Știri
Știri din categoria Politică
Deputatul PSD Marius Budăi spune că va vota împotriva continuării cu Ilie Bolojan ca premier, potrivit AGERPRES, într-un mesaj publicat marți pe Facebook, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare.
Budăi afirmă că AUR ar fi „făcut jocurile” premierului atunci când ar fi blocat în Parlament amendamentele PSD la Legea bugetului, care vizau sprijin pentru seniorii cu venituri mici, copii din familii sărace și copii cu dizabilități. Deputatul PSD leagă această situație de informații pe care susține că le-ar fi găsit în stenograme dintr-o ședință internă a PNL.
„Eu oricum voi vota să nu mai continuăm cu domnul Bolojan, când vom avea consultarea internă din partid”, a susținut Marius Budăi.
Parlamentarul PSD acuză existența unei „înțelegeri subterane” între Ilie Bolojan și AUR, invocând, între altele, faptul că AUR ar fi anunțat că nu va mai depune moțiuni de cenzură împotriva premierului în actuala sesiune parlamentară. În același registru, Budăi menționează declarații atribuite liderului senatorilor AUR, Petrișor Peiu, despre o posibilă alianță cu PNL după alegerile din 2028, precum și avertismente din partea liberalilor că, dacă PSD rupe guvernarea, PNL nu va mai face guvern cu social-democrații.
În plus, Budăi critică faptul că AUR a atacat la Curtea Constituțională legile bugetului, susținând că acest demers ar întârzia măsuri de sprijin incluse de PSD în buget și care ar fi trebuit să ajungă la beneficiari înainte de Paște.
Declarațiile vin într-un moment în care PSD discută intern continuarea guvernării, iar Budăi indică faptul că poziția sa la un eventual referendum intern va fi împotriva menținerii lui Ilie Bolojan în fruntea Executivului. AGERPRES nu menționează un calendar al consultării interne invocate de deputatul PSD.
Recomandate
AUR cere o soluție mai ieftină pentru neutralizarea dronelor care intră în spațiul aerian al României , după ce armata a doborât trei drone în 48 de ore, invocând presiunea asupra bugetului, potrivit Antena 3 . Liderul se nato rilor AUR, Petrișor Peiu , a spus că România trebuie să găsească urgent o variantă „mai eficientă și mai ieftină” de a neutraliza dronele, astfel încât costurile să rămână „rezonabile” și „suportabile” pentru buget. Declarațiile vin în contextul în care, conform articolului, România a doborât a treia dronă în două zile. „Probabil că ar trebui doborâte cu arme mai eficiente și mai ieftine. Mi se pare că războiul în Marea Neagră va escalada, tocmai de aceea România trebuie să găsească urgent o soluție de doborâre a dronelor la un cost rezonabil, suportabil pentru un buget «găurit» ca al nostru. În sensul acesta, timpul devine un factor esențial pentru noi!” Linia AUR: doborâre obligatorie, dar cu costuri controlate Peiu a afirmat că „orice dronă” care pătrunde neautorizat în spațiul aerian național trebuie doborâtă, „indiferent de statul de unde a fost lansată”. În același timp, el a insistat pe componenta de cost, sugerând că actualul mod de intervenție ar putea fi prea scump raportat la resursele bugetare. Componenta diplomatică: „protest ferm” și posibile măsuri mai puternice Pe lângă discuția despre cheltuieli, liderul AUR a susținut că România ar trebui să protesteze „ferm” față de Rusia de fiecare dată când astfel de drone intră în spațiul aerian românesc și a menționat posibilitatea unor „acțiuni diplomatice, mai puternice”, fără a detalia ce ar presupune acestea. „Față de Rusia trebuie protestat ferm, de fiecare dată când drone rusești intră în spațiul nostru aerian. Poate și alte acțiuni diplomatice, mai puternice. Nu cunosc bine procedurile, dar, în orice caz, orice dronă trebuie doborâtă, indiferent de statul de unde a fost lansată. Și abia apoi trebuie protestat ferm față de statul căruia îi aparține drona.” Contextul incidentelor: ce se știe despre drone Conform informațiilor citate în articol, în cazul primei drone doborâte vineri, Parchetul General a confirmat că era o dronă de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Pentru drona de duminică, NATO a precizat că ar fi „de origine rusă”. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre costurile efective ale intervențiilor sau despre tipul mijloacelor folosite de România în aceste doborâri. [...]
