Știri
Știri din categoria Politică

Ministrul Economiei spune că negocierile pe buget rămân deschise, iar includerea măsurilor de relansare economică propuse de PSD depinde de forma finală a bugetului pe 2026.
Irineu Darău a declarat, luni seară, la TVR Info, că a văzut „nişte calcule” în pachetul susţinut de PSD, dar nu le-a verificat personal. În acest context, ministrul a subliniat că bugetul trebuie privit ca un ansamblu, în care deciziile se iau abia după închiderea negocierilor „la fiecare virgulă”, motiv pentru care, până atunci, nu poate fi dat un răspuns ferm asupra măsurilor.
Ministrul a arătat că decizia finală va aparţine premierului, după consultări cu partenerii de guvernare, şi ulterior Parlamentului. „Dacă va ţine apă acest buget, atunci vor fi incluse şi acele măsuri. Dacă nu, se vor mai negocia până în ultimul moment”, a spus Darău, referindu-se la pachetul PSD.
În acelaşi timp, şeful de la Economie a indicat că fiecare partid din coaliţie şi fiecare minister îşi negociază propriile priorităţi. Din perspectiva Ministerului Economiei, miza este menţinerea măsurilor de stimulare pentru IMM-uri (întreprinderi mici şi mijlocii), antreprenoriat şi turism, iar în unele zone chiar adăugarea de stimulente, pe fondul unui „an greu”, în care Guvernul încearcă să limiteze impactul asupra acestor sectoare.
Separat, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că măsurile din „pachetul de solidaritate” ar trebui incluse în bugetul pe 2026 şi a atras atenţia că trimiterea proiectului de buget în Parlament la finalul lunii ar fi „foarte târziu”, conform relatării din aceeaşi sursă.
Recomandate

În pragul votului pe moțiunea de cenzură , o facțiune din PNL încearcă să forțeze menținerea partidului la guvernare alături de PSD, dar fără Ilie Bolojan , prin mobilizarea primarilor liberali și a structurilor județene, potrivit G4Media , care citează surse din partid. Miza este una operațională și de putere internă: liderii grupării anti-Bolojan ar fi început să contacteze primarii PNL pentru a crea „un curent pro-rămânere la guvernare” împreună cu PSD, însă în formula în care Ilie Bolojan nu mai conduce jocul politic. În paralel, aceeași facțiune ar încerca, „în aceste zile”, să convoace ședințe ale birourilor permanente județene PNL, cu scopul de a da mandat șefilor de filiale să ceară, în ședința PNL programată în această seară, ca partidul să rămână la guvernare. Decizia se ia azi, pe fondul moțiunii PSD-AUR Contextul imediat este votul din Parlament pe moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR, programat astăzi după ora 11. Ulterior, PNL urmează să decidă „direcția partidului” într-o ședință a Biroului Politic Național, de la ora 17.00. Potrivit informațiilor din articol, conducerea PNL votase în urmă cu două săptămâni, în unanimitate, ca partidul să nu mai facă parte dintr-o coaliție cu PSD dacă partidul condus de Sorin Grindeanu va iniția o moțiune de cenzură. Totuși, în spațiul public au apărut deja poziții care susțin rămânerea la guvernare: G4Media notează că, încă de săptămâna trecută, liberali precum Valeriu Iftime (Botoșani) și Alin Tișe (Cluj) au spus public că PNL ar trebui să rămână la guvernare cu PSD. Ce urmează Din datele prezentate, două momente sunt decisive în aceeași zi: votul pe moțiunea de cenzură (după ora 11, în Parlament); ședința Biroului Politic Național al PNL (ora 17.00), unde ar urma să se stabilească linia partidului. [...]

