Știri
Știri din categoria Politică

PNL condiționează continuarea coaliției de evitarea unei crize politice, pe fondul presiunilor din PSD pentru schimbarea premierului, iar miza invocată este una cu efect direct asupra economiei: costurile de finanțare și accesul la fonduri europene într-un context de deficit ridicat, potrivit Agerpres.
Secretarul general al PNL, Dan Motreanu, a declarat vineri că, „în cazul în care PSD va provoca o criză guvernamentală”, PNL „nu va mai putea fi în coaliție cu acest partid”. El a spus că liberalii susțin stabilitatea guvernamentală și Guvernul condus de Ilie Bolojan și că vor acționa „pentru buna guvernare și stabilitate”.
Într-o postare pe Facebook, Motreanu a susținut că PSD „vrea să schimbe premierul”, în timp ce Ilie Bolojan „vrea să schimbe lucrurile care nu merg în România”, inclusiv prin tăierea privilegiilor și reducerea risipei. În aceeași intervenție, liderul PNL a acuzat PSD că reacționează la aceste măsuri prin „amenințarea unei crize politice”, nu prin soluții sau reforme.
Motreanu a plasat disputa politică într-un cadru economic pe care îl descrie drept dificil, afirmând că România intră într-o perioadă marcată de:
În acest context, el a avertizat că declanșarea unei crize politice ar avea „consecințe economice pentru fiecare român”.
Motreanu a afirmat că „luni, PSD declanșează criza politică”, reiterând linia PNL: dacă PSD provoacă o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. În același timp, el a subliniat că premierul Ilie Bolojan „nu își va da demisia” și că va acționa „responsabil”, conform mesajului redat de Agerpres.
Recomandate

Disputa PSD–PNL din coaliție riscă să blocheze deciziile pe fondul deficitului bugetar , după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe premierul Ilie Bolojan că nu ar ține cont de partenerii de guvernare, iar Bolojan a avertizat că „așteptările” create de scandal nu pot fi acoperite financiar, potrivit Agerpres . Grindeanu, președintele PSD, a declarat vineri, la Sighetu Marmației, că are o relație de „respect reciproc” cu Ilie Bolojan, dar susține că acesta „n-a înțeles că este premierul unei coaliții”. Liderul PSD a afirmat că Bolojan nu ar fi ajuns premier fără susținerea social-democraților și că, în consecință, ar fi fost „decent” să țină cont de „toată lumea din coaliție”. În același context, Grindeanu a invocat ponderea PSD în coaliție și rezultatul PNL, susținând că premierul „nu ești premierul doar al unei bucăți” și că „ceea ce nu s-a întâmplat” este tocmai consultarea reală în interiorul coaliției. Replica premierului: criza creează așteptări, dar „nu se va putea oferi prea multă pâine” Ilie Bolojan a reiterat vineri că nu intenționează să demisioneze, însă a spus că nu a proiectat pași pentru perioada următoare, deoarece social-democrații ar fi cei care „au generat criza”. Într-o intervenție la Radio România Actualități, premierul a legat direct disputa politică de limitele bugetare. „Gândiți-vă că, după ce ai generat acest scandal, oamenii se vor aștepta să se vină cu ceva, să se livreze ceva. Dar, din păcate, pentru că nu se va putea oferi prea multă pâine, se va oferi mult circ și de asta nu are nevoie România astăzi.” Bolojan a mai afirmat că deciziile coaliției au fost luate „de comun acord”, dar că ulterior unii ar fi încercat „să fugă de răspundere”, „să nu își respecte cuvântul” și „să facă jocuri politice în dauna României”. Premierul a adăugat că are obligația de a asigura funcționarea guvernului. De ce contează: tensiunea politică se suprapune peste constrângeri bugetare Miza imediată a conflictului este funcționarea coaliției într-un moment în care, potrivit premierului, deficitul bugetar limitează capacitatea guvernului de a veni cu măsuri care să răspundă rapid presiunilor publice. În acest cadru, escaladarea disputei între partenerii de guvernare poate amplifica incertitudinea privind deciziile viitoare și capacitatea executivului de a livra politici coerente. [...]

