Știri
Știri din categoria Politică
Luxembourg Herald susține că Mircea Geoană ar fi fost prins într-o rețea de bani ruși, potrivit Știrile ProTV, care preia informațiile publicate joi de publicația din Luxemburg.
Articolul îl vizează pe Mircea Geoană, fost ministru de Externe, fost secretar general adjunct al NATO și fost candidat la alegerile prezidențiale, despre care Luxembourg Herald afirmă că ar avea o „mașinărie politică” asociată cu „legături dubioase” cu persoane din Rusia conectate la armată și la oligarhi.
Publicația din Luxemburg citează o investigație realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Dossier Center, care ar fi identificat legături de afaceri între fostul manager de campanie al lui Geoană și un cetățean rus descris ca având conexiuni în zona establishmentului militar și ca susținător al efortului de război al Kremlinului în Ucraina, notează Știrile ProTV, citând News.ro.
Conform aceleiași relatări, fiul managerului de campanie ar fi avut afaceri cu un fost director al unei companii fondate de un oligarh rus sancționat. Materialul nu oferă, în fragmentul redat, detalii despre natura tranzacțiilor sau despre eventuale încălcări ale legii, ci descrie conexiuni și relații de afaceri.
În replică, Geoană ar fi lansat acuzații la adresa lui Attila Biro, șeful Context.ro și coautor al anchetei, susținând că acesta ar fi participat la o tentativă de asasinat asupra unui procuror bulgar, mai arată publicația.
El a susținut că ancheta era o lovitură susținută de Kremlin și finanțată de oligarhul exilat Mihail Hodorkovski.
Miza politică a subiectului ține de sensibilitatea legăturilor cu Rusia în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor occidentale, dar și de impactul reputațional asupra unui fost oficial NATO. În forma prezentată de Știrile ProTV, informațiile sunt atribuite Luxembourg Herald și investigației OCCRP/Dossier Center, iar reacția lui Mircea Geoană este redată ca poziție de respingere și contra-acuzație.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere accelerarea pregătirii de apărare a României , argumentând că declarațiile lui Vladimir Putin despre pace nu sunt credibile și că Rusia își continuă ofensiva în Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei la București a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki , pe fondul discuțiilor despre securitatea regională, războiul din Ucraina și cooperarea militară, inclusiv în zona producției de drone. În evaluarea șefului statului, afirmațiile liderului de la Kremlin potrivit cărora războiul s-ar apropia de final trebuie privite cu scepticism, invocând precedentul în care Putin a negat intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a spus că, deși poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună în 2026 decât în anii anteriori, Rusia a continuat luptele în ultimele zile, în pofida discursului despre încetarea focului. „Despre ce a spus Vladimir Putin, cred că nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus, de exemplu, că nu va invada Ucraina. Totuși, avem un război în Ucraina.” Ce înseamnă „pregătire” în mesajul Cotroceniului Nicușor Dan a legat nevoia de pregătire de două direcții: evaluarea strategiilor militare ruse și consolidarea cooperării cu aliații. El a afirmat că documentele de strategie militară ale Rusiei „nu indică” o dorință reală de pace în Europa și a inclus în tablou și „războiul hibrid” (acțiuni non-militare clasice, precum presiuni și operațiuni de influență), ca argument pentru menținerea vigilenței. În acest cadru, președintele a indicat că România se pregătește: în format bilateral; în format B9; în interiorul NATO; în interiorul Uniunii Europene; prin parteneriate regionale. Cooperarea industrială: producția de drone și programul SAFE Pe componenta de cooperare militar-industrială, Nicușor Dan a spus că nu împărtășește scepticismul privind producția de drone și a invocat programul SAFE, despre care a afirmat că include o componentă dedicată parteneriatului România–Ucraina. În condițiile existenței finanțării, el s-a declarat convins că producția poate fi dezvoltată, cu mențiunea că domeniul dronelor evoluează rapid și este dificil de anticipat cum va arăta peste doi ani. În același context, președintele a descris colaborarea industrială și militară cu Polonia drept „extrem de utilă”. [...]
