Știri
Știri din categoria Politică
Decizia PSD de a depune o moțiune de cenzură împreună cu AUR ridică miza politică a opoziției și deschide o nouă linie de atac pe tema orientării pro-europene a partidului, potrivit News. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan susține că, prin acest parteneriat, Sorin Grindeanu și PSD „intră oficial în marea familie a antieuropenilor”.
Reacția lui Mureșan a fost publicată luni, într-o postare pe Facebook, în care europarlamentarul PNL asociază colaborarea PSD–AUR cu zona politică pe care o numește „antieuropeană”, invocând nume precum Marine Le Pen, AfD, Viktor Orbán și Vladimir Putin.
În mesajul său, Siegfried Mureșan afirmă că PSD „ne readuce aminte” că, „în trecutul recent”, ar fi fost un partid „antieuropean” care „a atacat justiția”, „statul de drept”, „valorile europene” și „instituțiile europene”. În aceeași intervenție, el susține că, pentru PSD, caracterul pro-european ar fi „doar declarativ”.
„Pentru PSD, caracterul pro-european este doar declarativ. În fapt, ei mereu se simt mai bine alături de extremiștii antieuropeni.”
Potrivit informațiilor din aceeași sursă, poziția europarlamentarului PNL vine după ce PSD a anunțat luni că va depune o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan, împreună cu AUR. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul moțiunii sau despre conținutul acesteia.
Recomandate
Semnarea moțiunii PSD împreună cu AUR riscă să alimenteze costuri de finanțare mai mari și volatilitate pe piețe , avertizează primarul Buzăului, Constantin Toma , într-o declarație citată de G4Media , pe fondul demersului de a susține o moțiune de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit lui Toma, asocierea PSD cu AUR pentru moțiune este „o mare greșeală” care ar duce la „pierderea identității” partidului, prin „topirea” în AUR. El pune decizia pe seama unui „gest de disperare” al președintelui PSD, Sorin Grindeanu. Argumentul economic invocat: dobânzi mai mari și scăderi pe bursă În declarațiile pentru Agerpres, preluate de G4Media, Toma susține că efectele s-ar vedea deja în indicatori de piață și în costul de finanțare: „Anul viitor ar fi trebuit să ajungă prim-ministru, iar acum se forțează această alianță cu AUR, care, iată, a dus deja la creșterea dobânzilor, Bursa a picat, ne va costa foarte mult această decizie a PSD-ului de la centru.” În aceeași logică, edilul afirmă că ieșirea de la guvernare „a dus deja România într-o mare criză” și că situația ar urma să aibă „repercusiuni financiare asupra fiecăruia dintre noi”, fără a detalia indicatori sau valori concrete. Ce alternativă vede Toma și ce tensiuni interne sugerează Constantin Toma mai spune că PSD ar fi putut depune o moțiune fără AUR, însă cu un risc politic major: dacă moțiunea ar fi eșuat, conducerea partidului ar fi fost pusă sub presiune să demisioneze. În context, G4Media amintește că Toma a susținut în ultima perioadă guvernul Bolojan și a fost etichetat de conducerea PSD drept „bolojenistul nostru”, etichetă la care primarul a replicat că au existat și alți colegi care au sprijinit actuala guvernare. [...]