Negocierile pentru moțiunea de cenzură au fost împinse în zona promisiunilor de funcții , potrivit unor informații prezentate de Antena 3 . Într-o ședință internă a PSD, liderul partidului, Sorin Grindeanu , a acuzat că emisari ai PNL ar fi încercat să convingă parlamentari neafiliați să nu voteze moțiunea, oferind inclusiv posturi precum unul de consul la Bruxelles și funcții la Administrația Cimitirelor, susțin surse din ambele tabere. PSD a avut luni seară o ședință online de remobilizare cu parlamentari și lideri din teritoriu, în care Grindeanu a prezentat stadiul negocierilor din zilele precedente și a susținut că presiunile venite din zona liberală nu ar fi produs efecte. Trei echipe de negociere, ținta fiind parlamentarii neafiliați Potrivit informațiilor discutate în ședința PSD, PNL ar fi trimis trei echipe distincte de negociere, conduse de: Daniel Fenechiu (liderul senatorilor PNL), Dan Motreanu, Gabriel Andronache. Scopul ar fi fost atragerea parlamentarilor neafiliați – inclusiv dintre cei plecați din partidul Dianei Șoșoacă, de la AUR sau din grupul PACE – pentru a nu vota moțiunea de cenzură. Grindeanu le-a spus colegilor că demersurile „nu au dat rezultate”. PSD spune că are 270 de voturi, dar miza rămâne volatilă În aceeași ședință, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat că social-democrații ar fi strâns 270 de voturi, „peste pragul necesar de semnături pentru moțiunea de cenzură”, conform relatării. Totuși, materialul notează că nimic nu este sigur până la vot: negocierile urmau să continue, iar raportul de forțe se poate schimba. Promisiuni de funcții și reacția Dumitriței Albu Pe fondul disputei, Grindeanu a invocat o postare publică a lui Dan Motreanu, care ar fi susținut că PNL nu a oferit funcții, ci doar a discutat cu parlamentari pentru a-i convinge să nu voteze moțiunea. Liderul PSD a contrazis această versiune și a acuzat că ar fi existat promisiuni concrete de funcții, inclusiv pentru rude. Un caz menționat este cel al deputatei Dumitrița Albu (POT), despre care ar fi circulat informația că i s-ar fi promis o funcție de consul la Bruxelles. Contactată, Albu a negat că ar fi primit o astfel de ofertă și a invocat incompatibilitatea dintre funcția de consul și cea de deputat, dar a admis că este „posibil” ca altor colegi din POT să li se fi propus. Publicația precizează că aceste informații sunt verificate din ambele tabere. [...]

Înaintea votului la moțiunea de cenzură , PSD își disciplinează parlamentarii și acuză PNL de „cumpărare de voturi” , potrivit stenogramelor din ședința internă relatate de Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu către liderii partidului mizează pe ideea că presiunile și negocierile purtate de liberali pentru a salva Guvernul nu au produs rupturi în tabăra PSD. Conform sursei citate, Grindeanu le-ar fi spus colegilor că „emisarii lui Bolojan”, coordonați de europarlamentarul Dan Motreanu, „au eșuat lamentabil” în încercarea de a obține voturi împotriva moțiunii, susținând că „toți parlamentarii PSD au rezistat asaltului”. Acuzațiile: negocieri pe funcții și „adeziuni” în schimbul unor posturi În aceeași intervenție, liderul PSD ar fi acuzat PNL că ar fi „vândut adeziuni” în schimbul unor posturi în administrație, menționând explicit Administrația Cimitirelor. În stenogramele prezentate, Grindeanu descrie discuțiile ca fiind motivate de „funcții și bani”, nu de „principii și valori”. „Este totuși un semn de mare disperare să ajungi să vinzi adeziuni la Brătieni, în schimbul unor posturi la Administrația Cimitirelor. Să nu credeți că în birourile alea obscure au negociat principii și valori. Au șobolănit funcții și bani. Atât a ținut reforma domnului Bolojan. Mâine vom schimba direcția greșită în care merge România”. Ce spune PSD despre aritmetica votului și ce a încercat PNL Tot potrivit informațiilor prezentate, Claudiu Manda, secretarul general al PSD, ar fi afirmat în ședință că inițiatorii moțiunii ar avea „peste 270 de voturi”, „și asta fără voturile PNL”. „Mergem înainte. Nu putem lăsa România pe mâna unor șacali. PSD va salva încă o dată țara”. Pe partea PNL, Antena 3 relatează că Dan Motreanu ar fi admis, într-o ședință cu grupurile parlamentare ale liberalilor la care a participat și premierul Ilie Bolojan , că discuțiile purtate cu 50 de semnatari ai moțiunii nu au dus la un rezultat favorabil. În paralel, liberalii ar fi mobilizat trei echipe de negociere care ar fi discutat cu parlamentari din mai multe partide, inclusiv cu unii semnatari ai moțiunii, pentru a-i convinge să nu voteze demiterea Guvernului. Informațiile provin din relatări atribuite unor „surse” și stenograme prezentate de publicație; articolul nu include documentele în integralitate sau confirmări independente ale acuzațiilor. Contextul imediat este votul asupra moțiunii de cenzură, unde miza operațională pentru partide este menținerea coeziunii interne și controlul voturilor în plen. [...]