Ilie Bolojan avertizează că o retragere a sprijinului PSD ar deschide o criză politică cu efecte directe asupra agendei economice, de la corectarea deficitului bugetar la riscul de a pierde bani europeni , potrivit Biziday , care relatează despre interviul premierului la Radio România Actualități, cu trei zile înainte de votul intern al PSD privind continuarea susținerii guvernării. Bolojan a spus că, judecând după declarațiile publice recente, „zarurile au fost aruncate” și că PSD ar urma să voteze luni într-un sens care să ducă la încetarea colaborării cu el, deși protocolul de coaliție ar fi prevăzut ca partidele să nu se atace. În opinia sa, România intră „într-un început de criză” într-un moment în care are „probleme complicate” legate de deficitele bugetare și de absorbția fondurilor europene, inclusiv îndeplinirea jaloanelor din PNRR . Miza economică invocată de premier: deficitul și fondurile europene Premierul a legat explicit tensiunile politice de riscuri operaționale și financiare pentru stat: întârzierile și „perturbațiile” ar putea împinge România în situația de a pierde sume de bani europeni, iar spre finalul lunii august responsabilitatea politică ar deveni difuză, „toți vor da vina unul pe altul”, a susținut el. În același context, Bolojan a arătat că reducerea deficitului bugetar nu se poate face, în viziunea sa, decât prin scăderi de cheltuieli și creșteri de taxe, respectiv prin creșterea încasărilor, insistând că deciziile din coaliție au fost luate „de comun acord”. Acuzația de „joc dublu” și disputa pe controlul guvernării Bolojan a pus „generarea” crizei pe trei componente, dintre care prima ar fi „fuga de răspundere”, acuzând PSD de un „joc dublu” în care în coaliție se agrea o linie de decizie, iar în conferințele de presă se transmitea alt mesaj, pentru a evita costurile politice. Al doilea motiv invocat de premier este unul „politic, cinic”: el a afirmat că „s-ar dori un premier de tip marionetă” și „un PNL obedient”, iar cererea de înlocuire a premierului propus de un partid ar însemna, în interpretarea sa, o interferență în deciziile acelui partid. Ca al treilea motiv, Bolojan a susținut că, în mandatul său, ar fi „deranjat” prin limitarea unor privilegii și a „prăduirii bugetului”, oferind exemple precum credite neperformante la Eximbank, blocaje administrative în racordarea la sistemul energetic și numiri politice în companii de stat. „Nu voi demisiona” și scenariul retragerii miniștrilor PSD Premierul a reiterat că nu va demisiona, argumentând că România are nevoie ca guvernul să funcționeze și că formarea unui alt guvern nu se poate face rapid. Întrebat dacă va continua guvernarea în cazul în care PSD își retrage miniștrii, Bolojan a răspuns afirmativ, precizând că, în funcție de votul de luni, ar urma o reacție „luni seara – marți” și că PNL va trebui să-și reconfirme decizia. Pe partea PSD, Claudiu Manda , secretarul general al partidului, a confirmat că social-democrații vor vota la începutul săptămânii viitoare dacă retrag sau nu sprijinul pentru guvern. Manda a explicat că, dacă PSD votează retragerea sprijinului iar Bolojan nu demisionează, partidul ia în calcul retragerea miniștrilor din guvern. Tot joi, președintele Nicușor Dan a declarat că nu crede că Ilie Bolojan va demisiona la presiunea PSD și a respins posibilitatea unui guvern PSD–AUR, fără a exclude un guvern minoritar. Ce urmează Ședința PSD este programată să înceapă pe 20 aprilie, la ora 17, iar Sorin Grindeanu a spus că le-a cerut membrilor un „vot rațional, nu emoțional”. În același set de declarații, Grindeanu a afirmat că PSD se opune vânzării companiilor de stat profitabile și că a cerut depunerea unui proiect de lege pentru a interzice, timp de doi ani, vânzarea de acțiuni la astfel de companii. [...]

PNL își calibrează reacția la un posibil vot PSD de retragere a sprijinului pentru premierul Ilie Bolojan , convocând Biroul Politic Național marți, de la ora 10.00, într-o mișcare care poate accelera o criză politică cu efect direct asupra stabilității guvernării, potrivit G4Media . Ședința conducerii PNL este programată imediat după votul de luni al PSD, despre care publicația notează că „ar putea retrage sprijinul” pentru premier și ar putea declanșa o criză politică. Întâlnirea va avea loc în sala grupului PNL din Camera Deputaților. Ce semnal transmite PNL și care este miza imediată În contextul tensiunilor din coaliție, premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, la Radio România Actualități, că PNL ar putea reconfirma prin vot decizia luată „acum două săptămâni” de a nu mai face coaliție cu PSD, dacă partidul condus de Sorin Grindeanu își retrage sprijinul pentru premier. Din informațiile disponibile în material, nu sunt precizate detalii despre agenda ședinței de marți sau despre pașii concreți pe care PNL i-ar putea decide; este indicat doar că reuniunea are loc imediat după votul PSD care poate schimba raporturile din actuala guvernare. [...]

