Știri
Știri din categoria Politică
Cancelarul german Friedrich Merz își înăsprește discursul față de Bruxelles, potrivit Digi24, care preia o analiză Bloomberg despre frustrarea sa legată de birocrația și reglementările Uniunii Europene și despre riscul ca această abordare să tensioneze relațiile cu alte state membre.
Schimbarea de ton este descrisă în contextul în care Merz promovează o viziune europeană bazată pe grupuri mai mici și inițiative restrânse, în locul căutării permanente a consensului la nivelul celor 27. Miza, în lectura Bloomberg, este dublă: capacitatea UE de a acționa ca actor geopolitic și capacitatea Germaniei de a-și impune prioritățile economice și de securitate.
Un moment relevant invocat în analiză este întâlnirea lui Merz cu Donald Trump la Casa Albă, când președintele american a criticat Spania, iar cancelarul german nu a intervenit în apărarea Madridului. Ulterior, Merz s-a alăturat criticilor, reluând ideea că Spania ar fi în urmă cu îndeplinirea noului obiectiv NATO privind cheltuielile de apărare.
„Spania trebuie să se conformeze”, a spus Merz.
Bloomberg interpretează episodul ca un indiciu al îndoielilor lui Merz față de valoarea unanimității în UE și al preferinței sale pentru acțiune rapidă, chiar și fără consens la Bruxelles, mai ales atunci când consideră că birocrația încetinește deciziile cu impact asupra Germaniei.
Nerăbdarea cancelarului ar urma să fie vizibilă și la reuniunea liderilor UE de la Bruxelles, unde agenda este dominată de războiul SUA-Israel împotriva Iranului și de efectele acestuia asupra Europei. În același timp, Merz ar încerca să păstreze unitatea europeană în dosare pe care le consideră „existențiale”, dar să fie mult mai combativ când vine vorba de reglementare și reducerea birocrației.
În Bundestag, Merz a susținut că o Europă unită rămâne o garanție pentru Germania, însă a avertizat că urmează „un drum lung și anevoios” în depășirea rezistenței din birocrația europeană. În analiza Bloomberg, această poziționare se suprapune parțial peste diagnosticul promovat de Trump despre Europa, inclusiv ideea de „prea multă reglementare”.
Tonul critic față de Bruxelles ar provoca îngrijorare în rândul unor actori politici germani. Anton Hofreiter, șeful comisiei pentru afaceri europene din parlamentul german și membru al Partidului Verzilor, a avertizat că abordarea cancelarului nu este bine primită de aliați.
În paralel, Merz se confruntă cu dificultăți pe plan intern: popularitatea sa ar fi la un minim istoric, iar Uniunea Creștin-Democrată încearcă să blocheze ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania într-un land din est, unde sunt programate alegeri în 2026.
Bloomberg amintește că Merz și-a început cariera ca europarlamentar și că, după alegerea sa ca cancelar în mai 2025, a mers în aceeași zi la Paris și Varșovia, într-un gest de atașament față de proiectul european. Într-un articol comun cu Emmanuel Macron, publicat în Le Figaro, cei doi au invocat o „agendă cuprinzătoare” pentru relansarea relației bilaterale în contextul războiului, al concurenței globale și al transformărilor climatice și tehnologice.
Ulterior, ambițiile sale europene s-ar fi lovit de blocaje la Bruxelles, inclusiv eșecul de a folosi active rusești înghețate ca împrumut pentru Ucraina, și de tensiuni repetate cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Un alt punct de fricțiune a fost respingerea de către Merz a propunerii din iulie privind creșterea bugetului multianual al UE la 2 trilioane de euro și majorarea impozitelor, poziție exprimată fără rezerve diplomatice.
În ansamblu, analiza sugerează că politica europeană a lui Merz este tot mai influențată de ideea că Europa, cu Germania în centru, trebuie să se reinventeze pentru a face față unui mediu extern mai ostil, chiar cu riscul de a amplifica tensiunile dintre capitale și instituțiile UE.