O eventuală schimbare de guvern pe fondul moțiunii PSD-AUR riscă să blocheze sau să pună sub semnul întrebării finanțări europene și programe asociate de ordinul zecilor de miliarde de euro , pe fondul unei posibile abandonări a reformelor asumate de România, potrivit unei analize publicate de G4Media . Miza, în lectura autorului, nu este doar politică, ci una cu efect direct asupra fluxurilor de bani UE și asupra capacității României de a-și finanța investițiile și ajustarea bugetară. Textul susține că „războiul anti-reforme” ar putea costa România „câteva zeci de miliarde de euro” și argumentează că un guvern „anti-reformist” sau unul care „va mima reformele” ar pune în pericol atât plăți viitoare, cât și bani deja încasați, prin mecanismele de condiționalitate ale Uniunii Europene. Cinci canale de finanțare expuse, potrivit analizei Autorul identifică cinci direcții principale în care România ar putea pierde bani sau ar putea întâmpina blocaje dacă reformele sunt întârziate ori inversate: Fondurile rămase de atras din PNRR : analiza indică faptul că România „mai are de luat circa 10 miliarde de euro (aprox. 50 miliarde lei)”, condiționat de reforme precum salarizarea în sectorul public, reforma companiilor de stat, reforme în energie, modernizarea PIAS/Cardului de sănătate și digitalizarea spitalelor. Este menționat și un termen-limită: 31 august (în text, „adică 4 luni” de la data publicării). Banii deja primiți din PNRR , care ar putea fi ceruți înapoi dacă reformele sunt anulate, printr-un mecanism prevăzut în regulamentul PNRR. Ca exemplu este dat jalonul de decarbonizare , în contextul restructurării Complexului Energetic Oltenia și al concedierilor. Împrumuturile de 16 miliarde de euro (aprox. 80 miliarde lei) pentru domeniul militar prin programul SAFE , unde analiza afirmă că PSD ar vrea influență în alocare, iar AUR ar fi anunțat că vrea să oprească programul, ceea ce ar putea afecta derularea contractelor. Fondurile de coeziune , care ar putea fi suspendate dacă România ratează țintele de deficit bugetar în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv . Textul notează că guvernul Bolojan ar fi reușit în 2025 scăderea deficitului „în premieră” după cinci ani de creștere și că a „stopat, temporar” riscul de suspendare, dar avertizează că o schimbare de politici ar redeschide subiectul. Viitoarele fonduri UE din următorul buget multianual, aflat în negociere, unde o parte din alocări ar urma să fie condiționate de reforme „exact ca în cazul PNRR”. Analiza susține că o absorbție slabă pe PNRR ar putea fi folosită ca argument pentru tăieri viitoare. De ce contează economic: condiționalitatea devine mai greu de „negociat” Un punct central al textului este că, în trecut, România ar fi beneficiat de o anumită toleranță europeană față de întârzieri sau reforme incomplete, pe argumentul politic al ținerii „extremiștilor” departe de putere. Autorul susține că această justificare ar deveni mai puțin credibilă în contextul cooperării PSD-AUR pe moțiune, ceea ce ar reduce spațiul de manevră în relația cu Comisia Europeană și statele membre. În această logică, riscul nu este doar pierderea unor tranșe punctuale, ci o deteriorare a credibilității României în negocierile privind plăți, jaloane și viitoarele alocări. Context politic invocat în analiză Textul îl menționează pe Sorin Grindeanu ca actor politic relevant în dinamica descrisă și afirmă că președintele Nicușor Dan ar avea un „sprijin evident” pentru demersul PSD împotriva premierului Ilie Bolojan, inclusiv prin lipsa unei reacții față de alianța cu AUR și prin posibile presiuni asupra PNL. Analiza mai leagă disputa de reforma companiilor de stat și de eșecuri repetate în selecția pentru AMEPIP (structura menționată ca „super-agenție” pentru guvernanța companiilor de stat), sugerând că miza ar include controlul politic asupra companiilor profitabile, în special din energie. Ce urmează, în termenii riscului financiar În măsura în care moțiunea produce o schimbare de guvern sau o reorientare a politicilor publice, analiza indică două consecințe imediate de urmărit: Capacitatea României de a închide rapid reformele și jaloanele PNRR înainte de termenul menționat (31 august). Menținerea traiectoriei de reducere a deficitului , pentru a evita escaladarea riscului de suspendare a fondurilor de coeziune în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv. Textul nu oferă un calendar procedural al moțiunii și nici estimări cuantificate pe fiecare risc în parte, dincolo de sumele menționate pentru PNRR (10 miliarde euro) și SAFE (16 miliarde euro), dar insistă că expunerea cumulată ar putea ajunge la „câteva zeci de miliarde de euro”. [...]