Premierul Ilie Bolojan acuză o presiune politică asupra conducerii PNL și leagă miza de controlul asupra deciziilor guvernamentale , susținând că PSD ar urmări un partid liberal „obedient”, ceea ce ar afecta autonomia formațiunii și, implicit, direcția de guvernare, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute vineri, la Radio România Actualități, unde Bolojan a spus că i-a prezentat președintelui Nicușor Dan perspectiva sa asupra situației de pe scena politică. În acest context, liderul PNL a afirmat că nu va permite, cât timp conduce partidul, transformarea PNL într-o formațiune „anexă”, în care deciziile de conducere ar fi influențate din afara partidului. Miza: cine decide în PNL și ce consecințe ar avea Bolojan a argumentat că, în momentul în care conducerea unui partid și deciziile-cheie nu se iau în structurile proprii, ci „în birourile altui partid”, formațiunea respectivă își pierde relevanța și viitorul politic. El a adăugat că își dorește ca PNL să rămână „un partid relevant” și a legat această relevanță de o direcție de guvernare centrată pe modernizare, muncă, inițiativă privată, disciplină în finanțele publice și ordine publică. „Am deranjat”: legătura cu bugetul și privilegiile Întrebat despre „laboratoarele” în care s-ar fi ales un alt prim-ministru, Bolojan a spus că solicitarea PSD – după ce „nu s-a reușit crearea de falii în USR” – s-ar fi mutat asupra sa, iar cererea de înlocuire a premierului propus de un alt partid ar însemna, în opinia lui, o interferență în decizia acelui partid. În același timp, Bolojan a indicat un motiv „de care nu se vorbește” pentru tensiunile actuale: susține că, în acest mandat, „a deranjat” deoarece a evitat „prăduirea bugetului de stat”. „Am limitat prăduirea bugetului de stat, am limitat privilegii, ceea ce a deranjat”, a spus Bolojan. [...]

PSD își pune în joc sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan , iar decizia anunțată pentru luni poate deschide o criză guvernamentală cu efect direct asupra stabilității coaliției , potrivit Digi24 . Social-democrații au, în aceste zile, ultimele întâlniri regionale înainte de a decide dacă îi retrag sau nu sprijinul politic lui Bolojan. Liderul PSD, Sorin Grindeanu , a spus vineri, după o reuniune de partid în Maramureș, că „de luni” va exista „o nouă realitate politică” în România, care poate însemna fie o reconfigurare a alianțelor, fie menținerea actualei coaliții. În același timp, Grindeanu a indicat că în partid se discută inclusiv varianta trecerii în Opoziție, susținând că, până la plecarea sa din sală, „aproape toți vorbitorii” ar fi considerat aceasta „calea cea mai potrivită”. Tensiunea din coaliție: PSD reclamă lipsa de influență în deciziile Guvernului Grindeanu l-a criticat pe premier pentru că nu ar fi ținut cont de „părerile și propunerile PSD” în cadrul coaliției și i-a reproșat că a ajuns în fruntea Guvernului cu voturile social-democraților. „Ai ajuns premier cu voturile PSD. Nu ajungeai premier doar dacă erai președintele PNL-ului, care a luat 14%. Și atunci, este decent să ții cont de toată lumea din această coaliție, ceea ce nu s-a întâmplat”, a precizat Grindeanu. Ce spune Grindeanu despre preluarea șefiei Guvernului Întrebat dacă este pregătit să preia conducerea Guvernului în cazul unei demisii a lui Bolojan și al unei propuneri din partea președintelui Nicușor Dan pentru un premier PSD, Grindeanu a afirmat că PSD este „cel mai mare partid din Parlament” și că își dorește păstrarea unei „coaliții proeuropene”. El a mai spus că PSD nu își dorește o majoritate cu „partide antieuropene” și că nu va vota „niciodată guverne minoritare”. În scenariul în care se conturează o soluție care să îndeplinească cerințele PSD, liderul social-democrat a afirmat că partidul este pregătit să preia guvernarea „pe prima poziție”. Replica lui Bolojan: „Zarurile au fost aruncate”, dar nu demisionează Ilie Bolojan a declarat vineri, la Radio România Actualități, că „zarurile au fost aruncate” și că PSD ar urma să voteze luni, „într-o manieră sau alta”, că nu va mai colabora cu el. Premierul a descris situația drept „un început de criză” de care România „nu are nevoie” și a repetat că nu își va da demisia dacă PSD îi retrage sprijinul politic. [...]

