Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul german Friedrich Merz își înăsprește discursul față de Bruxelles, potrivit Digi24, care preia o analiză Bloomberg despre frustrarea sa legată de birocrația și reglementările Uniunii Europene și despre riscul ca această abordare să tensioneze relațiile cu alte state membre.
Schimbarea de ton este descrisă în contextul în care Merz promovează o viziune europeană bazată pe grupuri mai mici și inițiative restrânse, în locul căutării permanente a consensului la nivelul celor 27. Miza, în lectura Bloomberg, este dublă: capacitatea UE de a acționa ca actor geopolitic și capacitatea Germaniei de a-și impune prioritățile economice și de securitate.
Un moment relevant invocat în analiză este întâlnirea lui Merz cu Donald Trump la Casa Albă, când președintele american a criticat Spania, iar cancelarul german nu a intervenit în apărarea Madridului. Ulterior, Merz s-a alăturat criticilor, reluând ideea că Spania ar fi în urmă cu îndeplinirea noului obiectiv NATO privind cheltuielile de apărare.
„Spania trebuie să se conformeze”, a spus Merz.
Bloomberg interpretează episodul ca un indiciu al îndoielilor lui Merz față de valoarea unanimității în UE și al preferinței sale pentru acțiune rapidă, chiar și fără consens la Bruxelles, mai ales atunci când consideră că birocrația încetinește deciziile cu impact asupra Germaniei.
Nerăbdarea cancelarului ar urma să fie vizibilă și la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, unde agenda este dominată de războiul SUA-Israel împotriva Iranului și de efectele acestuia asupra Europei. În același timp, Merz ar încerca să păstreze unitatea europeană în dosare pe care le consideră „existențiale”, dar să fie mult mai combativ când vine vorba de reglementare și reducerea birocrației.
În Bundestag, Merz a susținut că o Europă unită rămâne o garanție pentru Germania, însă a avertizat că urmează „un drum lung și anevoios” în depășirea rezistenței din birocrația europeană. În analiza Bloomberg, această poziționare se suprapune parțial peste diagnosticul promovat de Trump despre Europa, inclusiv ideea de „prea multă reglementare”.
Tonul critic față de Bruxelles ar provoca îngrijorare în rândul unor actori politici germani. Anton Hofreiter, șeful comisiei pentru afaceri europene din parlamentul german și membru al Partidului Verzilor, a avertizat că abordarea cancelarului nu este bine primită de aliați.
În paralel, Merz se confruntă cu dificultăți pe plan intern: popularitatea sa ar fi la un minim istoric, iar Uniunea Creștin-Democrată încearcă să blocheze ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania într-un land din est, unde sunt programate alegeri în 2026.
Bloomberg amintește că Merz și-a început cariera ca europarlamentar și că, după alegerea sa ca cancelar în mai 2025, a mers în aceeași zi la Paris și Varșovia, într-un gest de atașament față de proiectul european. Într-un articol comun cu Emmanuel Macron, publicat în Le Figaro, cei doi au invocat o „agendă cuprinzătoare” pentru relansarea relației bilaterale în contextul războiului, al concurenței globale și al transformărilor climatice și tehnologice.
Ulterior, ambițiile sale europene s-ar fi lovit de blocaje la Bruxelles, inclusiv eșecul de a folosi active rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina, și de tensiuni repetate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un alt punct de fricțiune a fost respingerea de către Merz a propunerii din iulie privind creșterea bugetului multianual al UE la 2 trilioane de euro și majorarea impozitelor, poziție exprimată fără rezerve diplomatice.
În ansamblu, analiza sugerează că politica europeană a lui Merz este tot mai influențată de ideea că Europa, cu Germania în centru, trebuie să se reinventeze pentru a face față unui mediu extern mai ostil, chiar cu riscul de a amplifica tensiunile dintre capitale și instituțiile UE.
