Știri
Știri din categoria Politică
PSD și AUR nu au, deocamdată, voturile necesare pentru a demite guvernul Bolojan, iar aritmetica parlamentară îi obligă să caute încă 14 voturi din alte grupuri pentru ca moțiunea de cenzură să treacă, potrivit G4Media. Miza imediată este stabilitatea guvernării și capacitatea executivului de a trece prin Parlament, într-un context în care majoritățile se fac la limită.
Parlamentul rezultat după alegerile din decembrie 2024 are 465 de membri (330 deputați și 133 senatori), iar pragul relevant atât pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură, cât și pentru validări-cheie în Parlament este de 233 de voturi.
Conform pașilor descriși în analiză, pentru inițierea unei moțiuni de cenzură este nevoie de susținerea a cel puțin 116 parlamentari, iar pentru ca moțiunea să fie adoptată sunt necesare 233 de voturi.
Tot în această logică a pragurilor, dacă miniștrii PSD ar ieși din Guvern, executivul ar trebui să ceară vot în Parlament pentru noii miniștri în termen de 45 de zile. Dacă nu obține validarea, începe o nouă perioadă de 45 de zile de interimat ministerial. Publicația notează că, în această perioadă, guvernul are puteri depline, chiar dacă funcționează cu miniștri interimari.
Liderii PSD și AUR au anunțat că vor depune împreună moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan, însă calculele prezentate arată că, împreună, cele două partide nu ajung la 233 de voturi și mai au nevoie de 14 voturi din alte facțiuni.
În text sunt prezentate două scenarii:
Analiza menționează și o mișcare punctuală: deputatul PSD de Buzău Emanoil Neagu a anunțat că pleacă din grupul parlamentar PSD și se alătură liberalilor, un detaliu care poate conta într-o ecuație strânsă.
Ilie Bolojan a spus că va avea consultări cu grupurile parlamentare care susțin actualul guvern – USR, UDMR și minorități – pentru susținerea unui guvern minoritar și că nu va mai colabora cu PSD. Conform calculelor din articol, această formulă ar însemna 182 de voturi, insuficiente pentru trecerea prin Parlament (menționat în text ca 232).
Pe de altă parte, dacă PSD, AUR și PACE ar vota împotriva guvernului, s-ar strânge 231 de voturi, tot insuficient, fiind necesare încă 2 voturi pentru a atinge pragul.
În același context, Bolojan a indicat că ar discuta cu toate grupurile parlamentare pe tema „moratoriului pentru accesarea fondurilor europene”, argumentând că miza este să nu se piardă bani și că subiectul „nu are culoare politică”.
George Simion a sugerat, la rândul său, că ar fi dispus la negocieri cu orice partid, condiționând discuțiile de trei cerințe: reducerea numărului de parlamentari la 300, eliminarea subvențiilor pentru partide și revenirea la alegeri în două tururi pentru primari și președinții de consilii județene.
În forma descrisă de G4Media, moțiunea PSD–AUR depinde de un număr mic de voturi, dar greu de securizat, ceea ce face ca rezultatul să rămână incert. În paralel, guvernul Bolojan, dacă merge pe varianta unui executiv minoritar, pornește cu un sprijin parlamentar sub pragul necesar, ceea ce mută presiunea pe negocieri punctuale și pe disciplina de vot în plen.