Ironiile la adresa lui Călin Georgescu au fost folosite ca pretext pentru o critică politică mai amplă privind reacția suveraniștilor la încălcarea spațiului aerian al României , după ce Armata Română a doborât trei drone în trei zile consecutive, potrivit Adevărul . Duminică, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a participat la un târg organizat la Călugăreni (județul Giurgiu), unde un trecător l-a abordat ironic, cerându-i să spună ceva „în limba aia bătrână”. Georgescu a răspuns: „Știți ce înseamnă asta? Dacă nu știți ce înseamnă, nu vă zic”. Momentul trimite la o declarație mai veche a lui Georgescu, în care susținea că „Apocalipsa” ar însemna, „în limba bătrână”, „apucă lipsa”. Replica lui Eugen Tomac : suveranismul, pus în contrast cu incidentele cu drone Europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și fost premier desemnat, a legat episodul de la Călugăreni de lipsa de reacție a politicienilor suveraniști după încălcările repetate ale spațiului aerian. „Pentru că nu există cuvântul dronă în «limba bătrână», apărătorii de serviciu ai suveranității au amuțit subit. În timp ce Armata Română merită felicitată pentru că a gestionat profesionist această violare repetată a spațiului aerian, falșii suveraniști au dispărut fără urmă. Păstrează o tăcere complice în fața provocărilor reale și își recapătă vocea doar când primesc undă verde să atace partenerii noștri și instituțiile europene”, a scris Tomac pe Facebook. Afirmația vine în contextul în care Armata Română a doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național, în trei zile consecutive, conform aceleiași surse. Mesajul lui Georgescu către micii producători și contextul boicotului În aceeași zi, Georgescu anunțase că merge la Călugăreni pentru a le strânge mâna „celor care ne hrănesc”, transmițând un mesaj despre sprijinirea micilor producători prin taxe mici sau inexistente, subvenții plătite la timp, piețe țărănești, apă și energie accesibile, precum și depozite și centre de procesare în fiecare județ. Adevărul amintește și un episod din februarie anul trecut, când Georgescu le-a cerut susținătorilor să boicoteze hipermarketurile pentru o zi și să cumpere doar de la producători locali, însă activitatea magazinelor s-a desfășurat normal. Ulterior, fostul candidat a fost acuzat că ar fi regizat un moment în care a mers la piață pentru a cumpăra produse românești. [...]
PSD anunță că nu va vota viitoarea lege a salarizării din sectorul public, ceea ce ridică un risc politic major pentru reforma pregătită de Guvern. Potrivit G4Media , mesajul a fost transmis de deputatul PSD Adrian Câciu , care îl acuză pe premierul Ilie Bolojan că promovează o schimbare ce ar agrava dificultățile economice resimțite de populație și ar pune presiune pe servicii publice esențiale. Fostul ministru al Finanțelor susține, într-o postare pe Facebook, că „buzunarul românilor este tot mai gol”, invocând creșterea prețurilor și a dobânzilor, în timp ce salariile „nu țin pasul”. În această cheie, Câciu afirmă că proiectul noii legi a salarizării nu ar rezolva problemele, ci le-ar putea amplifica. Miza: sprijinul parlamentar pentru o reformă încă nepublicată în forma finală Câciu afirmă că PSD nu va susține un act normativ care, în opinia sa, ar reduce veniturile populației și ar alimenta tensiuni sociale. El leagă direct efectele legii de funcționarea unor domenii precum sănătatea și educația, avertizând că tratarea veniturilor bugetarilor exclusiv ca „o cheltuială de tăiat” ar afecta calitatea serviciilor publice și încrederea în stat. „Dacă veniturile medicilor, profesorilor și ale celor care țin statul în funcțiune sunt tratate ca o simplă cheltuială de tăiat, atunci nu vorbim despre reformă.” Ce urmează În același material se precizează că proiectul noii legi a salarizării „nu a fost prezentat oficial în forma finală”, iar autoritățile nu au făcut publice toate prevederile viitoarei reforme. În lipsa textului final, rămâne neclar ce măsuri concrete sunt avute în vedere și cum ar arăta impactul bugetar și salarial, însă poziționarea PSD indică de pe acum o confruntare politică pe una dintre reformele sensibile ale sectorului public. [...]
