Știri
Știri din categoria Politică
Luxembourg Herald susține că Mircea Geoană ar fi fost prins într-o rețea de bani ruși, potrivit Știrile ProTV, care preia informațiile publicate joi de publicația din Luxemburg.
Articolul îl vizează pe Mircea Geoană, fost ministru de Externe, fost secretar general adjunct al NATO și fost candidat la alegerile prezidențiale, despre care Luxembourg Herald afirmă că ar avea o „mașinărie politică” asociată cu „legături dubioase” cu persoane din Rusia conectate la armată și la oligarhi.
Publicația din Luxemburg citează o investigație realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Dossier Center, care ar fi identificat legături de afaceri între fostul manager de campanie al lui Geoană și un cetățean rus descris ca având conexiuni în zona establishmentului militar și ca susținător al efortului de război al Kremlinului în Ucraina, notează Știrile ProTV, citând News.ro.
Conform aceleiași relatări, fiul managerului de campanie ar fi avut afaceri cu un fost director al unei companii fondate de un oligarh rus sancționat. Materialul nu oferă, în fragmentul redat, detalii despre natura tranzacțiilor sau despre eventuale încălcări ale legii, ci descrie conexiuni și relații de afaceri.
În replică, Geoană ar fi lansat acuzații la adresa lui Attila Biro, șeful Context.ro și coautor al anchetei, susținând că acesta ar fi participat la o tentativă de asasinat asupra unui procuror bulgar, mai arată publicația.
El a susținut că ancheta era o lovitură susținută de Kremlin și finanțată de oligarhul exilat Mihail Hodorkovski.
Miza politică a subiectului ține de sensibilitatea legăturilor cu Rusia în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor occidentale, dar și de impactul reputațional asupra unui fost oficial NATO. În forma prezentată de Știrile ProTV, informațiile sunt atribuite Luxembourg Herald și investigației OCCRP/Dossier Center, iar reacția lui Mircea Geoană este redată ca poziție de respingere și contra-acuzație.
Recomandate
Potrivit Digi24 , Roberta Metsola a făcut apel la stabilitate și unitate după întâlnirea cu Sorin Grindeanu desfășurată la Bruxelles, într-un context marcat de tensiuni politice interne și dezbateri privind direcția guvernării din România. Președinta Parlamentului European a subliniat necesitatea consolidării cooperării și a unei abordări coerente la nivel european, insistând asupra importanței unei Europe capabile să răspundă eficient provocărilor actuale. Întâlnirea a avut loc în contextul în care liderul PSD, Sorin Grindeanu, se află la Bruxelles pentru consultări cu socialiștii europeni, înaintea unui referendum intern în partid programat pentru 20 aprilie 2026. Acesta i-a prezentat Robertei Metsola planul formațiunii privind guvernarea, dar a folosit ocazia și pentru a critica Executivul de la București. Grindeanu a atras atenția asupra întârzierii unor măsuri economice, în special cele privind combaterea creșterii prețurilor la carburanți, susținând că lipsa unor intervenții rapide poate afecta stabilitatea politică și poate alimenta curentele extremiste. De asemenea, liderul social-democrat a vorbit despre necesitatea unui premier care să inspire încredere și a sugerat o posibilă apropiere între PNL și AUR, acuzație cu impact politic major. Principalele teme abordate în discuție: stabilitatea politică și unitatea la nivel european planul PSD privind guvernarea și consultarea internă măsuri economice întârziate, în special în domeniul carburanților riscul creșterii influenței forțelor populiste Reacțiile nu au întârziat să apară. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a criticat poziția lui Grindeanu, afirmând că acesta ar fi trebuit să reprezinte interesele majorității parlamentare, nu ale propriului partid. În plus, Mureșan a sugerat că partenerii europeni sunt deja familiarizați cu istoricul politic al liderului PSD și cu tentativele de colaborare între PSD și AUR. În ansamblu, întâlnirea de la Bruxelles reflectă nu doar dialogul instituțional la nivel european, ci și tensiunile din politica internă românească, amplificate de apropierea unor decizii importante privind guvernarea și echilibrul de putere din Parlament. [...]