Recomandate
Blocajul marilor puteri asupra succesiunii la ONU deschide spațiu pentru o candidatură politizată, iar numele lui Viktor Orbán revine în discuție între oficiali americani, pe fondul calculelor legate de Donald Trump și de voturile din Consiliul de Securitate, potrivit Profit . Mandatul actualului secretar general, portughezul António Guterres , se încheie la 31 decembrie, iar marile puteri nu au ajuns la un acord privind succesorul. În acest context, The Wall Street Journal (WSJ) este citat cu informația că Orbán este discutat „cu regularitate” ca posibil candidat, iar un oficial al Departamentului de Stat american îl descrie drept „candidatul conservator ideal în linia mișcării MAGA”. Potrivit aceleiași relatări, Orbán ar fi fost contactat de mai mulți oficiali americani. Deși ar fi receptiv la ideea unei candidaturi, el și-ar fi exprimat rezerve și nu a dorit, deocamdată, să facă declarații publice pe acest subiect, conform news.ro. Sprijin potențial și mizele de veto în Consiliul de Securitate Publicația notează că Donald Trump l-a susținut pe Viktor Orbán în alegerile legislative ungare din aprilie, scrutin pe care Orbán l-a pierdut după 16 ani la putere, în fața conservatorului Péter Magyar. Dacă fostul premier ungar ar intra în cursa pentru șefia ONU, Trump ar putea să-l sprijine din nou, însă nu înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, potrivit unei surse WSJ. Alegerile sunt prevăzute la 3 noiembrie și sunt prezentate ca fiind cruciale pentru președintele american, care riscă să piardă majoritatea în Camera Reprezentanților și în Senat. În afara SUA, candidatura lui Orbán ar putea fi susținută de Rusia (în contextul în care a blocat politica comună a UE de sprijin pentru Ucraina după invazia rusă), dar și de China, potrivit materialului. Totuși, o eventuală candidatură ar depinde de poziția Regatului Unit și a Franței, care ar putea bloca numirea prin veto. Oficialul Departamentului de Stat citat apreciază că Orbán ar putea strânge opt voturi în Consiliul de Securitate, „poate chiar zece”, din totalul de 15, însă rămâne problema unui posibil veto din partea unor membri permanenți. Cine conduce în acest moment cursa și ce tradiții apasă procesul La ultimul scrutin menționat în articol, niciunul dintre cei șapte candidați nu a reușit să evite un vot negativ din partea uneia dintre cele cinci puteri cu drept de veto. Pe primul loc s-a clasat Rebeca Grynspan (Costa Rica), care a condus Agenția ONU pentru Comerț și Dezvoltare (CNUCED), urmată de Carolyn Rodrigues-Birkett (fostă șefă a diplomației Guyanei) și de Rafael Grossi (directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică – AIEA). O candidatură poate fi depusă în orice moment al procesului. În plus, potrivit unei tradiții geografice care „nu este respectată mereu”, America Latină revendică de această dată postul, iar mai multe țări fac presiuni ca ONU să fie condusă pentru prima dată de o femeie. Context: ONU, sub presiune financiară și într-un climat geopolitic mai dur Alegerile pentru conducerea ONU au loc într-o perioadă pe care articolul o descrie drept una dintre cele mai dificile din istoria organizației: multilateralismul este pus la încercare, există o multiplicare a conflictelor, iar ONU se confruntă cu dificultăți financiare. În acest cadru, orice candidatură cu profil politic pronunțat riscă să amplifice confruntarea dintre marile puteri, în loc să o atenueze. [...]
