Știri
Știri din categoria Politică
PSD și AUR nu au, deocamdată, voturile necesare pentru a demite guvernul Bolojan, iar aritmetica parlamentară îi obligă să caute încă 14 voturi din alte grupuri pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, potrivit G4Media. Miza imediată este stabilitatea guvernării și capacitatea executivului de a trece prin Parlament, într-un context în care majoritățile se fac la limită.
Parlamentul rezultat după alegerile din decembrie 2024 are 465 de membri (330 deputați și 133 senatori), iar pragul relevant atât pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură, cât și pentru validări-cheie în Parlament este de 233 de voturi.
Conform pașilor descriși în analiză, pentru inițierea unei moțiuni de cenzură este nevoie de susținerea a cel puțin 116 parlamentari, iar pentru ca moțiunea să fie adoptată sunt necesare 233 de voturi.
Tot în această logică a pragurilor, dacă miniștrii PSD ar ieși din Guvern, executivul ar trebui să ceară vot în Parlament pentru noii miniștri în termen de 45 de zile. Dacă nu obține validarea, începe o nouă perioadă de 45 de zile de interimat ministerial. Publicația notează că, în această perioadă, guvernul are puteri depline, chiar dacă funcționează cu miniștri interimari.
Liderii PSD și AUR au anunțat că vor depune împreună moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan, însă calculele prezentate arată că, împreună, cele două partide nu ajung la 233 de voturi și mai au nevoie de 14 voturi din alte facțiuni.
În text sunt prezentate două scenarii:
Analiza menționează și o mișcare punctuală: deputatul PSD de Buzău Emanoil Neagu a anunțat că pleacă din grupul parlamentar PSD și se alătură liberalilor, un detaliu care poate conta într-o ecuație strânsă.
Ilie Bolojan a spus că va avea consultări cu grupurile parlamentare care susțin actualul guvern – USR, UDMR și minorități – pentru susținerea unui guvern minoritar și că nu va mai colabora cu PSD. Conform calculelor din articol, această formulă ar însemna 182 de voturi, insuficiente pentru trecerea prin Parlament (menționat în text ca 232).
Pe de altă parte, dacă PSD, AUR și PACE ar vota împotriva guvernului, s-ar strânge 231 de voturi, tot insuficient, fiind necesare încă 2 voturi pentru a atinge pragul.
În același context, Bolojan a indicat că ar discuta cu toate grupurile parlamentare pe tema „moratoriului pentru accesarea fondurilor europene”, argumentând că miza este să nu se piardă bani și că subiectul „nu are culoare politică”.
George Simion a sugerat, la rândul său, că ar fi dispus la negocieri cu orice partid, condiționând discuțiile de trei cerințe: reducerea numărului de parlamentari la 300, eliminarea subvențiilor pentru partide și revenirea la alegeri în două tururi pentru primari și președinții de consilii județene.
În forma descrisă de G4Media, moțiunea PSD–AUR depinde de un număr mic de voturi, dar greu de securizat, ceea ce face ca rezultatul să rămână incert. În paralel, guvernul Bolojan, dacă merge pe varianta unui executiv minoritar, pornește cu un sprijin parlamentar sub pragul necesar, ceea ce mută presiunea pe negocieri punctuale și pe disciplina de vot în plen.