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit cu președintele Parlamentului Turciei, Numan Kurtulmuş , joi, la Palatul Victoria, discuțiile vizând parteneriatul strategic bilateral, cooperarea economică și energetică, securitatea în Marea Neagră și turismul, potrivit Digi24 . Întrevederea a avut loc în contextul în care Guvernul pune accent pe relațiile cu Ankara atât pe componenta economică, cât și pe cea de securitate, Turcia fiind aliat NATO și actor relevant în regiunea Mării Negre. Ilie Bolojan a indicat și rolul minorității turco-tătare din România, respectiv al comunității românești din Turcia, ca elemente de legătură între cele două state, conform comunicatului Executivului citat de Digi24. Anul 2026 marchează 15 ani de la înființarea Parteneriatului Strategic România–Turcia. În acest cadru, cele două părți și-au exprimat interesul pentru o vizită la București a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, precum și pentru organizarea celei de-a doua reuniuni a Consiliului de Cooperare Strategică la Nivel Înalt. Pe zona economică, discuțiile au vizat menținerea cooperării ca „pilon esențial” al relației bilaterale. Turcia este principalul partener comercial al României din afara Uniunii Europene și principala destinație pentru exporturile românești extra-comunitare, iar comerțul bilateral a ajuns la 13,5 miliarde de dolari, apropiindu-se de ținta comună de 15 miliarde de dolari. Bolojan a menționat necesitatea continuării dialogului prin Comisia Mixtă Economică și Comercială și extinderea cooperării în transporturi și energie, cu accent pe conectivitatea în regiunea Mării Negre și pe consolidarea securității energetice. A fost abordată și evoluția turismului bilateral, pe fondul creșterii numărului de turiști turci în România și de turiști români în Turcia. Pe agenda de securitate, oficialii au discutat cooperarea în cadrul NATO și întărirea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Premierul a apreciat contribuția Turciei la securitatea regională, inclusiv participarea la misiuni de poliție aeriană și cooperarea în cadrul grupării navale de contracarare a minelor din Marea Neagră, iar întâlnirea a fost prezentată ca un semnal de consolidare a parteneriatului strategic în regiune. [...]
Ilie Bolojan spune că PNL nu a negociat cu AUR și exclude o majoritate comună , într-un interviu publicat joi, 26 martie 2026. Premierul a afirmat că nici el, nici reprezentanții săi nu au purtat discuții cu liderii AUR sau cu parlamentari din partid care ar fi nemulțumiți. Declarațiile vin în contextul unor tensiuni în coaliție și după ce Sorin Grindeanu a susținut că „lideri PNL trimite bezele către AUR”. În același timp, în interviul dat celor de la G4Media amintește că PSD a votat în ultimele luni alături de AUR atât la moțiunea simplă împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu, cât și la un amendament la legea bugetului. „Întotdeauna când am fost într-o coaliție, am respectat regulile jocului. Și, deci, nu am căutat să negociez cu alții pentru a forma alte majorități. Și nu au fost niciun fel de negocieri între mine și reprezentanți ai AUR, între PNL, de exemplu, și AUR în această perioadă și nu luăm în calcul o astfel de situație.” Bolojan a insistat că „baza colaborării unei coaliții este respectul între parteneri și respectarea înțelegerilor și a intereselor țării”, respingând speculațiile privind o eventuală repoziționare politică. El a spus că etichetările și zvonurile sunt frecvente și că nu există „niciun fundament” pentru ideea unei apropieri de AUR. Întrebat despre posibile discuții cu parlamentari AUR, inclusiv pe fondul unui zvon legat de Mohamad Murad, premierul a negat că ar fi avut astfel de contacte și a făcut distincția între interacțiunile obișnuite din Parlament și „tranzacții politice”, pe care le-a exclus. G4Media anunță că va publica ulterior interviul integral cu premierul. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că nu vede acum o alianță PSD-AUR sau PNL-AUR , potrivit G4Media , într-un context de tensiuni și speculații privind stabilitatea coaliției de guvernare. Declarația a fost făcută joi, 26 martie 2026, după ce Nicușor Dan a fost întrebat despre afirmațiile liderului PSD Sorin Grindeanu, care a acuzat cu o zi înainte o apropiere între unii lideri PSD și AUR. Șeful statului a spus că, în evaluarea sa, partidele din coaliție dau dovadă de „raționalitate”, chiar dacă există discuții și confruntări. „Nu văd în momentul de față un scenariu nici PSD-AUR, nici PNL-AUR.” Nicușor Dan a adăugat că se așteaptă ca în următoarele săptămâni să continue discuțiile între partidele din coaliție, pe care le consideră „raționale”, și a pus aceste fricțiuni pe seama diferențelor de agendă dintre formațiuni care reprezintă categorii diferite de alegători. Întrebat dacă ar desemna un premier provenit dintr-o eventuală alianță PSD-AUR sau PNL-AUR, președintele a respins ipoteza ca fiind prematură și a susținut că, din discuțiile avute cu partidele din coaliție, „dorința tuturor este să guverneze împreună”, iar cele patru formațiuni sunt „obligate să guverneze împreună”. În același articol, G4Media relatează că Sorin Grindeanu , într-o intervenție la România TV, a reafirmat că PSD exclude o majoritate cu AUR și a sugerat că în PNL ar exista deschidere către AUR. Grindeanu a lăsat, totodată, să se înțeleagă că PSD ar putea lua în calcul ieșirea de la guvernare, pe fondul discuțiilor despre sprijin parlamentar pentru un guvern minoritar. Contextul este alimentat și de declarații anterioare, inclusiv ale senatorului PNL Daniel Fenechiu, citate de G4Media, potrivit cărora, dacă AUR ar vrea să susțină un guvern minoritar, „nu o să-l împiedice nimeni”. [...]
