Știri
Știri din categoria Politică

Ministrul Economiei spune că negocierile pe buget rămân deschise, iar includerea măsurilor de relansare economică propuse de PSD depinde de forma finală a bugetului pe 2026.
Irineu Darău a declarat, luni seară, la TVR Info, că a văzut „nişte calcule” în pachetul susţinut de PSD, dar nu le-a verificat personal. În acest context, ministrul a subliniat că bugetul trebuie privit ca un ansamblu, în care deciziile se iau abia după închiderea negocierilor „la fiecare virgulă”, motiv pentru care, până atunci, nu poate fi dat un răspuns ferm asupra măsurilor.
Ministrul a arătat că decizia finală va aparţine premierului, după consultări cu partenerii de guvernare, şi ulterior Parlamentului. „Dacă va ţine apă acest buget, atunci vor fi incluse şi acele măsuri. Dacă nu, se vor mai negocia până în ultimul moment”, a spus Darău, referindu-se la pachetul PSD.
În acelaşi timp, şeful de la Economie a indicat că fiecare partid din coaliţie şi fiecare minister îşi negociază propriile priorităţi. Din perspectiva Ministerului Economiei, miza este menţinerea măsurilor de stimulare pentru IMM-uri (întreprinderi mici şi mijlocii), antreprenoriat şi turism, iar în unele zone chiar adăugarea de stimulente, pe fondul unui „an greu”, în care Guvernul încearcă să limiteze impactul asupra acestor sectoare.
Separat, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că măsurile din „pachetul de solidaritate” ar trebui incluse în bugetul pe 2026 şi a atras atenţia că trimiterea proiectului de buget în Parlament la finalul lunii ar fi „foarte târziu”, conform relatării din aceeaşi sursă.
Recomandate

Disputa PSD–USR pe energia României se mută în Parlament, cu miza capacităților de producție și a PNRR , după ce ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău (USR), l-a acuzat pe președintele PSD, Sorin Grindeanu, că „amestecă subiectele” și că prezintă drept „soluție salvatoare” o inițiativă legislativă mai veche a USR, potrivit news.ro . Darău a făcut declarațiile luni seară, la B1TV, în contextul polemicii legate de Legea privind strategia pentru conservarea biodiversității, jalon în PNRR. Liderul PSD a susținut că legea ar putea bloca proiecte de infrastructură și investiții în energie, iar USR respinge această interpretare și spune că strategia este o obligație europeană, cu implicații inclusiv asupra finanțării. PNRR și strategia de biodiversitate: „într-o lună trebuie aprobată” Ministrul interimar al Economiei a spus că strategia de biodiversitate a fost inițiată de Diana Buzoianu, ministrul Mediului, și că este „o chestiune esențială” inclusiv din perspectiva unui miliard de euro. În același timp, el a afirmat că, pe fondul presiunilor politice, inițiativa a ajuns în Parlament și că termenul de aprobare este scurt. „Într-o lună trebuie aprobată”, a declarat Irineu Darău, referindu-se la inițiativa depusă în Parlament. Energia: USR spune că nu a condus Ministerul Energiei și indică lipsa stocării Pe tema producției de energie, Darău a insistat că USR „n-a avut niciodată Ministerul Energiei” și a plasat discuția în registrul responsabilității „multianuale”, susținând că în perioade în care PSD a fost la putere capacitatea de producție s-a diminuat, fără să fie dezvoltate capacități de stocare. „Am fost puțin la guvernare în general, dar n-am avut niciodată Ministerul Energiei”, a spus Darău. El a mai afirmat că România ar fi avut nevoie „în primul rând” de capacități de stocare și de creșterea capacităților de producție, în locul unor dezbateri recurente despre presupuse contradicții între mediu și energie. Proiectul PSD anunțat de Grindeanu: condiționarea închiderii capacităților de producție În paralel, Sorin Grindeanu a anunțat că parlamentarii PSD vor depune un proiect de lege prin care autoritățile să nu mai poată închide capacități de producție în sectorul energetic decât dacă există capacități noi care să le înlocuiască. Tot el i-a cerut public premierului interimar Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru discuții cu Comisia Europeană. Darău susține însă că inițiativa prezentată de Grindeanu ca soluție ar fi, de fapt, o propunere depusă de mai mult timp de USR în Parlament, care ar fi rămas „îngropată în sertar”. [...]