Recomandate
Liderii UE vor să accelereze introducerea unei vârste minime pentru acces la social media , potrivit AGERPRES , care citează dpa, după concluziile adoptate la finalul summitului de la Bruxelles. Măsura este prezentată drept un instrument de protecție a minorilor în raport cu platforme precum TikTok și Instagram. În documentul convenit de liderii europeni se menționează, totodată, că trebuie respectate viața privată și competențele naționale. Statele membre au cerut Comisiei Europene să aplice Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act, DSA) și orientările asociate privind protecția minorilor. DSA este cadrul european care stabilește obligații pentru platformele digitale, inclusiv în privința gestionării riscurilor și a protejării utilizatorilor vulnerabili. Din punct de vedere practic, impunerea unor praguri de vârstă ar presupune implicarea platformelor, însă stabilirea și aplicarea regulilor ar intra în competența Comisiei Europene. În acest context, documentul indică faptul că statele membre nu ar putea introduce unilateral obligații suplimentare pentru marile platforme, cum ar fi verificarea vârstei utilizatorilor, astfel de măsuri urmând să fie decise la nivelul UE. „Stabilirea unei vârste minime pentru a avea acces la social media este văzută ca o măsură importantă pentru protejarea minorilor”, potrivit concluziilor adoptate la finalul summitului de la Bruxelles. În același timp, liderii UE au reafirmat că sistemele de inteligență artificială care permit crearea de imagini intime neconsensuale sau materiale cu abuzuri sexuale asupra minorilor ar trebui interzise. Deciziile privind dacă și până la ce vârstă accesul minorilor la social media ar trebui restricționat ar putea rămâne, potrivit documentului, în competențele naționale. [...]
Nicușor Dan și alți nouă lideri UE cer relaxarea rapidă a regulilor Green Deal , potrivit Mediafax , printr-o scrisoare comună transmisă joi președinților Comisiei Europene și Consiliului European. Semnatarii solicită revizuirea accelerată a legislației verzi din energie, argumentând că presiunea asupra industriei europene a crescut și că sunt necesare ajustări într-un termen scurt. În document, liderii susțin că actualul cadru al Green Deal a ajuns să pună probleme de competitivitate pentru sectoare industriale considerate strategice și cer ca modificările legislative să fie adoptate până la finalul lunii mai. Mesajul central este că tranziția verde trebuie continuată, dar într-un ritm și cu instrumente care să nu slăbească baza industrială a Uniunii, într-un context economic mai dificil decât la momentul lansării pachetului. Potrivit liderilor europeni, cadrul actual al Green Deal a devenit „un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice” și este nevoie ca modificările legislative să fie adoptate până la sfârșitul lunii mai. Ținta principală a solicitării este schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), mecanismul prin care companiile trebuie să acopere emisiile de carbon prin certificate tranzacționabile. Conform documentului consultat de G4Media , semnatarii consideră că traiectoria ETS este „prea abruptă și excesiv de ambițioasă” și cer o revizie care să atenueze efectele asupra prețurilor la electricitate, să reducă volatilitatea prețului carbonului și să prelungească perioada de acordare a certificatelor gratuite, inclusiv după 2034. În plus, ei cer relaxarea, din 2028, a ritmului de eliminare a certificatelor gratuite, pentru a evita o povară considerată prea mare în timpul tranziției. Argumentația scrisorii leagă direct înăsprirea costurilor de conformare de evoluțiile economice recente: creșterea abruptă a prețurilor la energie, inflația care a scumpit tranziția energetică și faptul că soluțiile de decarbonizare nu ar fi încă suficient dezvoltate pentru industriile cu emisii ridicate. În acest cadru, liderii cer Comisiei Europene să vină cu o propunere legislativă cel târziu la sfârșitul lunii mai, pentru ca ajustările să poată fi discutate și adoptate rapid la nivel european. [...]
CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a câștigat alegerile regionale din Renania-Palatinat , însă extrema dreaptă AfD este pe cale să obțină un rezultat record, potrivit Agerpres , care citează sondaje realizate la ieșirea de la urne și o informare AFP. Conform acestor estimări, CDU ar urma să obțină aproximativ 30% din voturi. Alternativa pentru Germania (AfD) este creditată cu circa 20%, ceea ce ar reprezenta un record pentru partid într-un land din vestul Germaniei, în condițiile în care AfD este, în general, mai puternic în est. SPD, partenerul CDU în coaliția federală, ar urma să se claseze pe locul al doilea, cu aproximativ 27%, dar ar înregistra un regres într-un land considerat un fief tradițional, pe care social-democrații l-au guvernat timp de peste trei decenii. O eventuală înfrângere ar veni după rezultatul slab din 8 martie din Baden-Württemberg, unde SPD a coborât la un minim istoric de 5,5%. Pentru Friedrich Merz, victoria din Renania-Palatinat oferă un respiro înaintea unui calendar electoral încărcat în toamna lui 2026, în estul Germaniei, unde AfD are șanse să câștige în două landuri și să obțină un scor bun la Berlin. În același timp, cancelarul se confruntă cu o scădere accentuată a popularității, iar CDU a pierdut alegerile din Baden-Württemberg în fața Verzilor. Merz conduce guvernul federal din mai 2025 și a fost criticat pentru ritmul lent al reformelor menite să sprijine o economie descrisă ca fiind în pierdere de competitivitate după renunțarea la gazele rusești, afectată suplimentar de războiul din Iran și de disputa comercială cu SUA. La nivel național, CDU/CSU este aproximativ la egalitate în sondaje cu AfD, pe fondul unei dezbateri dominate de migrația ilegală, temă pe care Merz a încercat să o abordeze prin măsuri de înăsprire a politicilor. [...]
Donald Trump i-a transmis un mesaj de susținere lui Viktor Orbán la CPAC Hungary, potrivit G4Media . Mesajul a fost prezentat în cadrul conferinței conservatorilor organizate la Budapesta, ajunsă la a cincea ediție. Evenimentul l-a avut ca principal vorbitor pe premierul ungar, care a susținut că Bruxelles-ul ar interveni „în mod deschis” în alegerile din Ungaria. La conferință au participat, ca invitați, președintele Argentinei, Javier Milei, fostul prim-ministru polonez Mateusz Morawiecki și Alice Weidel, copreședinta partidului german AfD, scrie agenția MTI, citată de portalul HVG, conform relatării din G4Media. În mesajul său, Trump a afirmat că îl sprijină pe Orbán înaintea alegerilor parlamentare programate în aprilie și l-a descris drept un „lider puternic”, lăudându-i politicile privind granițele și suveranitatea. „Se bucură de sprijinul meu deplin și necondiționat”, a spus Trump, adăugând că îl consideră pe premierul maghiar un lider puternic. Tot în contextul conferinței, premierul ceh Andrej Babis și-a anulat participarea în ultimul moment, însă a intervenit ulterior printr-un mesaj video, în care a vorbit despre miza alegerilor din Ungaria. De asemenea, prim-ministrul Georgiei, Irakli Kobakhidze, a ținut un discurs în favoarea lui Orbán, insistând pe tema apărării suveranității în raport cu birocrația Uniunii Europene. Viktor Orbán a folosit, la rândul său, o retorică axată pe migrație și identitate, susținând că „cenzura progresistă” s-ar fi încheiat și lăudându-l pe Javier Milei, pe care l-a numit „starul rock al valorilor occidentale”. În intervenția sa, Orbán a făcut referiri și la Polonia și Georgia, pe care le-a prezentat drept actori relevanți în zona conservatoare europeană. [...]
