Știri
Știri din categoria Politică
Dobânzile la împrumuturile României au crescut imediat după anunțul unei moțiuni de cenzură comune PSD–AUR, într-un semnal de nervozitate a piețelor față de riscul politic și de finanțarea deficitului, potrivit G4Media, care citează Bloomberg.
Bloomberg notează că Partidul Social Democrat, „fostul principal partid de guvernământ”, își unește forțele cu opoziția de extremă dreaptă într-o încercare de a doborî guvernul minoritar al României, după anunțul moțiunii comune de cenzură PSD–AUR.
Creșterea dobânzilor la împrumuturile statului înseamnă, în practică, o finanțare mai scumpă pentru România atunci când se împrumută pentru acoperirea deficitului bugetar. Bloomberg arată că această mișcare a apărut „imediat” după anunțul politic, sugerând o legătură directă între percepția de risc și prețul cerut de investitori.
În forma publicată de G4Media, informația este prezentată ca o relatare inițială, cu mențiunea „Vom reveni”, fără detalii suplimentare despre nivelul dobânzilor sau despre calendarul exact al moțiunii dincolo de anunțul acesteia.
Pe termen scurt, miza rămâne evoluția crizei politice și dacă ea se traduce în presiune suplimentară pe costurile de finanțare ale statului, în condițiile în care România se împrumută constant pentru a-și acoperi deficitul.
Recomandate
Siegfried Mureșan are doar 169 de voturi și pune presiune pe PSD să decidă dacă susține un guvern „proeuropean” sau își consolidează parteneriatul cu AUR, potrivit HotNews . Premierul desemnat a spus că nu va cere voturi de la AUR și că nu își va modifica programul de guvernare pentru a obține sprijinul unui partid pe care îl consideră neproeuropean. Mureșan, nominalizat joi de președintele Nicușor Dan să formeze Guvernul, a declarat vineri seară la Digi24 că pornește, în acest moment, de la 169 de voturi în Parlament – cele ale PNL, USR și UDMR – și că pentru învestire are nevoie de 233. „Noi pornim în momentul de față de la 169 de voturi.” Calendarul negocierilor: programul, apoi minoritățile și PSD Premierul desemnat spune că la începutul săptămânii viitoare intenționează să prezinte ideile principale ale programului de guvernare, mai întâi grupurilor parlamentare ale partidelor care îl susțin. Ulterior, vrea discuții cu grupul minorităților naționale și cu PSD. În acest context, Mureșan a descris discuția cu PSD drept „momentul adevărului”, susținând că social-democrații trebuie să aleagă între susținerea unui guvern proeuropean și consolidarea unui parteneriat cu AUR. „PSD va trebui să aleagă dacă susține un guvern proeuropean sau dacă își consolidează parteneriatul cu AUR.” Linia roșie: fără negocieri cu AUR, fără schimbarea programului Întrebat dacă va merge la grupul AUR pentru a-și prezenta viziunea, Mureșan a spus că nu va face acest lucru și că discuțiile pe care le poartă ca premier desemnat sunt „oficiale”. A adăugat că nu va „altera” programul de guvernare pentru a face pe plac unui partid pe care îl consideră neproeuropean. În același timp, a precizat că nu poate controla votul individual al parlamentarilor și că, dacă unii aleși AUR ar vota guvernul, nu are cum să îi împiedice. „Nu voi merge la sediul sau la grupul AUR.” „Nu am cum să nu le accept (eventuale voturi de la parlamentari AUR, n.r.), fiindcă nu controlez parlamentarii AUR și nu controlez parlamentarii niciunui alt partid.” Miza procedurală: 10 zile pentru votul de încredere Potrivit Articolului 103 din Constituție , Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei Guvernului. Pentru învestire, pragul rămâne 233 de voturi, iar Mureșan a indicat că alternativa la trecerea guvernului ar fi alegerile anticipate. [...]