Președintele Finlandei cere o nouă arhitectură de securitate europeană pentru a descuraja Rusia, pe fondul unei „ere a întunericului” marcate de războaie multiple și de rivalitatea SUA–China, potrivit Politico . Alexander Stubb a declarat, luni, la College of Europe din Bruges, că epoca de după Războiul Rece s-a încheiat, iar lumea trece printr-un moment de inflexiune comparabil cu 1945 și 1989. În acest context, el a spus că Europa trebuie să-și construiască „structuri de securitate” care să mențină pacea într-o lume pe care a descris-o drept „fiecare pentru sine”. De ce contează: presiune pentru mecanisme europene suplimentare, dincolo de NATO Stubb a susținut că NATO va rămâne o alianță „vitală”, dar a argumentat că sunt necesare și „noi procese” pentru a preveni repetarea agresiunilor rusești asupra vecinilor. În viziunea sa, miza centrală este crearea unei structuri europene care să se asigure că Rusia „nu își atacă din nou vecinii”. În același timp, el a vorbit despre dezvoltarea unor măsuri de „consolidare a încrederii” între Rusia și Europa, menite să construiască „încredere” – o formulare care sugerează un set de instrumente diplomatice și de reducere a riscurilor, pe lângă descurajarea militară. Contextul invocat: „era întunericului” și o lume cu zeci de conflicte Președintele finlandez a pus degradarea mediului de securitate pe seama războaielor multiple și a competiției dintre Statele Unite și China, care „calcă în picioare” ordinea globală bazată pe reguli. El a spus că securitatea globală va depinde de deciziile marilor puteri, în special SUA și China: cooperare sau confruntare. Stubb le-a spus studenților că vor absolvi într-o „lume dură”, în care, potrivit unor estimări menționate de el, ar exista 65 de conflicte sau războaie – „mai mult decât oricând după Al Doilea Război Mondial”. Ce urmează, în viziunea lui Stubb: ambiție pentru o „eră a luminii” și extinderea UE Deși a recunoscut că există „multe motive de pesimism”, Stubb i-a îndemnat pe viitorii diplomați și oficiali să rămână ambițioși pentru o nouă „eră a luminii”. El a avansat și o proiecție potrivit căreia, peste 30 de ani, Uniunea Europeană ar putea ajunge la 40 de state membre, de la 27 în prezent, incluzând revenirea Regatului Unit, alături de țări precum Norvegia, Republica Moldova și Ucraina. [...]
Ironia lui Donald Tusk indică riscul ca discuțiile despre șefia ONU să devină monedă de negociere geopolitică , după ce în spațiul public au apărut informații că administrația Trump ar încuraja o eventuală candidatură a lui Viktor Orbán, potrivit Adevărul . Premierul polonez a reacționat zâmbind când a fost întrebat despre scenariul vehiculat în presa americană, spunând că nu auzise de el. Donald Tusk a comparat ideea cu un zvon anterior, pe care l-a tratat la fel de ironic. „Acum puțin timp era candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene. Mi se pare la fel de amuzant ca acel prim zvon.” De unde a pornit scenariul și de ce contează Informația inițială a fost relatată de The Wall Street Journal , care a scris că administrația Trump ar vedea în Orbán un posibil „candidat de compromis”, acceptabil pentru Washington, Moscova și Beijing. Potrivit aceleiași surse, discuțiile ar fi avut loc în contextul căutării unui succesor pentru António Guterres , iar informațiile se bazează pe surse din trei țări. Relevanța politică și de reglementare a subiectului ține de faptul că funcția de secretar general al ONU este, prin natura ei, rezultatul unui echilibru între marile puteri, iar vehicularea unui nume asociat cu tensiuni în relația cu instituțiile europene poate amplifica mizele și polarizarea în negocierile internaționale. Context: Orbán, relația cu Trump și schimbarea de la Budapesta Adevărul notează că Viktor Orbán, unul dintre cei mai apropiați aliați europeni ai lui Donald Trump, a pierdut alegerile din aprilie în fața partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. În perioada în care a fost la putere, Orbán a avut sprijin explicit din partea lui Trump, care l-a numit „adevărat prieten”, iar vicepreședintele JD Vance a mers în Ungaria pentru a participa la campania electorală. În același timp, instituțiile europene ar fi privit favorabil înfrângerea electorală a lui Orbán, lider aflat frecvent în conflict cu Bruxellesul pe teme precum statul de drept, migrația și politica externă. Ce se știe despre o eventuală candidatură Potrivit informațiilor citate, Orbán ar fi interesat, dar ar vrea să știe mai întâi dacă are șanse reale înainte de a intra în cursă. Donald Trump și JD Vance ar fi dispuși să susțină candidatura, însă un anunț oficial ar putea fi amânat până după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, programate în noiembrie, conform sursei citate. Deocamdată, subliniază materialul, nici SUA, nici Rusia, nici China nu au anunțat oficial o candidatură comună. [...]