Demisia lui Joe Kent a declanșat o dispută publică cu Casa Albă potrivit Biziday , după ce directorul Centrului Național Antiterorism al SUA a susținut că nu poate rămâne în funcție în contextul războiului cu Iranul și a contestat justificarea de securitate invocată de administrația Trump. Kent a publicat pe rețelele sociale o scrisoare de demisie în care afirmă că Iranul „nu a reprezentat o amenințare iminentă” pentru Statele Unite și că decizia de a intra în conflict ar fi fost luată sub influența Israelului și a lobby-ului acestuia. În mesaj, el își construiește argumentul pe o poziționare anti-intervenționistă, pe care spune că președintele Donald Trump ar fi promovat-o în campaniile electorale și, parțial, în primul mandat. „Iranul nu a reprezentat o amenințare iminentă pentru națiunea noastră și este clar că am început acest război din cauza presiunii exercitate de Isreal și a puternicului său lobby”. Controversa a fost amplificată în aceeași zi de reacția președintelui. Într-o declarație făcută la Casa Albă, în cadrul unei întâlniri bilaterale cu premierul Irlandei, Michael Martin, Trump a respins argumentele fostului director și a atacat competența acestuia pe zona de securitate, insistând că Iranul reprezenta o amenințare recunoscută pe plan internațional. Trump a spus că, după ce a citit declarația de demisie, a ajuns la concluzia că plecarea lui Kent este „un lucru bun”. În paralel, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt , a acuzat că în scrisoare ar fi fost făcute „multe afirmații false” și a susținut că președintele avea „dovezi solide și convingătoare” privind un atac iranian iminent asupra SUA. Leavitt a mai afirmat că aceste dovezi ar fi provenit din „numeroase surse și factori” și că Iranului i-ar fi fost oferite „toate ocaziile posibile” să renunțe la ambițiile nucleare. Dincolo de disputa pe fond, demisia pune presiune pe coerența mesajului administrației în interiorul comunității de informații, având în vedere rolul instituțional al Centrului Național Antiterorism în arhitectura coordonată de Directorul Serviciului Național de Informații (DNI). Kent a fost confirmat de Senat în iulie, după nominalizarea lui Trump, iar agenția pe care a condus-o reunește specialiști din structuri precum CIA, FBI, Departamentul Apărării și Departamentul de Securitate Internă. Contextul politic este completat de informațiile citate de Biziday din presa internațională: relatează Reuters că Joe Kent este apropiat de Tulsi Gabbard, directoarea DNI, care ar fi avut o prezență publică redusă de la începutul războiului. În perioada următoare, miza pentru Casa Albă va fi să susțină public baza factuală a deciziei privind Iranul, în timp ce demisia lui Kent rămâne un semnal de fractură la vârful aparatului de securitate. [...]
Donald Trump afirmă că SUA „nu mai au nevoie” de NATO , potrivit Euronews , criticând dur aliații care au refuzat să sprijine operațiunea militară americană împotriva Iranului. Declarațiile vin în contextul tensiunilor generate de lipsa de implicare a mai multor state NATO în conflictul din Orientul Mijlociu. Trump susține că SUA suportă costuri uriașe pentru securitatea aliaților, fără a primi sprijin reciproc în momente-cheie. Într-un mesaj public, liderul american a transmis că alianța funcționează „ca o stradă cu sens unic”, subliniind că Statele Unite nu mai doresc și nici nu mai au nevoie de ajutorul NATO, după succesul militar revendicat în Iran. Nemulțumirile exprimate de Trump: lipsa sprijinului NATO în conflictul cu Iranul implicarea tardivă a unor aliați, precum Marea Britanie diferențe de viziune privind politica energetică și migrația în Europa percepția că SUA suportă disproporționat costurile alianței Trump a criticat în mod direct mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franța și Germania, acuzându-le că evită implicarea militară, deși susțin obiectivul comun de a împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. În același timp, liderul american a reiterat ideea că SUA sunt suficient de puternice pentru a acționa unilateral, fără sprijin extern, și a extins această poziție și la alți aliați din Asia, precum Japonia sau Coreea de Sud. Declarațiile marchează o nouă escaladare a tensiunilor transatlantice și ridică semne de întrebare privind viitorul cooperării în cadrul NATO , într-un moment în care securitatea globală este deja afectată de conflicte multiple. Refuzul mai multor state de a participa la conflictul cu Iranul evidențiază diferențe majore de strategie între Washington și aliații săi, în special în privința intervențiilor militare. [...]