Sorin Grindeanu spune că PSD va cere un punct de vedere oficial de la Fitch după avertismentul unui analist că România ar putea ajunge în categoria „junk”, potrivit Antena 3 . Miza, dincolo de disputa politică, este una economică: o astfel de discuție publică poate amplifica percepția de risc și presiunea pe costurile de finanțare ale statului, într-un moment în care agenția are deja perspectivă negativă. Grindeanu a afirmat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că partidul vrea să afle dacă analistul „a vorbit în numele agenției” și dacă Fitch și-a schimbat poziția față de evaluarea anterioară. Liderul PSD a făcut diferența între poziția oficială a agenției și un interviu acordat de un analist, susținând că „o știre” de acest tip „face foarte mult rău României”. „PSD va solicita un punct de vedere oficial dacă și-a schimbat în ultima lună punctul de vedere și despre afirmațiile acestui analist și în ce măsură acest analist vorbea în numele agenției.” Posibile consecințe: analiză juridică și discuții despre răspundere Președintele PSD a mai spus că va cere echipei de juriști a partidului să analizeze dacă analistul poate fi tras la răspundere pentru afirmațiile făcute, inclusiv „patrimonial” și „poate chiar și penal”, pe motiv că astfel de informații ar putea avea costuri pentru România. „Fac foarte mult rău aceste știri și pot fi trase răspunderi patrimoniale, poate chiar și penale.” În aceeași intervenție, Grindeanu a invocat și o posibilă comisie de anchetă în Parlament legată de „achizițiile și contractele SAFE”, pe care le-a plasat în contextul tensiunilor politice după plecarea PSD de la guvernare. Ce a spus analistul și când urmează următoarea evaluare Fitch Antena 3 notează că Malgorzata Krzywicka, analist Fitch, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar și de a prezenta un plan fiscal credibil vor fi esențiale pentru evaluarea pe termen scurt. Ea a mai spus că România „își expiră timpul” pentru a evita o retrogradare în categoria „junk” (nerecomandat investițiilor), în condițiile unei crize politice prelungite care afectează credibilitatea fiscală. Potrivit aceleiași surse, Fitch urmează să reexamineze ratingul României în ianuarie 2027. La sfârșitul lunii iulie, agenția a menținut ratingul la BBB- (cea mai joasă treaptă din categoria recomandată investițiilor), cu perspectivă negativă, iar decizia ar fi venit după ce guvernul a contestat evaluarea inițială. [...]
Negocierile pentru noul guvern au intrat într-o zonă de blocaj politic cu efect direct asupra stabilității decizionale , după ce disputa dintre liderii PSD și USR s-a mutat în spațiul public pe tema unei replici atribuite unui „șef de partid” în discuții private cu președintele României, potrivit Antena 3 . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a sugerat că liderul USR, Dominic Fritz , ar fi persoana care i-ar fi spus președintelui Nicușor Dan „România e problema ta, partidul e problema mea”, invocând modul de adresare folosit în ședințele fostei Coaliții. Afirmația vine după ce Nicușor Dan a relatat, joi, că un lider de partid i-a transmis în privat această replică, în contextul consultărilor și al negocierilor pentru învestirea unui nou guvern. Contextul imediat este tensionarea discuțiilor politice după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, situație în care președintele a acuzat partidele de „preocupare electorală” și de interes redus pentru „interesul național”. Grindeanu: nu eu, ci „singurul” care vorbea la singular În intervenția la Antena 3 CNN, Grindeanu a respins ideea că el ar fi autorul replicii, după ce un reprezentant PNL, Adrian Cozma, a spus la Antena 3 CNN că afirmația i-ar aparține liderului PSD. Argumentul lui Grindeanu a fost legat de protocolul de adresare către șeful statului. „În primul rând, eu nu vorbesc la persoana a doua, singular, cu preşedintele României. Eu vorbesc la persoana a doua, plural, şi sunt martori zeci de colegi.” „Singurul din Coaliţie, când aveam şedinţele, care vorbeşte la persoana a doua, singular, cu preşedintele României şi îşi permitea acest lucru, era preşedintele USR.” „Aşa că eu cred că răspunsul e simplu.” Fritz neagă și cere retragerea „speculațiilor” Dominic Fritz a negat, joi seară, într-o postare pe Facebook, că el ar fi liderul de partid la care s-a referit președintele. Potrivit Antena 3, Fritz a spus că este obișnuit ca „patriotismul” său să fie pus la îndoială, pe fondul faptului că nu s-a născut în România, și a cerut redacțiilor care au preluat informația să o retragă. „Resping categoric speculaţiile apărute în presă că eu aş fi cel care i-ar fi spus preşedintelui ‘asta cu România e problema ta, cu partidul e problema mea’. Este o minciună sfruntată şi solicit redacţiilor care o propagă s-o retragă. Nu este nici limbajul meu, nici gândirea mea.” De ce contează: semnal de fractură în negocieri Schimbul de acuzații indică o deteriorare a relațiilor între actorii politici implicați în discuțiile pentru formarea unei majorități și a unui nou executiv. În lipsa unor clarificări publice din partea președintelui privind identitatea liderului invocat, disputa riscă să adâncească neîncrederea între partide și să complice calendarul politic al învestirii guvernului. [...]