PSD încearcă să limiteze riscul de izolare politică după moțiunea cu AUR , printr-un mesaj intern potrivit căruia nu există și nu va exista o majoritate PSD–AUR pentru guvernare, iar opțiunile partidului ar rămâne fie o coaliție „pro-europeană”, fie opoziția, relatează G4Media , citând surse din ședința conducerii PSD. Potrivit aceleiași surse, Sorin Grindeanu le-ar fi spus colegilor din Biroul Politic Național că „nu există o variantă de angajament PSD-AUR pentru guvernare după moțiunea de cenzură ”, iar colaborarea cu AUR ar fi strict legată de depunerea și susținerea moțiunii, pentru a crește șansele demersului parlamentar. În această logică, PSD ar avea, după moțiune, doar două direcții: să rămână la guvernare într-o coaliție „pro-europeană” sau să treacă în opoziție. Mesajul urmărește să delimiteze moțiunea comună de un acord politic post-moțiune cu AUR, într-un moment în care asocierea cu un partid catalogat în articol drept „extremist” poate complica negocierile pentru o majoritate de guvernare. Reacția PNL și miza pentru stabilitatea guvernării Contextul imediat este tensionarea relației cu PNL. G4Media amintește că, pe 21 aprilie, conducerea PNL a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan ca premier și a avertizat că, dacă PSD „va trece de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice”, liberalii nu vor mai face parte dintr-o coaliție cu PSD. „Dacă PSD va trece de la declarații la declanșarea efectivă a unei crize politice, PNL nu va mai face parte dintr-o Coaliție cu această formațiune politică” În același context, articolul notează că la momentul adoptării rezoluției PNL „încă nu demisionaseră miniștrii PSD din Guvern”. Ce urmează Liderii PSD și AUR au anunțat luni dimineață depunerea unei moțiuni de cenzură comune împotriva guvernului Bolojan, descrisă de G4Media drept prima colaborare politică de o asemenea amploare între cele două partide. Rămâne de văzut dacă PSD va reuși să susțină moțiunea fără să piardă opțiunea unei formule de guvernare acceptabile pentru partenerii „pro-europeni”, în condițiile în care PNL a transmis deja public o linie roșie privind continuarea coaliției. [...]
PSD și AUR nu au, deocamdată, voturile necesare pentru a demite guvernul Bolojan , iar aritmetica parlamentară îi obligă să caute încă 14 voturi din alte grupuri pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, potrivit G4Media . Miza imediată este stabilitatea guvernării și capacitatea executivului de a trece prin Parlament, într-un context în care majoritățile se fac la limită. Parlamentul rezultat după alegerile din decembrie 2024 are 465 de membri (330 deputați și 133 senatori), iar pragul relevant atât pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură, cât și pentru validări-cheie în Parlament este de 233 de voturi. Praguri constituționale și ce înseamnă ele în practică Conform pașilor descriși în analiză, pentru inițierea unei moțiuni de cenzură este nevoie de susținerea a cel puțin 116 parlamentari, iar pentru ca moțiunea să fie adoptată sunt necesare 233 de voturi. Tot în această logică a pragurilor, dacă miniștrii PSD ar ieși din Guvern, executivul ar trebui să ceară vot în Parlament pentru noii miniștri în termen de 45 de zile. Dacă nu obține validarea, începe o nouă perioadă de 45 de zile de interimat ministerial. Publicația notează că, în această perioadă, guvernul are puteri depline, chiar dacă funcționează cu miniștri interimari. Aritmetica moțiunii PSD–AUR: de unde ar putea veni voturile lipsă Liderii PSD și AUR au anunțat că vor depune împreună moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan, însă calculele prezentate arată că, împreună, cele două partide nu ajung la 233 de voturi și mai au nevoie de 14 voturi din alte facțiuni. În text sunt prezentate două scenarii: Dacă PSD depune moțiunea : PSD (129 parlamentari) ar avea nevoie de AUR (90) și încă 14 voturi. Potențiale surse: grupul PACE (12), POT (16) sau neafiliații (19). În cazul POT, poziția privind moțiunea este descrisă ca neclară, deci voturile rămân incerte. Dacă AUR depune moțiunea : AUR (90) are nevoie „obligatoriu” de voturile PSD (129). Chiar și adunând restul voturilor din opoziție menționate (SOS, POT, PACE, neafiliați – 62 în total), fără PSD nu ar fi suficient. Analiza menționează și o mișcare punctuală: deputatul PSD de Buzău Emanoil Neagu a anunțat că pleacă din grupul parlamentar PSD și se alătură liberalilor, un detaliu care poate conta într-o ecuație strânsă. Guvern minoritar: sprijin insuficient și negocieri posibile Ilie Bolojan a spus că va avea consultări cu grupurile parlamentare care susțin actualul guvern – USR, UDMR și minorități – pentru susținerea unui guvern minoritar și că nu va mai colabora cu PSD. Conform calculelor din articol, această formulă ar însemna 182 de voturi , insuficiente pentru trecerea prin Parlament (menționat în text ca 232). Pe de altă parte, dacă PSD, AUR și PACE ar vota împotriva guvernului, s-ar strânge 231 de voturi , tot insuficient, fiind necesare încă 2 voturi pentru a atinge pragul. În același context, Bolojan a indicat că ar discuta cu toate grupurile parlamentare pe tema „moratoriului pentru accesarea fondurilor europene”, argumentând că miza este să nu se piardă bani și că subiectul „nu are culoare politică”. George Simion a sugerat, la rândul său, că ar fi dispus la negocieri cu orice partid, condiționând discuțiile de trei cerințe: reducerea numărului de parlamentari la 300, eliminarea subvențiilor pentru partide și revenirea la alegeri în două tururi pentru primari și președinții de consilii județene. Ce urmează În forma descrisă de G4Media, moțiunea PSD–AUR depinde de un număr mic de voturi, dar greu de securizat, ceea ce face ca rezultatul să rămână incert. În paralel, guvernul Bolojan, dacă merge pe varianta unui executiv minoritar, pornește cu un sprijin parlamentar sub pragul necesar, ceea ce mută presiunea pe negocieri punctuale și pe disciplina de vot în plen. [...]
