Știri
Știri din categoria Politică
Luxembourg Herald susține că Mircea Geoană ar fi fost prins într-o rețea de bani ruși, potrivit Știrile ProTV, care preia informațiile publicate joi de publicația din Luxemburg.
Articolul îl vizează pe Mircea Geoană, fost ministru de Externe, fost secretar general adjunct al NATO și fost candidat la alegerile prezidențiale, despre care Luxembourg Herald afirmă că ar avea o „mașinărie politică” asociată cu „legături dubioase” cu persoane din Rusia conectate la armată și la oligarhi.
Publicația din Luxemburg citează o investigație realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Dossier Center, care ar fi identificat legături de afaceri între fostul manager de campanie al lui Geoană și un cetățean rus descris ca având conexiuni în zona establishmentului militar și ca susținător al efortului de război al Kremlinului în Ucraina, notează Știrile ProTV, citând News.ro.
Conform aceleiași relatări, fiul managerului de campanie ar fi avut afaceri cu un fost director al unei companii fondate de un oligarh rus sancționat. Materialul nu oferă, în fragmentul redat, detalii despre natura tranzacțiilor sau despre eventuale încălcări ale legii, ci descrie conexiuni și relații de afaceri.
În replică, Geoană ar fi lansat acuzații la adresa lui Attila Biro, șeful Context.ro și coautor al anchetei, susținând că acesta ar fi participat la o tentativă de asasinat asupra unui procuror bulgar, mai arată publicația.
El a susținut că ancheta era o lovitură susținută de Kremlin și finanțată de oligarhul exilat Mihail Hodorkovski.
Miza politică a subiectului ține de sensibilitatea legăturilor cu Rusia în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor occidentale, dar și de impactul reputațional asupra unui fost oficial NATO. În forma prezentată de Știrile ProTV, informațiile sunt atribuite Luxembourg Herald și investigației OCCRP/Dossier Center, iar reacția lui Mircea Geoană este redată ca poziție de respingere și contra-acuzație.
Recomandate
Condamnarea publică a atacului asupra Kievului repoziționează România ca susținător ferm al Ucrainei , într-un moment în care evoluțiile de securitate din regiune rămân un factor major de risc pentru stabilitatea economică și investițională, potrivit Agerpres . Președintele Nicușor Dan a transmis, joi, că România „condamnă cu fermitate” atacul Rusiei asupra Kievului, pe care l-a descris drept „imprudent și iresponsabil”, afirmând că acesta a provocat „un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”. Mesajul a fost publicat într-o postare pe rețeaua X. „România condamnă cu fermitate recentul atac imprudent și iresponsabil al Rusiei împotriva Kievului, care a provocat un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți.” În același mesaj, șeful statului a transmis condoleanțe și compasiune pentru familiile afectate și a urat „recuperare rapidă” răniților, adăugând că Rusia „a demonstrat încă o dată că nu dorește pace”. Ce angajament transmite România Potrivit președintelui, România va continua să sprijine Ucraina „atât timp cât este necesar” pentru ca aceasta „să își apere libertatea”. Din perspectiva semnalelor politice către parteneri și piețe, mesajul indică menținerea liniei de politică externă și de securitate în raport cu războiul din Ucraina. Contextul atacului, potrivit autorităților de la Kiev În dimineața zilei de joi a avut loc un nou atac rusesc asupra Kievului, soldat cu 13 morți și 86 de răniți, conform informațiilor citate de Agerpres din declarația primarului capitalei ucrainene, Vitali Kliciko . [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan întărește linia de politică externă a României: sprijin pe termen lung pentru Ucraina , în contextul atacurilor recente ale Rusiei asupra Kievului, potrivit Mediafax . Șeful statului a catalogat loviturile drept „nesăbuite și iresponsabile” și a afirmat că acestea au provocat „un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți”, într-un mesaj publicat pe platforma X. „România condamnă cu fermitate atacul recent, nesăbuit și iresponsabil al Rusiei împotriva Kievului, care a provocat un număr mare de victime nevinovate și cetățeni răniți” În același mesaj, Nicușor Dan a transmis condoleanțe și un mesaj de compasiune pentru victime și familiile afectate și a precizat că le dorește „o recuperare rapidă” celor răniți. În postare, președintele l-a etichetat și pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski . Implicația politică: continuitate în sprijinul pentru Ucraina Președintele a susținut că atacurile recente indică lipsa unei intenții reale de negociere din partea Moscovei și a legat explicit acțiunile Rusiei de perspectiva unei soluții de securitate în regiune. „Rusia a demonstrat încă o dată că nu dorește pacea și nu se angajează într-un comportament rezonabil pentru a avansa către o situație de securitate cuprinzătoare” La final, Nicușor Dan a reiterat angajamentul României de a sprijini Ucraina „atât timp cât va fi nevoie” pentru apărarea libertății sale. „România va sprijini Ucraina atât timp cât va fi nevoie pentru a-și apăra libertatea.” [...]