Blocajul politic din Israel riscă să prelungească incertitudinea guvernării , după ce Benjamin Netanyahu nu a obținut majoritatea, iar partidele palestiniano-israeliene au devenit un potențial pivot pentru formarea unei alternative, potrivit Al Jazeera . Premierul israelian i-a acuzat pe alegătorii palestiniano-israelieni că ar fi „furat” alegerile, după ce partidele acestora au câștigat un record de 19 locuri în parlament, conform materialului. Cu toate voturile numărate, principala coaliție de opoziție ar putea să își unească forțele cu partidele palestiniano-israeliene pentru a-l înlătura pe Netanyahu de la putere, mai notează publicația, citând un reportaj al jurnalistei Nour Odeh. De ce contează: partidele palestiniano-israeliene pot înclina balanța Miza imediată este formarea unei majorități parlamentare funcționale. Rezultatul care aduce 19 mandate partidelor palestiniano-israeliene le crește influența în negocierile post-electorale, într-un context în care Netanyahu nu a reușit să își asigure singur o majoritate. Ce urmează În funcție de capacitatea opoziției de a construi o alianță cu partidele palestiniano-israeliene, Israelul ar putea vedea fie o schimbare de guvern, fie prelungirea negocierilor și a blocajului politic. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre calendarul discuțiilor sau despre configurațiile concrete de coaliție. [...]
Acuzațiile de ingerință externă în alegerile din Israel au declanșat o anchetă a Shin Bet , iar disputa politică se mută acum pe terenul legitimității rezultatului și al calendarului de instalare a noului parlament, potrivit The Jerusalem Post . Liderul opoziției, Gadi Eisenkot (Yashar), îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că ar conduce o „campanie organizată” de delegitimare a rezultatului alegerilor de marți pentru Knesset și spune că va bloca orice tentativă de amânare a depunerii jurământului. Eisenkot susține că Netanyahu și Likud și-ar fi pregătit din timp declarațiile și informările și că ar încerca să pună sub semnul întrebării rezultatul pentru că au pierdut și nu au majoritate în Knesset. El afirmă că echipa sa se pregătește pentru un vot odată ce noul parlament se va reuni și promite să împiedice folosirea guvernului pentru „nevoi personale”. „Nu voi permite ca depunerea jurământului Knesset-ului să fie amânată nici măcar cu un singur centimetru față de data programată.” Ce investighează Shin Bet și cine a cerut verificările Serviciul de securitate internă Shin Bet investighează suspiciuni că entități străine – potențial inclusiv Qatar și Turcia – ar fi direcționat bani în Israel pentru a influența prezența la vot în comunitățile arabe. Ancheta vine după o directivă a președintelui Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg, de a examina acuzații privind finanțare externă și mită electorală. Șeful Shin Bet, David Zini, este așteptat să îi informeze pe majoritatea liderilor partidelor despre investigație, după ce ar fi actualizat deja o parte dintre ei. Concluziile sunt așteptate „în zilele următoare”, iar rezultatele vor fi prezentate lui Sohlberg. Publicația notează că investigația a început discret și a trecut într-o etapă următoare după acumularea unui volum de informații descris drept „solid”. Reacții politice: negări, apeluri la prudență și mesajul că rezultatul nu e în pericol Qatar a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari, a negat „categoric” orice ingerință și a acuzat politicieni și figuri media israeliene de dezinformare. Fostul premier Yair Lapid a declarat că rezultatele alegerilor nu sunt în pericol și că nimic nu va împiedica instalarea noului Knesset, după o întâlnire cu David Zini și discuții cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La rândul său, liderul Ra’am, Mansour Abbas, a negat implicarea partidului într-o schemă de ingerință prin Qatar și a spus că formațiunea salută decizia de investigare. Președintele Isaac Herzog a cerut o anchetă completă, subliniind că integritatea alegerilor este o valoare democratică majoră, dar a avertizat și împotriva subminării legitimității procesului electoral. În paralel, KAN News a relatat – citând un oficial senior al Comisiei Electorale Centrale – că, chiar dacă suspiciunile s-ar confirma integral, activitatea presupusă nu ar fi fost suficient de extinsă încât să schimbe rezultatul alegerilor. De ce contează: riscul de blocaj instituțional, nu schimbarea rezultatului Miza imediată este operațională și instituțională: dacă acuzațiile sunt folosite politic pentru a contesta legitimitatea votului sau pentru a întârzia instalarea noului Knesset, Israelul ar putea intra într-o perioadă de tensiune și incertitudine privind funcționarea instituțiilor. În zilele următoare, atenția se mută pe concluziile Shin Bet și pe deciziile Comisiei Electorale Centrale privind pașii următori și calendarul de învestire. [...]