AUR ridică miza crizei guvernamentale printr-o moțiune de cenzură țintită pentru 5 mai , condiționată de strângerea a 233 de semnături, într-un demers care poate accelera schimbarea Executivului și prelungi incertitudinea politică, cu efecte directe asupra agendei economice și a deciziilor de guvernare, potrivit Antena 3 . George Simion, liderul AUR, susține că PSD și AUR „au o majoritate parlamentară” și îl acuză pe președintele Nicușor Dan că „încalcă Constituția” atunci când afirmă că nu acceptă un guvern PSD–AUR. În același timp, Simion spune că AUR vizează demiterea Guvernului Bolojan și că moțiunea va fi depusă „și mâine”, dacă se adună voturile necesare. „Când vom avea 233 semnături, moțiunea va fi depusă, dacă totul merge conform planului stabilit, în 5 mai vom avea un vot pentru debarcarea Guvernului Bolojan.” Calendarul moțiunii și pragul de 233 de voturi În declarațiile citate, Simion indică două repere: strângerea celor 233 de semnături și un vot pe 5 mai pentru „debarcarea” Guvernului Bolojan. Tot el afirmă că AUR discută cu „toți actorii politici” și face apel la parlamentari „indiferent de coloratură” să susțină demersul, invocând existența unei crize. Liderul AUR afirmă și că „nu vom depune moțiunea până nu avem 233 de semnături”, ceea ce sugerează că depunerea documentului rămâne condiționată de aritmetica parlamentară. Miza economică invocată: datorie externă, cheltuieli și „active strategice” Simion își justifică demersul printr-o critică la adresa actualei coaliții și a direcției economice, susținând că strategia ar fi împrumutul extern și că România ar merge „cu pași repezi spre faliment”. El mai afirmă că moțiunea urmărește și „oprirea vânzării activelor strategice”, dând ca exemplu Hidroelectrica, și acuză că promisiunile de reducere a cheltuielilor statului nu ar fi fost respectate. Ce mai pune AUR pe agenda parlamentară Pe lângă moțiunea de cenzură, Simion spune că AUR va cere, în Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților, introducerea pe ordinea de zi a unor inițiative legislative promovate de partid: reducerea numărului de parlamentari la 300; eliminarea subvențiilor pentru partide; alegerea primarilor în două tururi. Reacții și context politic: poziționări și consultări În același material, Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR, declară că partidul nu va susține un eventual vot de încredere pentru premierul Ilie Bolojan, dar admite că nu poate garanta disciplina tuturor celor 90 de parlamentari ai formațiunii. El descrie AUR drept „opoziție națională totală” și spune că va vota „orice moțiune care doboară acest guvern”. Președintele Nicușor Dan, întrebat despre acuzațiile lui Simion, a catalogat declarația drept „sub orice nivel de dialog”, iar anterior a spus că nu exclude un guvern minoritar, după prima rundă de consultări cu liderii partidelor din coaliție. În context, Antena 3 notează că, după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan și cererea de demisie, Simion a anunțat că AUR discută cu „oricare parte” dacă sunt îndeplinite trei condiții: 300 de parlamentari, tăierea subvențiilor și alegeri locale în două tururi. Ilie Bolojan a afirmat că nu a existat o negociere PNL cu AUR, fără să nege discuții informale în Parlament. Liderul USR Dominic Fritz este citat spunând că „PSD și AUR ar mai avea nevoie de câteva voturi” și că ar putea începe să „racoleze mici grupări”, motiv pentru care consideră legitim ca și USR să discute cu parlamentari „indiferent de culoarea politică”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul test este dacă inițiatorii reușesc să strângă pragul de 233 de semnături și să ducă moțiunea la vot în jurul datei de 5 mai. Până atunci, rămâne deschisă întrebarea dacă există, în fapt, o majoritate suficient de disciplinată pentru demiterea Guvernului Bolojan și ce formulă de guvernare ar putea rezulta ulterior. [...]
