, potrivit G4Media, într-un context de tensiuni în coaliția de guvernare legate de poziția premierului Ilie Bolojan.
Declarația a fost făcută marți, 24 martie 2026, după o ședință în care liberalii au decis că vor ieși de la guvernare dacă PSD „forțează demiterea” premierului, notează publicația. Mureșan a mai afirmat că Sorin Grindeanu urmează să meargă la Bruxelles pentru discuții cu Partidul Socialiștilor Europeni (PES), familia politică europeană din care face parte și PSD.
Într-o postare pe Facebook, Mureșan a încadrat miza discuțiilor ca o alegere între o formulă de guvernare „serioasă”, cu Ilie Bolojan prim-ministru, și o variantă „antieuropeană” alături de AUR.
„Sunt sigur că Socialiștii Europeni nu vor fi de acord cu o guvernare PSD–AUR”, a mai spus Mureșan.
Conform aceleiași surse, Grindeanu are programată pentru joi o întâlnire cu conducerea PES la Bruxelles. În plan politic intern, mesajul PNL indică faptul că eventuale mișcări ale PSD privind schimbarea premierului ar putea declanșa ieșirea liberalilor de la guvernare, cu efecte directe asupra stabilității majorității.
Recomandate
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că PSD nu mai poate controla deciziile din Parlament , iar această pierdere de influență ar explica „dezorientarea” social-democraților și ar repoziționa competiția politică înaintea următoarelor alegeri, potrivit Agerpres . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD și-ar fi pierdut „pentru totdeauna” rolul de principal partid din România, rol pe care l-ar fi avut „de la Revoluție încoace”, inclusiv în perioadele în care a fost în opoziție. Argumentul central: PSD nu mai poate face majorități În evaluarea europarlamentarului liberal, schimbarea esențială este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlamentul României . El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care ar fi fost „pe placul” PSD, partidul nu a reușit să construiască o majoritate parlamentară. Totodată, Mureșan afirmă că PSD „nu va mai recâștiga influența” pe care ar fi avut-o timp de peste trei decenii. Contextul invocat: episoade în care PSD ar fi dominat din opoziție Pentru a-și susține teza, Mureșan amintește mai multe momente din istoria politică recentă: perioada 1996–2000, când PSD (pe atunci PDSR) ar fi rămas „principala forță politică” chiar din opoziție și ar fi „sabotat” reformele CDR; menținerea în funcție a Guvernului minoritar Tăriceanu, pe care o pune tot pe seama PSD; anul 2016, când, în timpul Guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut cele mai multe funcții în „eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. Ce anticipează pentru următoarele alegeri Mureșan susține că „confruntarea” la următoarele alegeri ar urma să fie între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. [...]
Europarlamentarul Siegfried Mureșan susține că PSD și-a pierdut pârghiile de influență în Parlament , iar această schimbare ar redesena competiția politică la următoarele alegeri, pe axa AUR versus „forțele pro-europene” conduse de Ilie Bolojan, potrivit G4Media . Mureșan afirmă, într-o postare pe Facebook, că PSD trece printr-o „schimbare istorică” și că a pierdut „rolul de principal partid din România”. El argumentează că, „de la Revoluție încoace”, PSD a influențat decisiv jocul politic inclusiv din opoziție și dă ca exemple perioada 1996–2000, când PDSR ar fi „sabotat” reformele CDR, precum și guvernul minoritar Tăriceanu, menținut în funcție cu sprijin din opoziție. În același registru, europarlamentarul invocă și anul 2016, când, în timpul guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, PSD ar fi deținut „cele mai multe funcții în eșalonul 2” și ar fi condus „de facto” țara. De ce contează: semnal de repoziționare a majorităților parlamentare Miza afirmației lui Mureșan este că PSD ar fi ajuns, „pentru prima dată”, în situația de a nu mai putea influența deciziile din Parlament. El susține că, deși au existat „doi premieri desemnați” care au fost „pe placul lor”, social-democrații „nu au reușit să construiască o majoritate” parlamentară. Pe această bază, Mureșan apreciază că PSD „nu va mai recâștiga influența” exercitată în ultimii peste 30 de ani și anticipează că următoarea confruntare electorală va fi între „partidul extremist, populist, antieuropean AUR” și „forțele pro-europene conduse de Ilie Bolojan”. Context politic: Mureșan, propunere de premier, dar nedesemnat G4Media amintește că Siegfried Mureșan a fost propunerea comună a PNL, USR și UDMR pentru funcția de prim-ministru, însă nu a fost desemnat de președintele României, Nicușor Dan . [...]