Recomandate
Președintele USR, Dominic Fritz , spune că Nicușor Dan a pierdut încrederea unei părți din electorat , ceea ce poate complica relația politică dintre USR și șeful statului, într-un moment în care deciziile prezidențiale sunt deja contestate public. Declarațiile au fost făcute marți seară, la TVR 1, potrivit news . Fritz afirmă că „foarte, foarte mulți oameni” l-au votat pe Nicușor Dan cu „alte speranțe” și „posibil și alte valori”, iar acum sunt „foarte dezamăgiți”, adăugând că și el este dezamăgit, inclusiv o parte dintre simpatizanții USR care l-au susținut în campanie. „Eu cred că sunt foarte, foarte mulţi oameni în România care l-au votat cu totul cu alte speranţe, posibil şi alte valori şi care sunt foarte dezamăgiţi. Şi eu sunt dezamăgit şi cred că o mare parte şi din oamenii care simpatizează cu USR şi care l-au susţinut în campanie.” „Păcăleala presupune o intenție” Întrebat dacă se simte „păcălit” de președinte, liderul USR a respins ideea, susținând că „păcăleala” implică intenție și că nu poate judeca motivele pentru care președintele „a dezamăgit în foarte multe domenii”. „Nu cred că păcăleala este o categorie prezidenţială (…) Păcăleala presupune o intenţie. Eu nu pot să judec care este motivul, de ce preşedintele a dezamăgit în foarte multe domenii.” Ce reproșuri invocă Fritz și ce alimentează criticile Fritz spune că o parte dintre alegători l-au ascultat pe Nicușor Dan în campanie vorbind despre justiție, anticorupție și atitudinea față de PSD, iar după deciziile luate „nu îl mai recunoaște”. În același context, sunt enumerate mai multe teme care au generat critici la adresa președintelui Nicușor Dan din partea susținătorilor săi: numirile din justiție; presupusa apropiere față de PSD și Sorin Grindeanu; modul de gestionare a crizei politice de după moțiunea de cenzură; învestirea unui guvern „format în jurul PSD”; nepublicarea raportului privind anularea alegerilor, deși ar fi fost promis în campanie și imediat după preluarea mandatului. [...]
UDMR condiționează comasarea localităților mici de referendumuri locale , avertizând că o reformă administrativ-teritorială făcută „fără cap” riscă să blocheze funcționarea serviciilor publice, potrivit G4Media . Mesajul liderului UDMR, Kelemen Hunor , vine în contextul în care PSD a readus în discuție comasarea localităților cu sub 1.500 de locuitori, un subiect sensibil mai ales în comunitățile maghiare din Ardeal. Într-o emisiune la B1 TV, Kelemen Hunor a spus că nu este de acord cu varianta de pornire a reformei prezentată de PSD și a insistat că o astfel de decizie nu poate fi asumată fără consultarea directă a comunităților vizate. „Referendumul nu poate să fie scos din ecuație. Dacă vrei o reformă bună trebuie să ai și curajul respectiv.” Ce problemă ridică UDMR: riscul unei reorganizări făcute în grabă Liderul UDMR a criticat modul în care sunt abordate reformele în România și a avertizat că o comasare impusă sau prost pregătită poate genera disfuncționalități, inclusiv în organizarea serviciilor publice. „Dacă faci fără cap te trezești că nu e bine. Cum vor funcționa serviciile, cum împărțim școlile?” Kelemen Hunor a invocat și exemple comparative: a spus că reorganizarea din 1968 a fost „artificială”, iar în Danemarca o comasare voluntară a durat 30 de ani. Calendarul anunțat de Ministerul Dezvoltării În același context, G4Media reamintește declarațiile ministrului Dezvoltării, Alexandru Stoica, care a precizat că proiectul privind comasarea localităților cu până la 1.500 de locuitori ar urma să fie implementat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară , cu posibilitatea ca localitățile să opteze pentru această soluție; etapa a doua : comasare „asumată” de Guvern. Kelemen Hunor a mai spus că susține începerea reformei, dar contestă ideea că ea ar putea fi finalizată într-un singur an, indicând că o reorganizare administrativă are nevoie de timp și asumare politică. [...]
Rectificarea bugetară a reaprins disputa pe deficit și investiții , după ce Ilie Bolojan a acuzat PSD că a folosit politic tema finanțelor publice și le-a cerut social-democraților „să guverneze”, potrivit Mediafax . Într-o postare pe Facebook, fostul premier a susținut că PSD „și-a adus aminte de urgențele reale” și a renunțat la „șantajul cu blocarea rectificării până la prezentarea unor deficite măsluite”. Mesajul vine după adoptarea ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară. Cifrele invocate: deficit mai mic, investiții mai mari Bolojan afirmă că datele prezentate de Guvern confirmă o îmbunătățire a indicatorilor fiscali și o creștere a investițiilor publice. El indică o scădere a deficitului bugetar după primele nouă luni la 3,81% din PIB , de la 5,31% în aceeași perioadă din 2025, precum și o majorare a investițiilor publice cu peste 25 de miliarde de lei față de anul trecut. „Sunt date asumate oficial astăzi de Guvern. Sigur, pentru PSD este deja modus operandi să atace seara, la televizor, ceea ce miniștrii PSD au adoptat dimineața, în Guvern”, a precizat Bolojan. Pe acest fond, liderul PNL le-a transmis social-democraților că, odată ce „au confirmat oficial buna moștenire”, ar trebui să se concentreze pe guvernare, nu doar pe rectificare. Atac pe zona de execuție bugetară la Sănătate și fonduri europene Bolojan l-a criticat și pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susținând că o parte importantă din sumele rectificate ar reflecta probleme de alocare a bugetului și de atragere a finanțărilor europene. În acest context, el menționează 700 de milioane de lei din fonduri europene ( PNRR și coeziune) care ar fi trebuit accesate. „OUG de astăzi arată și ratările miniștrilor PSD. Spre exemplu, în cazul Ministerului Sănătății, cea mai mare parte a sumelor rectificate este consecința eșecului domnului Rogobete de a aloca banii din buget în funcție de priorități, nu de preferințe sau interese, și de a accesa fondurile europene (PNRR și coeziune), în valoare de 700 de milioane de lei”, a mai scris fostul premier. În final, Bolojan a reluat mesajul politic către PSD: „Puneți mâna și guvernați, pentru că nevoile României nu se reduc la rectificare. Și încercați să guvernați mai bine decât ați făcut-o data trecută.” [...]