AUR își leagă moțiunea de cenzură de anticipatele pe care le cere : prim-vicepreședintele formațiunii, Petrișor Peiu , a spus că își dorește funcția de premier și că obiectivul partidului este declanșarea alegerilor anticipate, potrivit Știrile Pro TV . Declarațiile au fost făcute marți dimineață, înaintea votului moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, inițiată de PSD și susținută de AUR. Peiu a afirmat: „Îmi doresc să fiu premier. De asta intri în politică. Să fii premier sau președinte”. Tot el a indicat miza politică urmărită de AUR după o eventuală cădere a Guvernului: „Obiectivul AUR este alegeri anticipate”. Ce urmează în Parlament și care este pragul de adoptare Parlamentul votează moțiunea de cenzură de la ora 11. Pentru ca demersul PSD-AUR să treacă sunt necesare 233 de voturi ale senatorilor și deputaților. Materialul reamintește și regulile votului la moțiune: în mod tradițional, votul este secret și se exprimă cu bile (albă și neagră), iar pentru adoptare contează majoritatea absolută a numărului total de parlamentari, nu prezența la vot. Semnalul operațional: disciplină diferită la vot între PSD și AUR În timp ce, potrivit unor surse social-democrate citate de Știrile Pro TV, parlamentarii PSD ar urma să voteze „cu bilele la vedere”, conducerea AUR nu le-a cerut aleșilor să procedeze la fel. Peiu a spus că fiecare deputat sau senator va decide individual cum votează. „Fiecare va vota cum crede, cu bilele la vedere sau nu, dar noi nu condiționăm vot la vedere la moțiune”. [...]

Raluca Turcan avertizează că moțiunea de cenzură poate declanșa o criză cu costuri pentru economie , susținând că instabilitatea politică se traduce în investiții amânate și scăderea încrederii, potrivit Adevărul . Declarațiile vin înaintea dezbaterii moțiunii programate marți, de la ora 11:00, în Parlament. Deputatul PNL califică demersul drept „o anomalie politică” și îl leagă de ceea ce numește „tranzacționarea voturilor” la alegerile prezidențiale. Turcan afirmă că PSD ar fi direcționat voturi către George Simion și AUR în primul tur, pentru a-și construi un adversar convenabil în turul al doilea. „PSD şi Marcel Ciolacu le-au dat voturi lui George Simion şi AUR în turul I al prezidenţialelor, sperând că vor intra împreună în turul II. Totul pentru a mima o competiţie. Pentru a ne aduce în situaţia de a-l vota pe M. Ciolacu de frica extremismului” Miza: stabilitatea guvernării și efectul asupra mediului economic În aceeași logică, Turcan susține că moțiunea de cenzură depusă împotriva Executivului ar indica o colaborare PSD–AUR, despre care spune că urmărește dărâmarea unui guvern „care a livrat rezultate”. În acest context, ea face apel la parlamentari să respingă moțiunea, pe care o numește „o manevră politică nefirească” și „un act de trădare națională”. „Avem şansa, de data aceasta, ca parlamentarii, într-o majoritate, să respingă - la fel ca românii la vot - o manevră politică nefirească. Un act de trădare naţională. O ţară nu se construieşte din crize repetate.” Turcan avertizează explicit că o eventuală criză politică ar avea consecințe dincolo de Parlament, inclusiv asupra economiei, prin incertitudine și amânarea investițiilor. „Nota de plată nu rămâne în sălile de ședință. (...) Este plătită de oameni — prin oportunități pierdute, investiții amânate, scăderea încrederii și incertitudinea care afectează fiecare familie, fiecare antreprenor, fiecare angajat” Ce urmează Moțiunea de cenzură este dezbătută marți în plenul reunit al Parlamentului, iar votul poate decide soarta Guvernului condus de Ilie Bolojan , conform relatării. Context suplimentar despre colaborarea PSD–AUR este prezentat într-un material separat al publicației, despre „o colaborare între PSD și AUR” ( Adevărul ), iar desfășurarea dezbaterii și votului este urmărită într-un alt articol live-text ( Adevărul ). [...]