Garry Kasparov susține că eliberarea Crimeei ar produce „șocul” necesar pentru schimbare în Rusia , argumentând că o victorie a Ucrainei ar avea efecte directe asupra securității Europei și asupra șanselor de transformare politică la Moscova, potrivit Kyiv Post . Fostul campion mondial la șah și politician de opoziție rus a declarat, într-un interviu acordat publicației Euroscope, că „victoria Ucrainei” este o condiție obligatorie pentru pacea durabilă în Europa și, în același timp, „singura șansă reală” ca Rusia să înceapă să revină „în lumea civilizată”. În viziunea sa, înfrângerea Rusiei nu este doar o necesitate pentru supraviețuirea Ucrainei, ci și premisa oricărei schimbări interne la Moscova. „Testul” pentru opoziția rusă și miza Crimeei Kasparov spune că există un criteriu simplu pentru a verifica dacă o figură politică rusă este cu adevărat pro-occidentală: să afirme fără ezitare că războiul Moscovei este criminal, că Vladimir Putin este ilegitim și că Crimeea aparține Ucrainei. El observă că, inclusiv în prezent, mulți „se împiedică” atunci când trebuie să spună explicit că peninsula este ucraineană. De ce contează Crimeea în logica lui Kasparov În analiza sa, imperialismul rus rămâne adânc înrădăcinat în societate și nu poate fi „smuls” prin argumente graduale, ci doar printr-un moment cu încărcătură simbolică majoră. Kasparov leagă acest punct de Crimeea, pe care o descrie drept o parte „sacră” a mitului imperial rus. „Singurul lucru care îl poate face pe un cetățean rus să înțeleagă că imperiul a murit este steagul ucrainean în Sevastopol.” El adaugă că eliberarea Crimeei și „steagul ucrainean în Sevastopol” ar reprezenta exact șocul care ar forța societatea rusă să accepte că proiectul imperial s-a încheiat și că trebuie „să o ia de la capăt”. Ce urmează, în scenariul descris Kasparov afirmă că, după o astfel de înfrângere, Rusia ar ajunge într-un punct de decizie strategică: fie ar deveni un stat vasal al Chinei, fie ar recunoaște crimele de război, ar plăti reparații și ar începe negocieri cu vecinii „de pe poziții egale”. Aceste concluzii sunt prezentate ca o proiecție politică, nu ca o evoluție confirmată. [...]
PNL cere convocarea Camerei Deputaților în sesiune extraordinară pentru a nu pierde finanțări din PNRR , în condițiile în care „miza pentru România este de peste 4,5 miliarde de euro” (aprox. 22,5 miliarde lei), potrivit Agerpres . Deputatul PNL Raluca Turcan îi solicită președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu , să convoace o sesiune extraordinară pentru dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a proiectelor legislative necesare pentru a nu rata banii din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Turcan susține că Parlamentul „nu trebuie să stea în vacanță parlamentară” și afirmă că, în următoarele săptămâni, Legislativul ar trebui să dezbată și să adopte „cel puțin șase legi”, fiecare cu o valoare de „cel puțin 770 milioane de euro” (aprox. 3,85 miliarde lei), în logica finanțărilor asociate reformelor din PNRR. Pachetul de legi invocat și domeniile vizate Lista menționată de deputatul PNL include: legea salarizării în sectorul public; modificarea Codului Administrativ privind cariera funcționarilor publici și „garantarea unor concursuri corecte”; adoptarea Codului urbanismului, despre care spune că este blocat în Camera Deputaților; legea pentru întărirea luptei împotriva evaziunii fiscale; legea privind măsurile de reformă din sectorul energetic; legislația în domeniul integrității în funcțiile publice. Presiune politică pe calendarul legislativ, cu miză bugetară În mesajul publicat pe Facebook, Turcan îi cere lui Grindeanu să convoace sesiunea extraordinară „de îndată ce proiectele sunt finalizate și depuse” și afirmă că o parte dintre proiecte ar fi „rămase restante de pe vremea miniștrilor PSD”. „Să nu uităm că bugetul României a fost construit în anul 2026, luându-se în calcul că acești bani vor intra în țară!”, a transmis Raluca Turcan. Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar concret pentru depunerea proiectelor sau o reacție a președintelui Camerei Deputaților la solicitare. [...]