Barometrul IPEP indică un electorat antisistem împărțit între AUR și Călin Georgescu . Datele prezentate de news arată că AUR este cotat cu 10,8% în intenția de vot, iar un eventual partid condus de Călin Georgescu ar avea 13,1%, cele două opțiuni cumulând 23,9% din totalul respondenților, pe fondul unei scene politice fragmentate. Sondajul Institutului pentru Politici Economice și Publice (IPEP) , condus de Marius Lulea (cofondator AUR, exclus din partid și aflat în conflict cu actuala conducere), plasează AUR după PSD, PNL și USR. În același timp, IPEP susține că există „două electorate distincte” pentru AUR și Călin Georgescu, ceea ce sugerează o competiție directă pentru același bazin de voturi, nu o simplă suprapunere. Cum arată intenția de vot în barometrul IPEP Potrivit rezultatelor, niciun partid nu depășește 20% din opțiunile respondenților. Procentele indicate în sondaj sunt: PSD: 16,5% PNL: 14,1% un eventual partid condus de Călin Georgescu: 13,1% USR: 11,2% AUR: 10,8% candidați independenți: 5,6% Un element cu impact asupra oricărei proiecții electorale este ponderea celor care declară că nu ar participa la vot: 18,1%. IPEP interpretează această cifră ca semn al dispersiei opțiunilor politice și al existenței unui segment semnificativ care nu intenționează să intre în procesul electoral. De ce contează segmentarea „antisistem” IPEP arată că segmentarea electoratului antisistem între AUR și un eventual partid al lui Călin Georgescu duce la un total de 23,9% din respondenți. Institutul avertizează însă că acest electorat nu poate fi considerat automat „suveranist”, întrucât o parte din susținere ar putea reflecta mai degrabă respingerea partidelor care au guvernat decât adeziunea la o doctrină politică bine definită. Urban-rural și indicatorii de încredere Distribuția urban-rural evidențiază diferențe între partide: USR are 80,4% dintre votanți în mediul urban, în timp ce PSD, PNL, AUR și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu au distribuții relativ echilibrate între urban și rural. Susținătorii candidaților independenți sunt în proporție de 78,6% din urban, iar cei ai partidelor mici (sub 5%) sunt concentrați în proporție de 75% în orașe. La capitolul încredere (întrebarea „Câtă încredere aveți în aceste persoane? – răspundeți doar pentru cei de care ați auzit”), Călin Georgescu are 27,9% răspunsuri de încredere ridicată, urmat de Ilie Bolojan (19,5%) și George Simion (16,3%). La polul neîncrederii totale („Deloc”), Nicușor Dan are 60,8%, urmat de George Simion cu 58,8% și Ilie Bolojan cu 57%. Metodologie și limitări Studiul a fost realizat în septembrie–octombrie 2026, pe un eșantion de 502 respondenți, cu eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială (cluster). Cercetarea a acoperit 10 unități teritoriale (Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj, Bihor și municipiul București). Marja de eroare declarată este de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, sub rezerva efectelor specifice eșantionării multistadiale. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui condiționată de analize de impact și descentralizare, nu de un prag de populație , susține deputatul PSD Mihai Fifor , potrivit Agerpres . Într-o postare pe Facebook, el avertizează că o reorganizare făcută „în grabă” poate muta problemele la o scară mai mare și poate crește dependența administrațiilor locale de decizia centrală. Fifor afirmă că România are nevoie de o reformă „profundă”, argumentând că organizarea administrativă actuală este construită pe modelul din 1968 , într-un context demografic și economic diferit. În acest interval, spune el, populația s-a redistribuit, orașele s-au extins, iar multe comunități rurale s-au depopulat, ceea ce a dus la situații în care unele localități „abia își pot susține aparatul administrativ”, în timp ce altele s-au dezvoltat dincolo de limitele teritoriale. De ce contează: riscul unei reforme