Declarațiile lui Vladimir Putin despre „sfârșitul” războiului sunt prezentate ca o tactică de influențare a sprijinului pentru Ucraina , nu ca un semnal de negociere reală, potrivit unei analize citate de Adevărul . Analistul american Paul Goble susține că Moscova încearcă să inducă ideea unei păci posibile pentru a slăbi disponibilitatea unor state de a susține mai ferm Kievul, în timp ce obiectivele militare ale Kremlinului ar rămâne neschimbate. Mesajul vine într-un moment „simbolic”, după o paradă de Ziua Victoriei mai restrânsă decât în anii trecuți și pe fondul eforturilor Moscovei de a diminua impactul unui conflict care nu a livrat „rezultatele rapide” promise inițial, potrivit aceleiași analize. În acest cadru, Putin a reluat acuzațiile la adresa NATO și a Occidentului, pe care le indică drept responsabile pentru declanșarea războiului, și a sugerat că ar putea fi discutată viitoarea arhitectură de securitate a Europei, menționând inclusiv posibili intermediari, precum fostul cancelar german Gerhard Schröder . Ținta principală: publicul intern din Rusia Goble afirmă că declarațiile sunt orientate în primul rând spre audiența internă, cu scopul de a reduce tensiunile sociale și de a crea impresia că situația „este sub control”, în pofida presiunilor de pe front și a dificultăților economice. „Putin lansează ideea că războiul s-ar putea apropia de sfârșit nu pentru că acest lucru se întâmplă în realitate, ci pentru a calma o parte a societății ruse.” În lectura analistului, Kremlinul folosește discursul despre pace pentru a câștiga timp și a produce confuzie în spațiul public, fără a pregăti efectiv o schimbare de direcție. Efectul urmărit în exterior: erodarea sprijinului pentru Kiev Pe plan extern, Goble interpretează retorica drept o încercare de a influența coeziunea aliaților Ucrainei și ritmul ajutorului. „Putin încearcă să reducă disponibilitatea mai multor țări de a sprijini Ucraina mai ferm.” Analistul descrie această abordare ca parte a unei strategii recurente: evocarea păcii suficient de convingător încât să încetinească sprijinul internațional, în timp ce obiectivele militare rămân aceleași. „Transferul vinei” către NATO, dacă războiul continuă Un alt element anticipat de Goble este construirea din timp a unei narațiuni de tip „transfer al vinei”, în care responsabilitatea pentru prelungirea războiului ar fi plasată pe NATO. „Dacă războiul nu se încheie rapid, Putin va da vina pe NATO, susținând că a dorit pacea, dar Occidentul a împiedicat-o.” În plan intern, Goble apreciază că Putin ar fi preocupat de potențiale nemulțumiri, însă fără să-și schimbe politicile, ci doar modul în care acestea sunt prezentate de aparatul de propagandă. Concluzia analistului este că retorica se poate ajusta, dar obiectivele rămân aceleași, iar riscul pentru aliații Ucrainei este să trateze semnalele de „pace” ca pe o schimbare de fond, nu ca pe o manevră de influențare. [...]