Recomandate
PSD își fixează mandatul de negociere la Cotroceni în jurul unui premier propriu , ceea ce reduce spațiul pentru formule de tip „guvern național” sau „tehnocrat” și poate accelera clarificarea unei majorități în Parlament, potrivit news.ro . Senatorul PSD Daniel Zamfir a declarat marți că partidul va merge la consultările de la Cotroceni cu una dintre următoarele variante: Sorin Grindeanu propus prim-ministru, un guvern minoritar PSD sau un guvern „în jurul PSD”. Ce opțiuni pune PSD pe masă Zamfir a descris trei formule pe care PSD le consideră acceptabile: Sorin Grindeanu – propunere de prim-ministru ; guvern minoritar PSD ; guvern „în jurul PSD” , adică premier PSD și participarea altor formațiuni politice în componența guvernului. Ce exclude PSD: „guvern național” sau „tehnocrat” Senatorul a spus că această poziție „nu înseamnă că acceptă orice altă formulă de tip guvern național sau guvern tehnocrat”. El a reluat și episodul de „acum patru luni”, când, afirmă Zamfir, Ilie Bolojan ar fi avut pe masă o propunere de guvern tehnocrat pe care PSD ar fi acceptat-o, dar pe care Bolojan ar fi refuzat-o. „Haideți să nu reluăm aceeași discuție de acum patru luni.” „Premier independent”: PSD spune că varianta s-a închis Întrebat despre varianta unui premier independent cu un guvern sprijinit „în jurul PSD”, Zamfir a susținut că această opțiune nu mai este realistă. „S-a cam răsuflat. Nu cred că mai suntem în situația în care un premier independent să poată să facă acest lucru.” În schimb, el a reiterat că PSD vede ca soluții fie un guvern minoritar cu premier PSD, fie un guvern cu premier PSD și participarea altor partide. [...]
Riscul alegerilor anticipate revine în calcul, iar Nicușor Dan avertizează că prelungirea crizei politice poate aduce „o stagnare sau chiar o deteriorare” economică , în condițiile în care formarea unei majorități de 233 de voturi pentru un nou guvern rămâne incertă, potrivit Adevărul . Președintele spune că vrea să evite „cu orice preț” anticipatele, dar admite că instabilitatea politică face ca scenariul să nu mai poată fi exclus. Într-un interviu pentru Euronews , el a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a indicat că, dacă nu se conturează rapid o majoritate funcțională, „va urma o desemnare”. De ce contează: calendarul electoral ar prelungi blocajul și ar afecta economia Nicușor Dan a argumentat că alegerile anticipate nu ar produce rapid un guvern, ci ar împinge procesul într-un calendar care „probabil că se duce sau puțin înainte sau puțin după anul nou”. În plus, a avertizat că o campanie prelungită ar însemna intensificarea conflictului politic și efecte economice negative. „Alegeri anticipate înseamnă (…) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică.” În aceeași logică, președintele a legat miza desemnării de credibilitatea fiscală și de relația cu finanțatorii statului, subliniind că România „trăiește în parte pe… datorie”, ceea ce obligă la prudență în raport cu cei care împrumută bani statului. Ce condiții pune pentru desemnarea premierului Șeful statului afirmă că viitorul premier trebuie să aibă în spate o majoritate capabilă să strângă 233 de voturi în Parlament și că desemnarea va merge către varianta „cu cele mai mari șanse” să treacă de vot. Între elementele punctate de președinte: desemnarea ar urma să aibă loc în această săptămână, după consultări cu partidele și grupările parlamentare; o colaborare cu AUR sau SOS România este exclusă „cel puțin pe cifre”; este analizată inclusiv o formulă în care PSD ar avea cei mai mulți miniștri, cu un premier care „să nu provină neapărat din partid”. Numele vehiculate și ce spune despre Alexandru Nazare Întrebat despre posibilitatea desemnării lui Alexandru Nazare (ministrul Finanțelor), Nicușor Dan a evitat să confirme o decizie, dar l-a caracterizat drept „profesionist”, cu experiență relevantă pe buget și în relația cu mediul financiar. A insistat însă că discuția decisivă rămâne una politică: obținerea unei majorități de 233 de voturi. Președintele a mai spus că variantele Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan „rămân în discuție” și vor fi parte din consultările pe care intenționează să le organizeze înaintea nominalizării. [...]