AUR condiționează orice sprijin pentru un guvern Grindeanu de intrarea la guvernare , trasând o „linie roșie” care poate complica formarea unei majorități dacă prima nominalizare eșuează, potrivit Antena 3 . Declarațiile vin în contextul în care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, care are la dispoziție 10 zile să formeze un Cabinet și să ceară votul de încredere al Parlamentului. PSD își menține, în paralel, propunerea de premier: Sorin Grindeanu . În scenariul discutat în emisiunea Antena 3 CNN, dacă Guvernul Mureșan nu ar trece de Parlament, președintele ar putea face rapid o nouă desemnare, înainte ca varianta alegerilor anticipate să revină în discuție. Una dintre opțiuni ar fi un premier propus de PSD, inclusiv Sorin Grindeanu. „Mingea” la PSD: AUR cere invitație formală la negocieri Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte al AUR, a spus că o eventuală negociere depinde în primul rând de PSD și de modul în care AUR ar fi tratat de ceilalți actori politici, inclusiv de președinte. „Să spunem, la întâmplare, îl desemnează pe domnul Grindeanu. În această poveste, nu e mutarea la noi, este mingea în tabăra Partidului Social Democrat, în tabăra Cotroceniului (...)” Întrebat ce ar trebui să se întâmple concret pentru a începe discuțiile, Dungaciu a indicat explicit o solicitare formală din partea PSD. „Dacă PSD-ul face o solicitare formală de începere a unor discuții, a unor negocieri. Liniile noastre roșii sunt clare, sunt asumate. O să înceapă niște negocieri” Linia roșie: fără vot pentru un guvern din care AUR nu face parte Dungaciu a exclus varianta în care AUR ar susține din Parlament un guvern minoritar condus de Sorin Grindeanu, dacă partidul nu intră în Executiv. „Nu se pune problema în niciun fel. (...) Nu votăm niciun guvern din care nu facem parte. Prin urmare, e o linie roșie la care nu renunțăm (...)” El a invocat și nevoia de „garanții” că, fiind la guvernare, AUR ar putea controla implementarea măsurilor pe care le dorește. Ce ar cere AUR: fără listă de funcții, deocamdată Întrebat ce funcții ar solicita AUR într-un eventual guvern Grindeanu, Dungaciu a evitat să avanseze ministere sau poziții, inclusiv în privința președinției Senatului, argumentând că nu există încă premisele unei negocieri. „Când vom ajunge la pod, vom discuta cum să trecem podul. Problema este ca PSD-ul să facă primul pas. Noi nu am impus cordon sanitar, nici zid de foc” [...]