Guvernul Franței vrea un cadru care să permită ignorarea sau adaptarea unor legi în criză , potrivit POLITICO , pe baza unui anunț făcut miercuri, 25 martie, de premierul Sébastien Lecornu în Adunarea Națională de la Paris. Lecornu a spus că obiectivul este recalibrarea „unui stat conceput pentru timp de pace” într-un context de securitate deteriorat, fără să definească explicit tipul de amenințare avut în vedere. În intervenția sa, premierul a insistat că măsura nu urmărește slăbirea statului de drept, ci creșterea capacității de reacție a administrației în situații excepționale. „Acest lucru nu înseamnă, desigur, subminarea statului de drept; înseamnă să oferim statului mijloacele de a fi eficient în timp de criză.” Noul statut, descris drept o „stare de alertă de securitate națională”, ar putea fi activat fără aprobarea Parlamentului și ar permite suspendarea temporară a aplicării unor reguli din domenii precum construcțiile, traficul camioanelor grele, achizițiile publice și stocarea muniției și a combustibilului. Scopul declarat este facilitarea mobilității militare, accelerarea achizițiilor de armament și creșterea producției. Inițiativa urmează să fie inclusă în actualizarea legii de planificare militară, care va fi prezentată Consiliului de Miniștri pe 8 aprilie, apoi va intra în evaluarea Adunării Naționale din 5 mai și, ulterior, a Senatului din 1 iunie. În paralel, Lecornu a anunțat și un pachet de măsuri pentru întărirea capacităților de apărare: 8,5 miliarde de euro pentru muniții până în 2030, o platformă de achiziții în volum pentru rachete, proiectile și drone, precum și un fond de 300 de milioane de euro pentru a sprijini cooperarea dintre industria de apărare și sectoare civile, inclusiv chimie și auto. [...]
UDMR nu intenționează să iasă de la guvernare , a declarat ministrul Dezvoltării, Attila Cseke, potrivit AGERPRES , miercuri, în județul Harghita. Cseke a spus că formațiunea rămâne în coaliție, invocând protocolul semnat și existența unui program de guvernare agreat împreună cu partenerii. În același timp, ministrul a cerut „echilibru” în mesajele publice și în gestionarea tensiunilor din interiorul alianței. „UDMR nu vrea să iasă de la guvernare, că UDMR nu s-a angajat să iasă de la guvernare, nu de aceea am semnat un protocol de guvernare și avem un program de guvernare în patru. (...) Noi dorim să fim la fel de echilibrați cum am fost până acum și îndemnăm pe toată lumea să fie echilibrat, pentru că trăim într-un context internațional și, dacă vreți, și intern, din punct de vedere financiar, greu. Și această perioadă nu se tratează cu certuri, ci se tratează cu coeziune.” În opinia sa, coaliția ar trebui să continue, pe fondul lipsei unei alternative politice viabile „astăzi”. El a admis că pot exista „discuții” și „dezbateri în contradictoriu”, dar a susținut că acestea trebuie purtate în interiorul coaliției, nu prin escaladări publice. Declarațiile au fost făcute în contextul unei vizite în comuna Corund, unde ministrul Dezvoltării a participat la inaugurarea unei creșe construite prin Programul guvernamental „Sfânta Ana”, mai notează AGERPRES. [...]