Poziționarea de „mediator” a președintelui Nicușor Dan riscă să prelungească incertitudinea politică într-un moment în care România are nevoie de decizii rapide și previzibile, pe fondul tensiunilor din coaliție și al presiunilor externe, potrivit unei analize publicate de HotNews . Într-un interviu la Europa FM , președintele a fost întrebat dacă este „de partea lui Ilie Bolojan” și a răspuns că încearcă să-și păstreze rolul de mediator, argumentând că „tot o coaliție între aceleași partide trebuie să rezulte” și că „cel mai simplu ar fi” să fie „de o parte sau de alta”. Întrebat care este soluția sa, Nicușor Dan a spus că România este „la începutul unei crize politice”, că va urmări „mișcările fiecăruia”, își va păstra rolul de mediator și va invita „la calm”. De ce contează: costul incertitudinii într-o criză de coaliție Analiza susține că poziția de neutralitate este greu de reconciliat cu faptul că Ilie Bolojan nu ar fi fost un premier „impus” președintelui, ci partenerul politic alături de care Nicușor Dan ar fi câștigat alegerile, iar promisiunea „Ilie Bolojan, premier” ar fi contat pentru o parte dintre votanți. În acest context, refuzul președintelui de a se pronunța mai ferm este prezentat ca o sursă de confuzie pentru electoratul care l-a susținut. În același timp, Nicușor Dan ar fi recunoscut că „PSD a încălcat acordul coaliției”, dar fără să își asume o poziție tranșantă în disputa politică, menținând linia de „nu vreau să fiu de o parte sau de alta”. Atribuții și precedent: „funcția de președinte nu e onorifică” Textul argumentează că, în România, președintele are un rol activ în gestionarea crizelor politice, iar ideea că „nu are ce să facă” este contrazisă de exemple din istoria recentă. În acest sens, este invocată o comparație cu modul în care Traian Băsescu ar fi acționat în situații similare, menționată de jurnalistul Cristian Andrei într-un material separat, citat în analiză (link în sursă). Autorul plasează această indecizie într-un cadru mai larg, susținând că România „nu și-ar permite” o criză politică „în acest moment”, invocând războaiele din proximitate și discuțiile despre o posibilă criză energetică majoră la nivel global. Un al doilea front: controversa legată de procurorul general Pe lângă disputa din coaliție, analiza critică și modul în care președintele ar fi apărat-o public pe procuroarea generală Cristina Chiriac. Textul afirmă că Nicușor Dan ar fi făcut „a doua oară” o pledoarie pentru aceasta, în contextul acuzațiilor că ar fi blocat dosarul fostului episcop de Huși Cornel Onilă și ar fi ignorat probe relevante. Un punct central al criticii este afirmația atribuită președintelui, potrivit căreia procuroarea „a văzut imagini cu un act sexual consimțit”, în condițiile în care, conform analizei, verdictul instanței a fost de viol și abuz sexual, iar episcopul ar fi fost condamnat la 8 ani de închisoare. Jurnalista Diana Oncioiu este menționată ca sursă care a explicat de ce afirmația președintelui „nu este adevărată” (link în sursă). Ce urmează și ce rămâne neclar Analiza notează că nu este clar nici ce plan are PSD după eventuala schimbare a lui Ilie Bolojan: cine ar urma să fie premier și cu ce susținere parlamentară. În acest vid de claritate, autorul avertizează că o poziționare de tip „nu pot interveni” poate fi percepută mai degrabă ca evitare a responsabilității decât ca echilibru, iar garanția invocată de președinte — că nu va accepta o guvernare PSD-AUR — este pusă sub semnul întrebării în lipsa unor pârghii și acțiuni explicite descrise public. [...]