care mută costurile către cetățeni Miza, în viziunea deputatului PSD, este ca reforma să nu fie redusă la „simpla reducere a numărului de primării”, pentru că o comasare administrativă poate păstra aceleași disfuncționalități, doar la o scară mai mare. El indică explicit riscuri operaționale pentru cetățeni, de la accesul la servicii publice până la gestionarea documentelor și a evidențelor fiscale. „Povara administrativă a reformei trebuie suportată de stat, nu transferată oamenilor.” În același registru, Fifor ridică întrebări legate de efectele concrete ale comasărilor: unde vor fi rezolvate actele, ce se întâmplă cu documentele de proprietate și cât va trebui să se deplaseze oamenii până la noua primărie. Criteriile propuse și condiția descentralizării Fifor susține că reforma ar trebui construită pe criterii „obiective”, enumerate astfel: viabilitate financiară; evoluție demografică; acces la servicii; potențial economic; particularități geografice; coeziune comunitară. El respinge ideea că viitorul unei localități poate fi decis „exclusiv în funcție de un prag de populație” și cere consultarea comunităților, garanții privind reprezentarea și „descentralizare reală”. În lipsa acesteia, avertizează că România ar putea ajunge să înlocuiască administrații mici și vulnerabile cu unele mai mari, dar „la fel de dependente de centru”, dacă decizia și resursele financiare rămân concentrate la București. Ce urmează, în logica mesajului Deputatul PSD leagă reușita reformei de existența unor analize de impact și a unei viziuni pe termen lung, argumentând că schimbarea nu ar trebui făcută „pentru următoarea rectificare bugetară”, ci „pentru următoarele generații”. În plus, el plasează reforma și în contextul unei „divizări sociale”, susținând că o reorganizare administrativă fără consultare ar putea adânci neîncrederea în stat. [...]
AUR își fixează din timp candidatura la Primăria Capitalei, mizând pe un ciclu lung de dezbateri și construcție de program : europarlamentarul Gheorghe Piperea a fost anunțat drept candidatul partidului pentru alegerile locale din 2028, potrivit Adevărul . Anunțul a fost făcut marți seară de liderul AUR, George Simion , care a justificat desemnarea cu aproape doi ani înainte de scrutin prin intenția formațiunii de a-și prezenta din timp „viitorii candidați”. Simion a mai spus că, în următoarele săptămâni și luni, partidul va anunța candidați „în toate orașele importante” și la președinția consiliilor județene, fiind citat de Agerpres. Nominalizarea lui Piperea a fost votată în Biroul Național de Conducere al AUR, conform declarațiilor lui Simion. Ce urmărește AUR prin anunțul timpuriu Gheorghe Piperea a susținut că intervalul mare până la alegeri ar trebui folosit pentru dezbateri și pentru conturarea unui proiect administrativ pentru București, pe care l-a descris drept „un oraș extrem de complicat”. În această logică, europarlamentarul a indicat că miza este identificarea „problemelor reale” ale Capitalei și a „potențialelor soluții”. Totodată, Piperea a spus că vrea să fie mai bine cunoscut de electorat și și-a prezentat parcursul profesional ca fiind transparent. „Sunt un om obişnuit ca voi toţi şi sunt ca o carte deschisă, tot ceea ce vreţi să ştiţi despre mine, tot ceea ce publicul vrea să ştie despre mine este deja pe internet, este public.” Profilul candidatului și mesajul de campanie Conform informațiilor din articol, Gheorghe Piperea este europarlamentar AUR și vicepreședinte al Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Este avocat specializat în drept comercial, insolvență și protecția consumatorilor și profesor la Facultatea de Drept a Universității din București. În același context, Piperea a afirmat că își asumă expunerea publică extinsă înainte de alegeri și că nu vede elemente care să-i afecteze candidatura. „E foarte important pentru mine să insist asupra acestui lucru pentru că nu am nicio vulnerabilitate.” [...]