PSD condiționează sprijinul politic de un program de guvernare, pe fondul tensiunilor privind direcția fiscală și semnalelor din piața valutară , după ce Sorin Grindeanu i-a cerut premierului desemnat Siegfried Mureșan să prezinte mai întâi un plan „pentru redresarea economiei”, potrivit Adevărul . Președintele PSD acuză PNL și USR că se concentrează pe „împărțirea funcțiilor și a puterii” înainte de publicarea programului de guvernare și susține că, după „patru luni și jumătate” de blocaj, ar fi fost de așteptat ca premierul desemnat și „liderii dreptei” să vină cu un plan deja pregătit. În mesajul său, Grindeanu cere explicit clarificări pe teme cu impact direct: politica fiscală, protejarea puterii de cumpărare, susținerea investițiilor și păstrarea locurilor de muncă, precum și dacă viitorul executiv va continua „politica de austeritate a Guvernului Bolojan” sau va schimba direcția. „N-au program, au o rotativă.” Grindeanu mai afirmă că „leul a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și reia poziția PSD: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. În același context, îl ironizează pe Mureșan pentru „timp de gândire” și spune că așteaptă „ceva mai mult decât programul de vară «Jos PSD»”. Ce spune premierul desemnat și care este calendarul Nicușor Dan l-a nominalizat joi, 17 septembrie, pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Vineri, la Parlament, Mureșan a declarat că începe „imediat” lucrul la programul de guvernare împreună cu experți din PNL, USR și UDMR, cu obiectivul de a prezenta prioritățile „la începutul săptămânii viitoare”, înaintea discuțiilor cu parlamentarii. Detalii despre declarațiile lui Mureșan din conferința de presă apar în materialul Adevărul . De ce contează: negocierea se mută pe conținut, nu pe funcții Miza imediată este dacă viitoarea majoritate poate fi construită în jurul unui set de măsuri economice și fiscale, nu doar al unei împărțiri de portofolii. În condițiile în care PSD pune public condiția „programului” înainte de orice discuție, presiunea pe echipa premierului desemnat crește: programul anunțat pentru începutul săptămânii viitoare devine testul care poate debloca sau complica negocierile pentru învestire. [...]
România vrea să treacă la o prezență militară americană permanentă , în locul actualului sistem de rotație a trupelor, un obiectiv care ar consolida pe termen lung postura de descurajare pe flancul estic al NATO și ar ancora investițiile deja făcute în infrastructură militară. Declarațiile au fost făcute de ministra interimară a Afacerilor Externe, Oana Țoiu , într-un interviu pentru BBC, potrivit G4Media . Țoiu a spus că discuțiile au loc „în cadrul NATO și cu partenerul nostru strategic, SUA”, în contextul unei evaluări realizate de Statele Unite privind desfășurarea de trupe în Europa. Miza, în formularea sa, este menținerea actualei prezențe militare americane în România și, „eventual”, extinderea acesteia, inclusiv prin tranziția către o prezență permanentă. Investițiile de la Mihail Kogălniceanu, argumentul de infrastructură Ministra a indicat drept element central investițiile de la Baza Mihail Kogălniceanu , prezentate ca angajament pe termen lung în cadrul NATO. Potrivit declarațiilor sale, baza are „un plan de investiții pe termen lung, în valoare de aproximativ 4 miliarde de euro (aprox. 20 miliarde lei)”. În interviu, Țoiu a legat explicit aceste investiții de continuitatea prezenței americane în România, sugerând că infrastructura dezvoltată susține o proiecție pe termen lung, nu doar desfășurări temporare. Context: războiul din Ucraina și coordonarea pe sancțiuni și negocieri În același interviu, ministra a afirmat că România discută atât cu partenerii ucraineni, cât și cu oficiali americani despre „următorii pași” pentru obținerea păcii. Ea a insistat asupra nevoii de coordonare la nivel european, „atât în privința sancțiunilor, cât și a negocierilor propriu-zise pentru pace”, menționând și existența unor „semnale pozitive” dinspre Ucraina. Materialul nu oferă un calendar sau detalii operaționale despre cum ar urma să se facă tranziția către o prezență permanentă și nici despre dimensiunea unei eventuale extinderi; informația rămâne, deocamdată, la nivel de obiectiv politic și de discuții în curs cu aliații. [...]