Dobânzile la împrumuturile României au crescut imediat după anunțul unei moțiuni de cenzură comune PSD–AUR , într-un semnal de nervozitate a piețelor față de riscul politic și de finanțarea deficitului, potrivit G4Media , care citează Bloomberg. Bloomberg notează că Partidul Social Democrat, „fostul principal partid de guvernământ”, își unește forțele cu opoziția de extremă dreaptă într-o încercare de a doborî guvernul minoritar al României, după anunțul moțiunii comune de cenzură PSD–AUR. De ce contează: costul finanțării deficitului reacționează la instabilitate Creșterea dobânzilor la împrumuturile statului înseamnă, în practică, o finanțare mai scumpă pentru România atunci când se împrumută pentru acoperirea deficitului bugetar . Bloomberg arată că această mișcare a apărut „imediat” după anunțul politic, sugerând o legătură directă între percepția de risc și prețul cerut de investitori. Ce știm din material și ce urmează În forma publicată de G4Media, informația este prezentată ca o relatare inițială, cu mențiunea „Vom reveni”, fără detalii suplimentare despre nivelul dobânzilor sau despre calendarul exact al moțiunii dincolo de anunțul acesteia. Pe termen scurt, miza rămâne evoluția crizei politice și dacă ea se traduce în presiune suplimentară pe costurile de finanțare ale statului, în condițiile în care România se împrumută constant pentru a-și acoperi deficitul. [...]
PNL avertizează că o moțiune PSD–AUR ar deschide direct discuția despre o nouă majoritate și despre cine își asumă guvernarea , pe fondul deciziei PSD de a iniția și depune o moțiune de cenzură împreună cu AUR pentru demiterea Guvernului Bolojan , potrivit Antena 3 . Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a reacționat la anunțul privind moțiunea comună, susținând că, dacă PSD și AUR au voturile necesare pentru a da jos Executivul condus de Ilie Bolojan, „este firesc” să își asume și responsabilitatea guvernării. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Miza: schimbarea majorității și costul politic al guvernării În postarea sa, Motreanu afirmă că PSD „și-a oficializat colaborarea cu AUR” prin depunerea moțiunii și îl acuză pe Sorin Grindeanu că ar fi susținut „în repetate rânduri” că nu va colabora cu AUR, iar „alianța de astăzi” ar confirma „minciuna permanentă” a liderului PSD. Totodată, liderul PNL spune că Ilie Bolojan „a respectat programul de guvernare” votat în Parlament, inclusiv de PSD. Linia roșie anunțată de PNL: fără coaliție cu PSD dacă votează moțiunea Dan Motreanu mai arată că PNL a transmis „fără echivoc” că nu va mai forma o coaliție cu PSD în cazul în care social-democrații votează o moțiune de cenzură împotriva Guvernului. Calendarul invocat de AUR și pragul de semnături În același context, George Simion declară că PSD și AUR ar avea o majoritate parlamentară și că AUR urmărește demiterea Guvernului Bolojan. Liderul AUR spune că moțiunea va fi depusă „când vom avea 233 semnături” și indică data de 5 mai pentru un vot de „debarcare” a guvernului, „dacă totul merge conform planului”. Simion îl acuză, de asemenea, pe președintele Nicușor Dan că „încalcă Constituția” atunci când afirmă că nu acceptă un guvern PSD–AUR. Anterior, potrivit informațiilor prezentate, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, și fostul vicepremier PSD Marian Neacșu au susținut o conferință de presă comună în care au anunțat inițierea și susținerea moțiunii împotriva Guvernului Bolojan. [...]