Ilie Bolojan confirmă două întâlniri cu George Simion, iar episodul alimentează disputa politică despre posibile negocieri și stabilitatea guvernării , într-un moment în care opoziția și PSD folosesc tema „înțelegerilor” pentru a pune presiune pe formarea unei majorități, potrivit Adevărul . Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat la Digi24 că s-a întâlnit „de două ori” în acest an cu liderul AUR, George Simion, dar a susținut că discuțiile au fost generale, „un schimb de opinii” despre perspective, fără negocieri politice. Bolojan a explicat că a urmărit să păstreze „o relație civilizată” cu lideri care reprezintă voturi și categorii de cetățeni și a adăugat că nu crede că a discutat cu Simion înainte de votul pentru învestirea guvernului Veștea. Întrebat de Cotidianul despre afirmațiile lui Bolojan, George Simion a evitat să confirme sau să infirme explicit conținutul discuțiilor și a mutat accentul pe criza politică, spunând că nu este treaba lui „dacă unii sunt corecți și recunosc și alții nu”. Liderul AUR a susținut că „fosta coaliție” este incapabilă să formeze guvern și a indicat drept soluție alegeri și „un guvern stabil pentru patru ani”. Disputa se mută în zona acuzațiilor de „negocieri netransparente” În aceeași zi, președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe Bolojan că ar fi negociat în secret cu AUR, deși anterior avertiza asupra pericolului reprezentat de formațiunea condusă de Simion. În mesajul său, Grindeanu susține că Bolojan ar fi recunoscut „înțelegeri netransparente” și îl descrie ca pe un politician dispus să renunțe la principii pentru a rămâne la putere. Grindeanu afirmă, totodată, că face o distincție între alegătorii AUR și conducerea partidului. De ce contează Confirmarea întâlnirilor, chiar prezentate ca discuții „generale”, devine muniție în confruntarea politică privind legitimitatea și transparența construirii unei majorități. În lipsa unor detalii suplimentare despre conținutul discuțiilor, tema rămâne una de percepție publică și de presiune politică, cu potențial de a influența negocierile pentru formarea unui guvern și calendarul deciziilor ulterioare. [...]

Un amendament votat în Senat la legea decarbonizării riscă să redeschidă un jalon PNRR deja închis și să blocheze plăți viitoare , potrivit HotNews , care relatează acuzațiile PNL la adresa PSD și poziția social-democraților. Propunerea legislativă privind decarbonizarea sectorului energetic a fost adoptată marți de Senat, for decizional în acest caz, însă – pe fondul modificărilor substanțiale – urmează să fie înaintată Camerei Deputaților pentru a fi pusă în acord, nu președintelui pentru promulgare, potrivit unor surse politice citate de publicație. Miza: bani din PNRR și penalități, pe fondul schimbării unei reforme „deja plătite” PNL susține că amendamentele susținute de PSD „intervin asupra unui jalon PNRR deja îndeplinit, validat și plătit de Comisia Europeană” și pot bloca accesul României „la miliarde de euro” din PNRR. În comunicatul PNL, Ilie Bolojan (premier interimar și lider al partidului) este citat spunând că anumite capacități nu pot fi închise în această toamnă, deoarece România nu are încă surse care să le înlocuiască, iar liberalii dau ca exemplu centrala de la Craiova, care ar trebui să rămână în funcțiune pentru ca orașul să nu rămână fără încălzire, în lipsa investițiilor din ultimii ani. PNL afirmă că situația ar fi putut fi gestionată prin negocieri cu Comisia Europeană, cu asumarea unor penalități pentru întârziere, însă amendamentul PSD ar modifica legislația care a stat la baza închiderii Jalonului 114, pentru care România ar fi primit deja bani prin Cererea de plată nr. 2. Ce prevede amendamentul PSD votat în Senat Un amendament introdus de PSD stabilește că scoaterea treptată din exploatare a capacităților de producție de energie electrică pe bază de lignit și huilă se va putea realiza numai după construirea și punerea în funcțiune de noi capacități energetice similare, potrivit Agerpres . Ce consecințe invocă PNL PNL susține că România riscă „consecințe extrem de grave”, între care: blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR; penalități de până la 770,8 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei); punerea în pericol a fondurilor pentru spitale, școli și infrastructură; afectarea credibilității țării și a evaluărilor agențiilor de rating. În comunicatul citat, Ilie Bolojan avertizează asupra unor penalități suplimentare ca urmare a intervenției pe un jalon „închis”. „Nu rezolvăm nimic votând un astfel de amendament. Riscăm să avem alte penalități suplimentare, ca urmare a intervenției pe un jalon care este închis.” Replica PSD: termenul din PNRR „nu se poate întâmpla” în contextul actual Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, susține că necesitatea amendamentului a apărut din situația creată încă de la adoptarea PNRR și că România nu își permite să închidă aceste capacități în contextul războiului și al crizei energetice. El i-a acuzat pe Florin Cîțu, Cristian Ghinea și Virgil Popescu pentru angajamentele privind închiderea capacităților pe cărbune până la 31 august 2026. „Domnul Cristian Ghinea și cu domnul Virgil Popescu au angajat România la închiderea capacităților pe cărbune cu final 31 august 2026. Ei bine, lucrul ăsta evident că nu se poate întâmpla, având în vedere toată perioada parcursă de atunci – a apărut războiul, avem criza energetică.” Ce urmează Deoarece proiectul a fost modificat substanțial în Senat, acesta ar urma să ajungă la Camera Deputaților pentru a fi pus în acord, conform informațiilor citate de HotNews. În paralel, disputa politică se mută pe terenul riscului de conformare cu PNRR: PNL susține că amendamentul poate afecta plățile viitoare, în timp ce PSD argumentează că închiderea capacităților pe cărbune la termenul asumat nu este realistă în condițiile actuale. [...]

