Știri
Tag: mircea geoana

Luxembourg Herald susține că Mircea Geoană ar fi fost prins într-o rețea de bani ruși , potrivit Știrile ProTV , care preia informațiile publicate joi de publicația din Luxemburg. Articolul îl vizează pe Mircea Geoană, fost ministru de Externe, fost secretar general adjunct al NATO și fost candidat la alegerile prezidențiale, despre care Luxembourg Herald afirmă că ar avea o „mașinărie politică” asociată cu „legături dubioase” cu persoane din Rusia conectate la armată și la oligarhi. Publicația din Luxemburg citează o investigație realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și Dossier Center, care ar fi identificat legături de afaceri între fostul manager de campanie al lui Geoană și un cetățean rus descris ca având conexiuni în zona establishmentului militar și ca susținător al efortului de război al Kremlinului în Ucraina, notează Știrile ProTV , citând News.ro. Conform aceleiași relatări, fiul managerului de campanie ar fi avut afaceri cu un fost director al unei companii fondate de un oligarh rus sancționat. Materialul nu oferă, în fragmentul redat, detalii despre natura tranzacțiilor sau despre eventuale încălcări ale legii, ci descrie conexiuni și relații de afaceri. În replică, Geoană ar fi lansat acuzații la adresa lui Attila Biro, șeful Context.ro și coautor al anchetei, susținând că acesta ar fi participat la o tentativă de asasinat asupra unui procuror bulgar, mai arată publicația. El a susținut că ancheta era o lovitură susținută de Kremlin și finanțată de oligarhul exilat Mihail Hodorkovski. Miza politică a subiectului ține de sensibilitatea legăturilor cu Rusia în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor occidentale, dar și de impactul reputațional asupra unui fost oficial NATO. În forma prezentată de Știrile ProTV , informațiile sunt atribuite Luxembourg Herald și investigației OCCRP/Dossier Center, iar reacția lui Mircea Geoană este redată ca poziție de respingere și contra-acuzație. [...]

Mircea Geoană spune că NATO nu ar mai exista fără SUA , potrivit Cotidianul , iar o eventuală retragere americană ar forța Europa să regândească rapid arhitectura de securitate și modul în care își asumă costurile apărării. Declarațiile vin în contextul discuțiilor recurente despre împărțirea poverii în Alianță și despre cât de sustenabilă este, pe termen lung, dependența europeană de garanțiile militare ale Washingtonului. „Nu. Probabil că am discuta despre altceva. Se poate, la limită. Va fi un dezastru, şi pentru americani va fi un dezastru”, a răspuns Mircea Geoană. În explicația sa, Geoană plasează relația transatlantică într-un „contract” politico-economic construit în două etape istorice: după al Doilea Război Mondial și după căderea comunismului. În această logică, SUA au acceptat să asigure „majoritatea securității” în Europa, iar europenii au oferit, în schimb, deschidere economică, achiziții de echipamente americane și o relație privilegiată de comerț și cooperare. Miza, în această interpretare, nu este doar militară, ci și economică: securitatea și accesul la piețe au funcționat împreună ca piloni ai parteneriatului. Geoană susține că, în timp, americanii au început să considere aranjamentul „dezechilibrat”, mai ales în raport cu statele occidentale bogate, iar renegocierea a devenit inevitabilă, accelerată de stilul mai abrupt al președintelui Donald Trump. În viziunea sa, viitorul NATO ține de o reechilibrare: europenii ar urma să își asume un rol mai mare în raport cu americanii, iar în contrapartidă ar trebui să ceară „acces mai mare pe piața americană”, inclusiv pe piața de apărare, adică în zona achizițiilor și contractelor militare din SUA. În același timp, Geoană afirmă că Alianța are șanse să reziste tocmai pentru că interesele sunt „uriașe” de ambele părți ale Atlanticului, ceea ce face improbabilă o ruptură rapidă. Mesajul central pentru europeni este că viitorul NATO, așa cum îl descrie el, depinde de creșterea contribuției și influenței europene în interiorul Alianței, nu de înlocuirea SUA, iar consecința directă ar fi o relație transatlantică mai „echilibrată” și mai negociată, inclusiv pe componenta economică a securității. [...]