Escaladarea conflictului din PNL prelungește criza guvernării și alimentează incertitudinea politică , în condițiile în care eurodeputatul liberal Rareș Bogdan îl acuză pe premierul demis Ilie Bolojan că refuză să plece de la guvernare, deși partidul „și-a asumat să treacă în opoziție”, potrivit G4Media . În declarațiile citate, Rareș Bogdan susține că „singurul câștigător al crizei politice” ar fi AUR, pe fondul blocajului și al disputelor din jurul guvernării. El afirmă că, „în niciun sondaj”, AUR „nu mai coboară sub 40%” și descrie situația drept „circ politic”. Acuzații directe la adresa lui Ilie Bolojan Rareș Bogdan îl învinovățește pe Ilie Bolojan pentru menținerea tensiunilor și pentru modul de gestionare a guvernării, afirmând că premierul demis „se încăpățânează să stea la guvernare”, pe care „în momentul acesta n-o mai gestionează, sau o gestionează foarte prost”. Totodată, eurodeputatul PNL îl acuză pe Bolojan că ar fi devenit „agent electoral pentru AUR”, argumentând că nu l-ar fi auzit „să zică un singur cuvințel împotriva AUR”. Miza politică: relația cu PSD și ieșirea din blocaj În același context, Rareș Bogdan afirmă că, în opinia sa, dacă PSD ar anunța că votează un guvern PNL cu Ilie Bolojan premier, în PNL „nu ar mai exista nicio rezoluție anti-PSD”. „Sunt absolut convins că dacă PSD ar anunța mâine că ar vota un guvern PNL cu Bolojan premier nu va mai fi nicio problemă din partea PNL, nu ar mai exista nici o rezoluție anti PSD (…)” El adaugă că, din perspectiva sa, „singurul care mai vrea să rezolve criza politică” este președintele României, Nicușor Dan . De ce contează Mesajul eurodeputatului indică o fractură internă în PNL pe tema guvernării și a raportării la PSD, într-un moment în care prelungirea crizei politice menține un nivel ridicat de incertitudine. În lectura lui Rareș Bogdan, această dinamică avantajează AUR în plan electoral, pe fondul nemulțumirii publice și al lipsei unei soluții rapide de stabilizare. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu își leagă intrarea în politică de o ruptură de încredere în modul de desemnare a premierului. Într-o intervenție la Digi24, relatată de News , ea spune că a decis „foarte rapid”, în două zile, să intre în politică după ce nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier i s-a părut „o nedreptate”. Decizia: „poți să schimbi doar din teren” Gheorghiu afirmă că experiența din societatea civilă i-a arătat că se pot construi proiecte și în afara politicii, dar că, după lunile petrecute în guvern, concluzia ei este că schimbarea „cu adevărat” se face doar prin implicare directă. „Dacă vrei cu adevărat să schimbi, am înțeles în aceste luni în guvern, că poți să schimbi doar din teren, doar intrând să joci, nu stând pe margine și încercând să influențez lucrurile.” Ea mai spune că a primit, la un moment dat, o propunere de la Ilie Bolojan privind intrarea în PNL, dar a vrut inițial timp de gândire. Decizia finală ar fi venit după episodul desemnării lui Veștea, pe care l-a interpretat ca pe un moment în care „trebuie să fac un pas” și să se alăture lui Bolojan. Context: moțiunea de cenzură și listarea companiilor de stat În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu descrie moțiunea de cenzură ca pe „un proces foarte dureros”, susținând că a fost construită în mare parte pe o notă de informare prezentată de ea în guvern, care viza propuneri de listare la bursă a unor companii de stat. Potrivit declarațiilor sale, subiectul fusese discutat la nivelul PSD, iar numele ei ar fi fost menționat de „4-5 ori” în textul moțiunii. „Întreaga moțiune de cenzură a fost o minciună cap-coadă.” Poziționare ideologică și rol în PNL Întrebată despre acuzațiile că ar proveni dintr-o „zonă neomarxistă”, Gheorghiu respinge etichetele și spune că se definește prin dorința de a construi și prin toleranță; adaugă că, dacă aceste valori sunt interpretate ca „progresiste”, atunci „probabil” este progresistă. News amintește că Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan numit din societatea civilă, s-a înscris în PNL în a doua jumătate a lunii iunie și a devenit vicepreședinte al partidului la Congresul Extraordinar, în echipa lui Ilie Bolojan. [...]