AUR condiționează votul pentru viitorul Executiv de intrarea la guvernare , o poziție care poate complica aritmetica parlamentară în perspectiva consultărilor de la Cotroceni, potrivit HotNews . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte al AUR, a declarat marți la Digi24 că partidul „nu votăm niciun guvern din care nu facem parte”, întrebat despre scenariul susținerii unui guvern tehnocrat de către AUR. Mesajul indică faptul că AUR nu ar oferi sprijin parlamentar „din exterior” pentru o formulă de guvernare în care nu are reprezentare. Critici la adresa lui Nicușor Dan și disputa pe „legitimitate” Dungaciu l-a criticat pe președintele Nicușor Dan pentru că ar exclude din start posibilitatea unei guvernări din care să facă parte AUR. În argumentația sa, el a invocat ponderea partidului în Parlament și a susținut că refuzul dialogului ar fi „cel puțin absurd” din perspectiva „europenității și occidentalizării” invocate în spațiul public. Totodată, prim-vicepreședintele AUR a afirmat că președintele „a spus foarte multe lucruri care nu s-au întâmplat și probabil că spune în continuare lucruri care nu se vor petrece”. Miza: formarea Guvernului și consultările de la Cotroceni Dungaciu a susținut că formarea Guvernului este „o problemă care se rezolvă în Parlament” și că șeful statului nu ar trebui să facă „judecăți” despre cine are sau nu dreptul să guverneze. În același timp, el a spus că discuțiile de la Cotroceni „trebuie măcar să existe” pentru a păstra „aerul de constituționalitate”. Consultările formale dintre președinte și partidele parlamentare , la care Nicușor Dan a precizat că va invita și AUR, ar urma să aibă loc joi sau luni, conform declarațiilor făcute de șeful statului, notează publicația. Context suplimentar despre formatul consultărilor este prezentat într-un material HotNews despre întrebarea pe care președintele spune că o va adresa partidelor la consultări, disponibil aici . [...]
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice , avertizează Theodor Stolojan , care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24 . Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan. De ce contează: reforme „în așteptare” și presiune pe disciplina bugetară Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”. Scenarii politice: guvern minoritar, a doua încercare și anticipatele Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan. Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate. Tehnocrat, variantă cu șanse mici În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Poziția președintelui: fără „experimente” la votul din Parlament Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă. În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan. [...]
Kelemen Hunor spune că AUR nu poate atrage electoratul maghiar fără o ofertă credibilă , iar apelul lui George Simion către etnicii maghiari să se înscrie în partid este, în opinia sa, doar „marketing” politic, potrivit Mediafax . Declarațiile liderului UDMR vin după ce George Simion a lansat, săptămâna trecută, „un apel la toți etnicii maghiari care vor să aibă reprezentare politică să se înscrie în AUR”. Într-o intervenție la Digi24, Kelemen Hunor a susținut că, într-o societate liberă, fiecare poate spune ce dorește, dar a argumentat că astfel de încercări au mai existat și nu au produs rezultate semnificative. El a invocat exemple din trecut, menționând că nici PDL, nici USR nu au reușit să atragă un număr mare de maghiari, chiar dacă au existat câțiva membri. „Până când partidele românești nu au o ofertă credibilă pentru comunitatea maghiară, astfel de chestiuni de marketing nu vor funcționa”, a spus liderul UDMR. Context: relația UDMR–Budapesta și mesajul noului premier ungar În același context, Kelemen Hunor a vorbit și despre relația UDMR cu autoritățile de la Budapesta, după o vizită efectuată luna trecută în capitala Ungariei, unde s-a întâlnit cu Péter Magyar , noul premier. Întrebat dacă Péter Magyar i-a reproșat sprijinul acordat lui Viktor Orbán, liderul UDMR a spus că i s-a transmis că UDMR nu ar trebui să se implice în politica internă a Ungariei. „Mi-a recomandat, așa cum a apărut în presă, să nu ne implicăm în lupta politică internă din Ungaria. Cam asta a fost reproșul”, a declarat Kelemen Hunor. Kelemen Hunor a mai afirmat că, din discuții, a înțeles că noua conducere de la Budapesta își dorește relații mai strânse cu România, atât politic, cât și economic, invocând interese comune și faptul că „geografia nu se schimbă”. [...]