PSD respinge varianta unui guvern tehnocrat, iar disputa politică prelungește incertitudinea decizională într-un moment în care mizele sunt bugetul pe 2027, jaloanele din PNRR și pregătirea pentru iarnă , potrivit Mediafax . Europarlamentarul PSD Claudiu Manda susține că România are nevoie de un guvern „cu legitimitate, susținere parlamentară și responsabilitate politică”, nu de un „armistițiu”. Într-un mesaj publicat luni pe Facebook, Manda îl atacă pe premierul interimar Ilie Bolojan , afirmând că acesta vorbește despre necesitatea unui guvern „cu puteri depline” abia după „mai bine de patru luni” de la declanșarea crizei politice. Social-democratul leagă situația de demiterea guvernului prin moțiune de cenzură și acuză că măsurile de austeritate au fost prezentate drept „reformă”. De ce contează: buget, PNRR și iarna, invocate ca argument pentru tehnocrați Miza imediată a discuției este tipul de executiv care ar putea debloca criza politică. Bolojan a reluat, săptămâna trecută, ideea unui guvern tehnocrat (de tranziție), format din specialiști, care ar putea: planifica bugetul pentru anul viitor; închide procedurile din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); „trece România prin iarnă”. Manda respinge această soluție și susține că aceleași argumente erau valabile și în urmă cu patru luni, când, afirmă el, Bolojan ar fi vorbit despre susținerea unui guvern tehnocrat. Contextul crizei și linia de atac a PSD Criza politică a început în mai, după ce Guvernul Bolojan a fost demis în Parlament în urma votului la moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În prezent, executivul funcționează în regim de interimat. În același mesaj, Manda afirmă că România se află „în pragul unei noi crize în sănătate” și că sunt afectați „tocmai cei care au cea mai mare nevoie ca statul să funcționeze”, referindu-se la accesul la servicii medicale. Ce urmează Din informațiile prezentate, poziția PSD indică o opoziție față de varianta tehnocrată și o presiune pentru un guvern cu susținere parlamentară. Materialul nu oferă un calendar al negocierilor sau o soluție agreată între partide, dar evidențiază că disputa privind formula de guvernare rămâne un obstacol în ieșirea din interimat. [...]
Traian Băsescu cere verificarea unei posibile implicări AUR în violențele de la protestul fermierilor , susținând că în confruntările din Piața Victoriei au fost „provocatori” care nu ar fi fermieri sau ciobani, potrivit Adevărul . Fostul președinte spune că autoritățile ar trebui să identifice cine a alimentat escaladarea și, în paralel, să deschidă rapid un canal de dialog cu reprezentanții protestatarilor. Băsescu a intervenit marți, 15 septembrie, la România TV, după ce protestul fermierilor și crescătorilor de animale a degenerat în confruntări cu jandarmii. În opinia sa, violențele ar fi fost provocate de persoane „aduse special” pentru astfel de incidente. „Sunt și provocatori, se vede că sunt de meserie luptători cu jandarmii.” Miza: delimitarea protestului de violențe și presiunea pe autorități Fostul președinte a cerut explicit să fie verificată o eventuală implicare a AUR în incidentele violente, afirmând că cei care „provoacă bătaia” nu ar fi din rândul fermierilor sau al ciobanilor. „Cei care provoacă bătaia nu sunt fermieri și nici ciobani, sunt oameni aduși special pentru asta. Trebuie văzut dacă AUR e implicat.” În același timp, Băsescu a îndemnat Guvernul să cheme o delegație a protestatarilor la Palatul Victoria, pe fondul unei atmosfere pe care a descris-o ca fiind tensionată. Contextul revendicărilor: pierderi la ovine și discuția despre vaccinare Băsescu a făcut referire și la problemele crescătorilor de ovine și la pierderile cauzate de mortalitatea animalelor, susținând că Guvernul „ar fi trebuit să se implice mai mult” în privința vaccinării. El a afirmat că, în lipsa vaccinării, Uniunea Europeană nu ar acorda sprijin financiar. Bilanțul intervenției: audieri, răniți și trafic blocat Protestul din Piața Victoriei a degenerat după ce manifestanți au aruncat cu pietre și alte obiecte și au încercat să forțeze cordonul de protecție din zona Guvernului, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene pentru dispersarea grupurilor agresive. Incidentele s-au extins și în zone apropiate, inclusiv spre Calea Victoriei. Potrivit Jandarmeriei Capitalei , 26 de participanți agresivi au fost extrași din mulțime și duși la sediile de poliție pentru identificare și dispunerea măsurilor legale. În urma incidentelor, 24 de persoane au primit îngrijiri medicale, inclusiv opt jandarmi, iar patru persoane au fost transportate la spital, între care și un jandarm. Violențele au generat și probleme majore de trafic în centrul Capitalei. [...]