Guvernul contestă în Belgia poprirea veniturilor ROMATSA , în timp ce negociază cu Pfizer, pentru a limita presiunea asupra bugetului și a fluxurilor de numerar ale regiei , potrivit Agerpres . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat că ROMATSA și avocații Guvernului vor depune săptămâna viitoare o contestație la procedura de blocare a conturilor, după ce sumele virate de EUROCONTROL către regie au fost poprite în cadrul unei executări silite. Măsura are legătură cu un litigiu pierdut de România, „la fel ca Polonia”, cu Pfizer, privind vaccinurile din pandemie. În paralel cu demersul juridic din Belgia, Executivul spune că va continua negocierile cu Pfizer pentru o soluție „sustenabilă pentru bugetul de stat” și care să permită închiderea litigiului într-o formulă acceptabilă pentru ambele părți. Ce s-a întâmplat și de ce contează financiar Bolojan a precizat că Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății au declanșat negocieri cu Pfizer, însă compania a încredințat unei firme de avocați și unui executor din Belgia declanșarea procedurii de executare silită. Executorul a inițiat procedura atât pentru entități din Polonia, cât și din România, iar efectul imediat este poprirea sumelor care vin de la EUROCONTROL către ROMATSA. Premierul a indicat două repere financiare relevante pentru dimensiunea riscului: sumele care revin anual ROMATSA de la EUROCONTROL: aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde de lei ); sentința pe care Pfizer o are împotriva României: aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde de lei ). Separat, în material este menționat că ROMATSA a fost notificată de EUROCONTROL privind instituirea, la 30 iunie 2026, a unei popriri asigurătorii-executorii într-o procedură de executare silită inițiată de Pfizer România împotriva statului român pentru 3,42 miliarde de lei (principal și dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18,565 milioane de euro (aprox. 93 milioane de lei ). Ce urmează: contestație și negocieri, cu limită de comunicare Bolojan a spus că negocierile vor continua începând de săptămâna viitoare, dar că părțile au stabilit că nu vor face comentarii despre conținutul discuțiilor. În același timp, premierul a dat asigurări că activitatea ROMATSA nu va fi afectată în perioada următoare: „Are această capacitate de a funcționa, deci nu va fi afectată supravegherea și dirijarea zborurilor aeriene pe teritoriul României.” [...]
Guvernul duce la CCR disputa cu ÎCCJ pe plata restanțelor salariale ale magistraților și avertizează asupra unui impact bugetar major, după ce instanța supremă a cerut în instanță achitarea unor sume de ordinul miliardelor de lei, potrivit Biziday . Premierul Ilie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței de guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui „conflict juridic de natură constituțională” cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Șeful Executivului susține că instanța „s-a substituit puterii legislative și executive” în materie bugetară și de gestionare a finanțelor publice, argumentând că elaborarea bugetului și rectificările sunt atribuții „exclusive” ale executivului și legislativului. Miza imediată este financiară. În martie, ÎCCJ a sesizat Curtea de Apel București , solicitând ca Guvernul să achite 4,8 miliarde lei , reprezentând restanțe salariale sau penalități. Bolojan a spus că prima instanță ar fi stabilit și penalități de 1% , pe care le-a cuantificat la 48 de milioane de lei pe zi , „în afara amenzilor”. Guvernul a contestat decizia, iar termenul indicat este 9 iulie . Premierul a adăugat că presiunea bugetară ar fi mai mare, invocând și „sume în zona de parchet”, de aproximativ 3 miliarde de lei . În acest context, Bolojan a argumentat că o astfel de hotărâre „provoacă efecte bugetare” și a criticat situația în care ar exista „o structură juridică” care „stabilește independent salariile și își aprobă sentințe”, fiind direct interesată. Pe fond, disputa pleacă de la bugetul pe 2026: Instanța Supremă a dat în judecată executivul pentru neplata unor drepturi salariale restante prevăzute în titluri executorii și scadente în 2026, informație relatată inițial de G4Media (fără a fi detaliate aici documentele din dosar). În materialul citat, se arată că, la întocmirea legii bugetului pe 2026, Cabinetul Bolojan a decis să mute bani de la drepturile salariale ale magistraților către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale. Ce urmează Sesizarea CCR ar urma să tranșeze dacă există un conflict constituțional între puteri în legătură cu deciziile bugetare și efectele hotărârilor instanțelor asupra cheltuielilor publice. În paralel, procesul de la Curtea de Apel București are termenul indicat la 9 iulie, după contestarea depusă de Guvern. [...]