Sondajul CURS indică un nivel record de nemulțumire, cu 80% dintre respondenți care spun că România merge într-o direcție greșită , iar această stare se vede și în evaluarea dură a instituțiilor-cheie, potrivit Mediafax . Doar 16% cred că direcția este bună, în timp ce 4% nu au răspuns sau nu au știut să răspundă. Intenția de vot: AUR conduce, PSD și PNL la distanță În scenariul alegerilor parlamentare, AUR este cotat cu 34%, urmat de PSD cu 23% și PNL cu 21%, ceea ce înseamnă un avans de 11 puncte procentuale față de PSD. Restul clasamentului din sondaj: USR: 9% UDMR: 4% SOS România: 3% „PNRR – Piedone”: 2% Acțiunea Conservatoare: 2% Alte partide: 2% Încrederea în lideri: Georgescu, Dan și Simion, în top La capitolul încredere în personalități politice, Călin Georgescu este pe primul loc, cu 33% dintre respondenți care spun că au „multă” sau „foarte multă” încredere în el. Urmează Nicușor Dan (30%) și George Simion (24%). Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu sunt la egalitate (23%), urmați de Cristian Popescu Piedone (18%), Claudiu Târziu (16%), Kelemen Hunor (14%), Diana Șoșoacă (11%) și Dominic Fritz (10%). Sondajul surprinde și niveluri ridicate de neîncredere: Diana Șoșoacă are 84% „foarte puțină” sau „puțină” încredere, iar Dominic Fritz 80%. Pentru Călin Georgescu, neîncrederea este de 62%, iar pentru Nicușor Dan de 67%. Instituții: Armata și Biserica, sus; Guvernul și Parlamentul, jos Armata este instituția cu cea mai bună imagine: 81% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună. Biserica este la 79%, iar Pompierii/SMURD la 66%. Alte evaluări din sondaj: Poliția: 54% favorabil Mediul privat: 53% favorabil Uniunea Europeană: 51% favorabil Presa scrisă și online: 46% favorabil, 51% nefavorabil La polul opus, Guvernul are doar 19% opinii bune și 78% opinii proaste, iar Parlamentul 20% favorabil și 77% nefavorabil. Președinția este evaluată cu 31% opinii bune și 67% opinii proaste. Blocaj politic, dar fără apetit pentru anticipate Deși sondajul testează opțiunea alegerilor anticipate în contextul blocajului politic, 58% dintre respondenți se declară împotrivă, iar 33% sunt pentru. 9% nu au o opinie sau nu răspund. O proporție similară respinge varianta suspendării și demiterii președintelui: 57% nu sunt de acord, 31% susțin scenariul, iar 12% nu știu sau nu răspund. Metodologie Sondajul CURS a fost realizat între 14 și 24 iulie 2026, pe un eșantion de 1.108 persoane adulte din România. Datele au fost culese telefonic (metoda CATI), iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, iar datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului. [...]