Barometrul IPEP indică un electorat antisistem împărțit între AUR și Călin Georgescu . Datele prezentate de news arată că AUR este cotat cu 10,8% în intenția de vot, iar un eventual partid condus de Călin Georgescu ar avea 13,1%, cele două opțiuni cumulând 23,9% din totalul respondenților, pe fondul unei scene politice fragmentate. Sondajul Institutului pentru Politici Economice și Publice (IPEP) , condus de Marius Lulea (cofondator AUR, exclus din partid și aflat în conflict cu actuala conducere), plasează AUR după PSD, PNL și USR. În același timp, IPEP susține că există „două electorate distincte” pentru AUR și Călin Georgescu, ceea ce sugerează o competiție directă pentru același bazin de voturi, nu o simplă suprapunere. Cum arată intenția de vot în barometrul IPEP Potrivit rezultatelor, niciun partid nu depășește 20% din opțiunile respondenților. Procentele indicate în sondaj sunt: PSD: 16,5% PNL: 14,1% un eventual partid condus de Călin Georgescu: 13,1% USR: 11,2% AUR: 10,8% candidați independenți: 5,6% Un element cu impact asupra oricărei proiecții electorale este ponderea celor care declară că nu ar participa la vot: 18,1%. IPEP interpretează această cifră ca semn al dispersiei opțiunilor politice și al existenței unui segment semnificativ care nu intenționează să intre în procesul electoral. De ce contează segmentarea „antisistem” IPEP arată că segmentarea electoratului antisistem între AUR și un eventual partid al lui Călin Georgescu duce la un total de 23,9% din respondenți. Institutul avertizează însă că acest electorat nu poate fi considerat automat „suveranist”, întrucât o parte din susținere ar putea reflecta mai degrabă respingerea partidelor care au guvernat decât adeziunea la o doctrină politică bine definită. Urban-rural și indicatorii de încredere Distribuția urban-rural evidențiază diferențe între partide: USR are 80,4% dintre votanți în mediul urban, în timp ce PSD, PNL, AUR și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu au distribuții relativ echilibrate între urban și rural. Susținătorii candidaților independenți sunt în proporție de 78,6% din urban, iar cei ai partidelor mici (sub 5%) sunt concentrați în proporție de 75% în orașe. La capitolul încredere (întrebarea „Câtă încredere aveți în aceste persoane? – răspundeți doar pentru cei de care ați auzit”), Călin Georgescu are 27,9% răspunsuri de încredere ridicată, urmat de Ilie Bolojan (19,5%) și George Simion (16,3%). La polul neîncrederii totale („Deloc”), Nicușor Dan are 60,8%, urmat de George Simion cu 58,8% și Ilie Bolojan cu 57%. Metodologie și limitări Studiul a fost realizat în septembrie–octombrie 2026, pe un eșantion de 502 respondenți, cu eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială (cluster). Cercetarea a acoperit 10 unități teritoriale (Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj, Bihor și municipiul București). Marja de eroare declarată este de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, sub rezerva efectelor specifice eșantionării multistadiale. [...]
