Știri
Știri din categoria Politică
Lideri din UE speră ca alegerile din Ungaria să oprească veto-urile lui Viktor Orban, potrivit Reuters, care relatează că scrutinul din 12 aprilie va fi urmărit atent în capitalele europene.
Miza, din perspectiva Bruxelles-ului, este dacă Budapesta va înceta să blocheze decizii considerate esențiale, în special sprijinul financiar pentru Ucraina și pachetele de sancțiuni. În același timp, oficiali europeni intervievați de Reuters spun că nu se așteaptă la o schimbare completă de direcție chiar dacă Orban pierde.
Majoritatea sondajelor de opinie indică faptul că partidul naționalist Fidesz, aflat la putere din 2010, ar putea pierde în fața partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, notează Reuters. Alegerile sunt privite ca un posibil punct de inflexiune pentru modul în care Ungaria se raportează la deciziile comune ale UE.
Orban, care menține relații cordiale cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și este aliat apropiat al președintelui SUA, Donald Trump, a iritat frecvent partenerii europeni. Cel mai recent episod menționat de Reuters este blocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, gest care a amplificat tensiunile în interiorul Uniunii.
Un diplomat european a descris blocarea împrumutului pentru Ucraina drept momentul decisiv al deteriorării relației, arată Reuters.
„Acesta a fost paiul care a rupt spatele cămilei”, a spus un diplomat UE. „Din partea noastră, speranța de a-l aduce pe Orban la rațiune a dispărut.”
Diplomați din mai multe guverne UE afirmă că, dacă Orban pierde, speră la încetarea blocajelor Ungariei asupra unor politici care includ împrumutul pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și măsuri privind coloniști israelieni violenți. Pe de altă parte, dacă Orban câștigă și continuă să folosească dreptul de veto, unii oficiali anticipează o încercare de a marginaliza Ungaria în procesul decizional.
Fostul premier leton Krisjanis Karins a declarat pentru Reuters că „mai la fel” nu mai este o opțiune pentru majoritatea țărilor UE, iar un oficial european de rang înalt a spus că, dacă Orban rămâne, UE va trebui să schimbe modul de lucru. Un purtător de cuvânt al guvernului ungar nu a răspuns solicitării de comentariu, potrivit agenției.
În același timp, Reuters consemnează prudență la Bruxelles privind așteptările față de Peter Magyar. Vera Jourova, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a spus că o victorie a opoziției ar „reînnoi șansa de unitate pe chestiuni de bază de securitate” în UE, însă oficiali europeni consideră că Magyar ar rămâne printre vocile sceptice în privința migrației și a aderării Ucrainei la UE.
Magyar a declarat că vrea să ancoreze ferm Ungaria în UE și NATO și este interesat să deblocheze cea mai mare parte din aproximativ 17 miliarde de euro fonduri UE alocate Ungariei, înghețate de Bruxelles din cauza disputelor privind statul de drept, potrivit Reuters.
Analistul Richard Demeny, de la think tank-ul Political Capital din Budapesta, a spus că nu se așteaptă la o schimbare „la 180 de grade” în relația cu UE, dar vede posibilă o relație mai constructivă cu Bruxelles-ul. Un consilier al lui Magyar a declarat, sub protecția anonimatului, că pe migrație și extinderea UE diferențele față de actuala administrație nu ar fi mari, însă ar exista o diferență de abordare: Orban ar fi folosit aceste teme ca instrument de presiune, în timp ce un guvern condus de Magyar ar susține că reprezintă „interesul ungar”.
În ansamblu, Reuters descrie așteptarea dominantă din rândul mai multor oficiali europeni ca fiind una de „schimbare de atmosferă” la nivelul UE, cu speranța reducerii blocajelor, dar fără anticiparea unei repoziționări totale a Ungariei pe dosarele sensibile.