UDMR condiționează ieșirea din blocajul politic de un acord PSD–PNL , iar mesajul lui Kelemen Hunor sugerează că, fără o formulă comună de guvernare între cele două partide, nu există majoritate pentru învestire, potrivit HotNews . În același context, liderul UDMR a răspuns ironic atacurilor lui Traian Băsescu la adresa Uniunii, reluând tema „Petrov”, numele conspirativ stabilit de instanță în dosarul de colaborare cu Securitatea. Kelemen Hunor a reacționat luni, la Parlament, după ce fostul președinte a cerut ca UDMR să fie „scos afară din jocurile din România”. Declarația liderului UDMR a fost formulată în termeni duri și cu tentă ironică: „Un fost președinte, cel mai bun produs al dictaturii comuniste, produs politic, și al Securității comuniste, a zis să fim noi ținuți departe de politică. OK, să vină «Petrov» și să rezolve problema.” În martie 2022, Înalta Curte a stabilit că Traian Băsescu a fost colaborator al Securității, cu numele conspirativ „Petrov”, amintește publicația, trimițând la un material anterior: HotNews . Ce a spus Băsescu despre UDMR Traian Băsescu a criticat UDMR într-o intervenție la România TV , declarație citată de News.ro . El a susținut că UDMR „a jucat cu Budapesta” și a spus că Uniunea ar trebui ținută „mai deoparte”, inclusiv în discuțiile despre o eventuală nominalizare a lui Kelemen Hunor ca premier. Miza: majoritatea pentru învestirea guvernului Dincolo de schimbul de replici, Kelemen Hunor a legat explicit depășirea crizei politice de capacitatea PSD și PNL de a ajunge la un compromis pentru susținerea unei formule de guvern. În evaluarea sa, condiționările reciproce ale celor două partide mențin blocajul, pentru că fără voturile lor nu se poate forma o majoritate parlamentară. Liderul UDMR a mai spus că Uniunea va vota guvernul susținut de PSD și PNL, dacă cele două partide ajung la o soluție comună. În acest context, președintele Nicușor Dan a anunțat că va convoca partidele la consultări în această săptămână , conform HotNews . [...]
AUR își condiționează votul pentru un nou guvern de participarea la guvernare și de un program asumat , ceea ce complică ecuația unei majorități parlamentare în scenariul vehiculat al unui „guvern de tehnocrați”, potrivit news.ro . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a respins ideea că ar putea exista un guvern „tehnocrat” în condițiile în care acesta ar trece de Parlament și ar avea o majoritate. Într-o conferință de presă, Avrămescu a reiterat că AUR nu va vota un guvern din care partidul nu face parte și pentru care nu există un program de guvernare agreat. „Nu poţi să vorbeşti de guvern tehnocrat atunci când trece în Parlament şi are o majoritate. Poziţia noastră a rămas aceeaşi, nu vom vota un guvern din care nu facem parte, nu votăm un guvern unde nu avem un program de guvernare.” Ce înseamnă poziția AUR pentru formarea unei majorități Mesajul AUR fixează o linie de negociere: sprijinul parlamentar nu este oferit „din afară”, ci doar în condițiile intrării la guvernare și ale asumării unui program. În contextul în care scenariul unui guvern de tehnocrați a fost lansat de Ilie Bolojan , poziția exprimată de Avrămescu sugerează că AUR nu ar susține o astfel de formulă dacă nu ar fi parte din ea. Suspendarea președintelui: AUR spune că are 119 semnături Separat, Avrămescu a declarat că AUR are „undeva la 119 semnături” pentru demersul de suspendare a președintelui Nicușor Dan. El a precizat că nu are informații dacă există semnături de la PNL și a indicat site-ul suspend.ro ca loc unde ar putea fi verificată poziția fiecărui parlamentar. Pentru depunerea cererii de suspendare în Parlament sunt necesare 155 de semnături ale parlamentarilor, iar pentru suspendarea șefului statului este nevoie de 233 de voturi în plenul reunit, conform aceleiași surse. [...]