PSD cere anchetă penală și contestarea ordinului Prefecturii Timiș , într-un nou episod de presiune politică pe aplicarea sancțiunilor ANI , după ce Dominic Fritz a primit o reducere de 10% din salariu pe șase luni, nu încetarea mandatului, potrivit HotNews . Social-democrații susțin că prefectul USR de Timiș, Paul Finta, ar comite „un abuz în serviciu scandalos” pentru că nu ar fi constatat „încetarea mandatului de primar” al Timișoarei în cazul lui Dominic Fritz, lider USR, preferând să aplice „doar o amendă modică” – tăierea a 10% din salariu. Contextul este decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a menținut hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care Fritz a fost găsit în conflict de interese administrativ. Primarul a anunțat că Prefectura Timiș a emis ordinul de reducere a salariului, detaliat într-un material anterior al publicației: „taie 10% din salariu pentru următoarele 6 luni” . Decizia ICCJ este prezentată aici: „a fost găsit în conflict de interese administrativ” . Ce intervenții cere PSD și cui se adresează Într-un comunicat de presă, PSD afirmă că legislația și deciziile ICCJ ar prevedea „clar” încetarea de drept a mandatului „din momentul” confirmării definitive a conflictului de interese. Pe acest raționament, partidul solicită: intervenția Agenției Naționale de Integritate și a Ministerului Afacerilor Interne, pentru a contesta în contencios administrativ ordinul prefectului, pe care îl numește „ilegal”; intervenția Parchetului, pentru declanșarea unei anchete penale împotriva „reprezentanților USR”, acuzați de „utilizarea abuzivă a funcțiilor și demnităților publice”. „PSD solicită parchetului să declanșeze o anchetă penală împotriva reprezentanților USR pentru utilizarea abuzivă a funcțiilor și demnităților publice cu scopul de a-l scăpa pe condamnatul Dominic Fritz de sancțiunile legale.” De ce contează: miza de reglementare și efectul asupra administrației locale Dincolo de disputa politică, cazul pune presiune pe modul de aplicare a sancțiunilor în situații de incompatibilitate sau conflict de interese și pe rolul prefectului în constatarea încetării mandatului. PSD încearcă să ducă disputa din zona administrativă în zona penală, cerând explicit implicarea procurorilor. În paralel, HotNews notează că PSD invocă și dezbaterea legislativă privind reforma ANI: cu sprijinul AUR, PSD a adoptat un amendament care prevede pierderea automată a funcției pentru persoanele cu decizii definitive de incompatibilitate sau conflict de interese, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte de intrarea în vigoare a legii. USR și PNL au susținut că amendamentul este neconstituțional. Proiectul – descris ca jalon de 770 de milioane de euro în PNRR – a trecut de Camera Deputaților și a fost trimis la Senat, camera decizională, potrivit materialului: „a trecut luni de Camera Deputaților” . Ce urmează În funcție de demersurile anunțate de PSD, disputa se poate muta pe două piste: contestarea ordinului prefectului în contencios administrativ și, separat, o eventuală evaluare a sesizării către Parchet. Materialul nu precizează dacă aceste acțiuni au fost deja inițiate sau rămân la nivel de solicitare publică. [...]