Suspendarea hotărârilor Congresului PNL de către Tribunalul București obligă partidul să revină temporar la statutul din 2025, într-un moment în care liberalii spun că prioritatea rămâne adoptarea legislației necesare pentru jaloanele din PNRR , potrivit news . PNL anunță că liderii partidului s-au reunit joi seară într-o ședință informală, în format hibrid, convocată de președintele Ilie Bolojan , pentru a evalua efectele deciziei instanței și pentru a stabili pașii următori. „Opinia generală a fost aceea că deciziile luate la ultimul Congres respectă întru totul spiritul și litera legii”, transmite partidul. Ce se schimbă în funcționarea PNL după decizia instanței În urma suspendării provizorii dispuse de Tribunalul București, PNL va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025”, arată comunicatul citat. Liberalii spun că „aspectele juridice rămân o prioritate” și că, în perioada imediat următoare, vor analiza „soluțiile pentru menținerea direcției PNL pe linia votului covârșitor al membrilor partidului”. Miza imediată: legislația din PNRR și sesiunea parlamentară extraordinară A doua temă discutată în ședința informală a vizat pregătirea pentru sesiunea parlamentară extraordinară, în special adoptarea legislației din PNRR necesare îndeplinirii jaloanelor asumate de România. PNL afirmă că își va asuma responsabilitatea pentru adoptarea proiectelor necesare și cere ca „întreaga clasă politică” să procedeze la fel. În același context, Ilie Bolojan a transmis, potrivit comunicatului, că partidul își asumă în continuare responsabilitatea guvernării „în condiții dificile”. „Trebuie să rămânem consecvenți, responsabili și să ținem partidul pe direcția în care să ne putem întâlni cu fruntea sus cu cetățenii, inclusiv în 2028. Dacă repetăm greșelile trecutului, înseamnă că nu am înțeles ce s-a întâmplat și de ce suntem în situația de astăzi.” Context: ce a decis Tribunalul București și ce urmează Tribunalul București a dispus miercuri suspendarea provizorie a tuturor hotărârilor adoptate la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026, inclusiv a noii conduceri și a modificărilor statutare. Decizia este executorie de drept și a venit după o acțiune formulată de un grup de 18 lideri liberali contestatari, care au cerut anularea și suspendarea efectelor Congresului, invocând nereguli de procedură. PNL a anunțat că va folosi „toate căile legale” pentru a apăra votul Congresului și susține că instanța „nu a dat dreptate contestatarilor”, ci a decis doar suspendarea provizorie până la judecarea pe fond a speței. [...]
PNL revine temporar la vechea conducere după suspendarea în instanță a deciziilor Congresului din 21 iunie , iar schimbarea blochează aplicarea noii arhitecturi de conducere până la o hotărâre definitivă, potrivit Antena 3 . Decizia vine după ce Tribunalul București a anulat toate hotărârile adoptate la Congresul PNL din 21 iunie și a suspendat noua conducere. În acest context, Ilie Bolojan a convocat joi o ședință de urgență cu liderii partidului. Ca efect direct, PNL a anunțat că va funcționa cu vechea conducere, ceea ce înseamnă revenirea la formula cu patru prim-vicepreședinți. Ciprian Ciucu își reia funcția de prim-vicepreședinte, alături de Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc. În același timp, cei opt vicepreședinți aleși la Congresul din 21 iunie 2026 nu își pot exercita funcțiile până la o nouă decizie a instanței. Ce a suspendat Tribunalul București și ce urmează Instanța a suspendat provizoriu hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv alegerea noii conduceri și modificarea Statutului partidului. Au fost suspendate și 13 decizii luate ulterior de Biroul Permanent Național, inclusiv hotărârea prin care au fost schimbați liderii de filiale. Decizia este executorie (se aplică imediat), dar poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile. Suspendarea rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a dosarului, în care 18 liberali contestă legalitatea hotărârilor luate la Congres. Poziția PNL și reacția lui Bolojan PNL susține că va funcționa „în continuare conform statutului adoptat în iulie 2025” și că, în partid, opinia generală este că hotărârile Congresului „respectă întru totul spiritul și litera legii”. Conducerea a mai transmis că, în perioada următoare, vor fi analizate soluții pentru menținerea direcției stabilite prin votul membrilor. Ilie Bolojan a declarat că partidul va respecta decizia provizorie, dar nu va renunța la hotărârile luate. Într-o postare pe Facebook, el a criticat liberalii care au contestat în instanță deciziile Congresului, afirmând că aceștia „vor rămâne cu această etichetă, indiferent ce decid instanțele”. [...]