Un sondaj indică o cursă mult mai strânsă în turul 2 ND–GS , cu o marjă estimată de doar 0,4–2,2 puncte procentuale, potrivit unei analize bazate pe date Metro Media Transilvania , prezentată de Libertatea . Dincolo de cine ar câștiga „azi”, miza practică este alta: datele sugerează o asimetrie de fidelitate între cele două electorate, care poate schimba rapid echilibrul într-o confruntare la limită. Analiza este realizată de sociologul Mircea Comșa (UBB) și folosește un sondaj Metro Media Transilvania din aprilie 2026, reprezentativ național, realizat prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 2.000 de respondenți. În chestionar au fost incluse două întrebări despre participarea și opțiunea la turul 2 din 2025, respectiv despre cum ar vota respondenții dacă s-ar întoarce la acel moment. Ce arată cifrele: ND ar rămâne în față, dar la limită Rezultatul oficial din mai 2025 a fost Nicușor Dan 53,6% – George Simion 46,4% (diferență de 7 puncte procentuale). Pe baza răspunsurilor din sondaj și a unor scenarii de calcul, Mircea Comșa estimează că, „azi”, Nicușor Dan ar câștiga în toate cele trei scenarii, însă cu o marjă mult mai mică: Voturi valide (doar cei care indică un candidat): ND 50,2% – GS 49,8% (marjă 0,4 puncte). Voturi valide + 33% din NȘ/NR alocate fiecărui candidat: ND 51,1% – GS 48,9%. Voturi valide + 33% din NȘ/NR alocate simetric ambilor candidați: ND 50,2% – GS 49,8% (identic cu primul scenariu). „Concluzia e destul de clară (cel puțin dacă ignorăm incertitudinea estimărilor din sondaje): indiferent de scenariu, ND ar câștiga alegerile și «azi», dar diferența ar fi foarte mică.” Unghiul-cheie: fidelitatea electoratului, nu „regretul” în sine Elementul cu impact politic direct este diferența de stabilitate între cele două tabere, așa cum reiese din analiza sociologului: Transferul direct de voturi este asimetric: 4,1% dintre votanții lui ND ar vota azi cu GS (peste 225.000 de voturi), în timp ce 0,4% dintre votanții lui GS ar trece la ND (sub 18.000). Electoratul lui GS este mai stabil: 92,3% dintre cei care l-au votat în 2025 și-ar menține votul; la ND, proporția este 75,6%. Mai mulți indeciși în tabăra ND: 11,5% dintre foștii votanți ai lui ND sunt NȘ/NR, față de 2,0% la GS (aprox. 620.000 persoane cu preferințe incerte). Mulți spun că nu ar mai vota: aproximativ 650.000 dintre votanții anteriori nu ar mai vota (410.000 de la ND și 235.000 de la GS). Anularea votului apare mai mult la foștii votanți ND: 70.000, față de aproape 2.000 la GS. În interpretarea sociologului, datele nu ar indica neapărat o scădere de popularitate pentru Nicușor Dan, ci o diferență de „regret” și de coeziune între cele două electorate, pe fondul faptului că doar ND a fost în poziția de președinte și, deci, supus evaluării publice. Limite: de ce estimările trebuie citite ca orientative Mircea Comșa avertizează că măsurătorile retrospective au limite, inclusiv: bias de memorie (reinterpretarea deciziilor trecute), presiune socială (tendința de a declara votul pentru câștigător), scenariile cu NȘ/NR sunt ipotetice (alocarea de 33% este o convenție de calcul, nu o predicție), marja de eroare mai mare pe sub-eșantioane , deoarece doar circa 1.200 au răspuns la întrebările de vot, iar aproximativ 1.000 au indicat un candidat; unele variante au foarte puține cazuri (de exemplu, doar 10 persoane au declarat că ar anula votul), ceea ce poate împinge erorile teoretice peste +/- 3%. În practică, mesajul central al analizei este că un tur 2 repetat între cei doi ar deveni o competiție de mobilizare și disciplină electorală, în care diferențele mici pot fi decise de indeciși și de participare, nu de mutări masive de voturi între tabere. [...]