Amendamentele din Senat la Strategia pentru biodiversitate riscă să complice îndeplinirea unui jalon din PNRR , iar ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu, spune că România ar putea pierde „miliardul de euro” asociat adoptării documentului, potrivit Mediafax . Comisia pentru mediu din Senat a adoptat un raport de admitere pentru Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030, document descris ca jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , după introducerea mai multor amendamente. Una dintre modificările aprobate prevede că „riscul de poluare trebuie redus cu 50%”, însă fără ca acest lucru să însemne obligativitatea reducerii la jumătate a cantității de pesticide utilizate în agricultură. Inițial, strategia a fost contestată de senatorii PSD, care au susținut că forma propusă ar afecta dezvoltarea unor proiecte majore de infrastructură. După modificări, PSD a votat în favoarea raportului, alături de USR, PNL și UDMR. Disputa: „echilibru” pentru investiții vs. „modificări din pix” ale angajamentelor europene Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susținut că varianta inițială ar fi blocat investiții și că amendamentele ar fi creat un „echilibru” între infrastructură și protecția mediului. „Strategia doamnei Buzoianu îngropa practic România pentru că bloca practic orice proiect major de infrastructură (...) Am făcut observații și schimbări (...) am creat un echilibru (...) cred că prioritar este ca România să se dezvolte”, a afirmat Daniel Zamfir. După vot, Diana Buzoianu a criticat amendamentele adoptate, afirmând că acestea modifică obiective asumate de România la nivel european și că o strategie națională nu poate schimba angajamente europene. „În documentul de astăzi (...) PSD a venit cu un amendament prin care modifică inclusiv obiectivul acesta pe care România și l-a asumat la nivel european din 2020”, a declarat Buzoianu. Ministra a mai spus că modificarea nu schimbă obligațiile asumate de România la nivel european și că „nu există niciun fel de sancțiune” dacă obiectivul nu este îndeplinit, dar există nevoia ca România să arate că încearcă să îl atingă. Auditul pentru parcurile naționale, scos din strategie Buzoianu a criticat și eliminarea din strategie a măsurii privind realizarea unui audit „despre cum au fost administrate parcurile naționale”, întrebând „de ce le este frică” celor din PSD. Ea a respins argumentul invocat de PSD potrivit căruia auditul ar costa prea mult, susținând că acesta „oricum va fi făcut”. Ce urmează: amendamente la Camera Deputaților și miza PNRR Buzoianu a anunțat că USR va depune amendamente la Camera Deputaților pentru a corecta modificările adoptate în Senat și a legat explicit miza de finanțarea europeană. „Noi o să depunem amendamente, inclusiv la Camera Deputaților (...) Eu sper ca România să-și obțină în continuare miliardul de euro în urma adoptării acestei strategii”, a declarat Diana Buzoianu. În același timp, ministra a respins ideea că strategia ar bloca investițiile în infrastructură, inclusiv proiectele hidroenergetice, argumentând că strategiile „nu creează noi legi” și „nu pot adăuga prevederi noi legislative”, ci pun în aplicare obiective deja asumate la nivel național și european. [...]

USR avertizează că amendamentul PSD-AUR la legea ANI poate bloca un jalon din PNRR și pune în joc 800 de milioane de euro , pe fondul unei dispute politice care vizează inclusiv mandatul primarului Timișoarei, Dominic Fritz , potrivit HotNews . În Comisia juridică a Camerei Deputaților , PSD a trecut luni, cu voturile AUR, UPR și SOS, un amendament la legea reformei ANI (Agenția Națională de Integritate) care prevede că persoanele găsite definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese își pierd automat funcția sau mandatul în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, inclusiv dacă abaterea a fost constatată înainte ca legea să intre în vigoare. În această situație s-ar afla și Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei, după ce Înalta Curte a stabilit în iunie 2026, printr-o decizie definitivă, că este în conflict de interese. Miza de reglementare: efect retroactiv și risc de blocaj în PNRR Deputatul USR Cătălin Drulă susține că amendamentul este „neconstituțional” deoarece ar introduce „o pedeapsă nouă, retroactiv”. Într-o postare pe Facebook, el a comparat demersul cu OUG 13 și l-a acuzat pe deputatul PSD Radu Marinescu că ar fi „cro[it] cu dedicație” o modificare care îl vizează pe Fritz. Drulă afirmă că liderii PSD și AUR ar ști că legea ar putea fi respinsă la Curtea Constituțională, iar efectul colateral ar fi blocarea unui jalon din PNRR, cu riscul ca România să piardă 800 de milioane de euro (aprox. 4 miliarde lei). „Știu și ei că nicio Curte Constituțională din lumea asta nu lasă o asemenea mizerie să treacă. Știu că se va bloca jalonul din PNRR și că România riscă să piardă 800 de milioane de euro.” Alte modificări votate în comisie Tot luni, în aceeași comisie, AUR a obținut voturile PSD pentru un amendament care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și la partenerii demnitarilor, nu doar la soți, conform informațiilor din articol. [...]