Traian Băsescu cere negocieri cu Ucraina pentru a limita riscul unei crize a carburanților , pe fondul atacurilor cu drone care afectează infrastructura energetică și logistică din regiune, potrivit Mediafax . Fostul președinte leagă direct securitatea aprovizionării și presiunea pe prețurile la pompă de evoluțiile de la graniță, sugerând că România ar trebui să-și apere explicit interesele economice. Declarația a fost făcută sâmbătă, la România TV, în contextul temerilor privind posibile dificultăți de aprovizionare și scumpiri la pompă, alimentate de atacurile recente cu drone atribuite Ucrainei, care au avut efecte asupra infrastructurii din regiune. Negocierea, pe lângă rute alternative Întrebat despre soluții, Băsescu a spus că există variante pentru asigurarea alimentării cu combustibil, dar că acestea ar trebui dublate de discuții directe cu autoritățile ucrainene, pentru a evita incidente care ar putea afecta România. „Trebuie negociat cu ucrainenii să fie foarte atenți, să nu se mai joace cu dronele când e vorba de interes românesc.” În aceeași logică, fostul șef al statului a indicat că, pe lângă identificarea unor rute alternative de aprovizionare, componenta diplomatică devine relevantă pentru protejarea intereselor energetice și economice ale României. Context: autoritățile discută cu benzinarii, dar deciziile depind de un guvern „plin” În paralel, în spațiul public au existat discuții despre impactul atacurilor asupra infrastructurii energetice asupra aprovizionării cu combustibil și asupra prețurilor practicate la pompă. Mediafax notează că autoritățile s-au întâlnit cu benzinarii și analizează dacă prelungesc sau nu situația de criză de pe piața carburanților, însă pentru adoptare este nevoie de un guvern „plin”. Băsescu nu a oferit detalii despre cum ar urma purtate negocierile cu Ucraina și nici despre măsuri concrete, dincolo de ideea de dialog și de diversificare a rutelor de aprovizionare. [...]
Presiunea pentru o reacție diplomatică mai dură față de Rusia crește după doborârea a două drone în mai puțin de 24 de ore, iar tema expulzării ambasadorului ajunge din nou pe agenda publică, potrivit HotNews . Fosta ministră a Justiției Ana Birchall i-a cerut președintelui Nicușor Dan să precizeze dacă își menține declarațiile din 31 mai, când, într-un interviu pentru BBC, a spus că nu exclude expulzarea ambasadorului Rusiei dacă incidentele cu drone se repetă. Birchall a invocat faptul că a doua dronă a fost doborâtă de un pilot român „chiar de pe același avion F-16” și a întrebat dacă poziția din 31 mai rămâne valabilă în cazul în care se confirmă că aparatele sunt din arsenalul Moscovei. În mesajul publicat pe Facebook, Birchall a susținut că, dacă originea rusească se confirmă, președintele ar trebui să ceară convocarea de urgență a ambasadorului Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe, declararea acestuia persona non grata (statut care duce la expulzare) și îndepărtarea sa din România. Ea a argumentat că „în politica externă și în securitatea națională nu este loc pentru ezitări” și că lipsa de consecvență ar afecta credibilitatea României atât în raport cu Rusia, cât și în fața partenerilor din NATO. Ce se știe oficial despre una dintre drone Parchetul General a confirmat vineri că drona interceptată în zona Padina, județul Buzău , era un aparat de tip Shahed și a fost doborâtă de un avion F-16 al armatei române. În acest caz, procurorii au deschis un dosar penal in rem, iar investigațiile vizează infracțiunea de operare a unei aeronave într-o zonă interzisă, faptă prevăzută de Codul Aerian. Context: măsuri și retorsiuni între București și Moscova În același material este amintit că președintele Nicușor Dan a anunțat la sfârșitul lunii mai închiderea Consulatului rus de la Constanța, chiar în ziua în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc din Galați. Tot vineri, Consulatul General al României din Sankt Petersburg a fost închis oficial, la o lună după ce Moscova a anunțat măsura de retorsiune. În acest moment, întrebarea centrală rămâne dacă autoritățile vor trata incidentul cu dronele ca pe un episod izolat sau ca pe un prag care justifică escaladarea răspunsului diplomatic, inclusiv prin expulzarea ambasadorului, în funcție de confirmările finale privind originea aparatelor. [...]