Recomandate
Viktor Orbán i-a atacat pe protestatarii care l-au huiduit la Győr , acuzându-i că „apără interesele Ucrainei”. Incidentul a avut loc vineri seară, într-un oraș considerat de ani buni un fief electoral al partidului de guvernământ Fidesz, pe fondul unei campanii electorale tensionate înaintea alegerilor parlamentare din 2026. În centrul orașului, sute de activiști ai partidului de opoziție Tisza s-au adunat înaintea discursului premierului, scandând lozinci antiguvernamentale și cerând explicații legate de corupție și situația economică, notează HVG.hu . Tensiunile au crescut după ce grupuri de bărbați îmbrăcați în negru, fără însemne de identificare, au blocat calea protestatarilor, iar liderul opoziției, Péter Magyar, a susținut că ar fi fost provocatori aduși de Fidesz pentru intimidare. În aceste condiții, Orbán a încercat să își țină discursul, însă a fost întrerupt de fluierături și strigăte. Premierul a reacționat acuzându-i pe contestatari că susțin Ucraina în detrimentul Ungariei și că ar urmări transferarea fondurilor naționale către statul vecin. Materialul mai arată că Győr ar putea să își schimbe opțiunea politică: un sondaj citat indică 40,5% intenții de vot pentru Fidesz, față de 36% pentru Tisza. În acest context, Orbán, aflat la putere de 16 ani, se confruntă cu o opoziție mai puternică decât în ciclurile electorale anterioare, iar Tisza, condus de Péter Magyar, este prezentat ca având șanse să obțină o majoritate constituțională. Pe fundalul campaniei, articolul amintește și de acuzații privind implicarea Rusiei în alegerile din Ungaria. Serviciile ruse de informații ar fi discutat un plan de a înscena un atentat asupra lui Orbán pentru a influența campania, iar alte investigații menționate de Libertatea vorbesc despre presupuse operațiuni ale GRU în Ungaria și despre controverse legate de cumpărarea voturilor, inclusiv prin pachete alimentare sau sume mici de bani, relatează Transtelex . [...]
AUR își declară sprijinul pentru Viktor Orban la alegerile parlamentare din Ungaria , potrivit Antena 3 CNN , care citează presa maghiară și un interviu acordat de europarlamentarul Gheorghe Piperea. Mesajul vine înaintea scrutinului din aprilie și este prezentat ca o poziționare politică explicită a partidului condus de George Simion față de competiția internă din Ungaria. Publicația Daily News Hungary relatează că AUR îl consideră pe Orban „alegerea corectă”, consemnând declarațiile lui Piperea dintr-un interviu pentru TransTelex. În același context, europarlamentarul AUR afirmă că „nu există obiecții serioase” față de premierul ungar, deși avertizează asupra menținerii îndelungate la putere a liderilor politici, și susține că Orban ar fi „în mod clar o alegere mai bună” decât partidul de opoziție condus de Péter Magyar. Potrivit relatării, Piperea argumentează că Fidesz și AUR împărtășesc o bază ideologică comună, descrisă drept „suveraniști conservatori”, cu convergențe pe teme precum migrația, politicile familiale și atitudinea critică față de instituțiile Uniunii Europene. El reia și poziția guvernului ungar privind războiul din Ucraina, inclusiv disputele energetice cu președintele Volodimir Zelenski, și critică acțiuni ale Kievului care ar afecta tranzitul petrolului prin conducta Drujba. „Cred că noi, suveraniștii conservatori: Fidesz și AUR, din România, ne aflăm pe o poziție similară. Faptul că domnul Orban – din când în când – pune la încercare relațiile de bună vecinătate prin reînvierea unor povești seculare este cu totul altceva. Dar în multe privințe – migrație, sprijin familial, Ucraina și Zelenski – ne aflăm pe aceeași poziție. Și dacă domnul Orban câștigă alegerile, va fi obligat să coopereze cu noi, pentru că AUR este următorul partid de guvernământ din România”, a declarat Gheorghe Piperea în interviu. În același timp, jurnaliștii maghiari citați de Antena 3 CNN notează că relațiile dintre Fidesz și AUR „par din ce în ce mai complicate”, în pofida apropierii ideologice. Ca reper este menționat un moment din mai 2025, când Orban ar fi semnalat sprijin pentru George Simion, însă evoluțiile recente ar indica o răcire: politicieni AUR ar fi lipsit de la reuniuni de dreapta organizate la Budapesta, inclusiv CPAC Ungaria și mitingul „Patrioți pentru Europa”, unde reprezentanții români ar fi fost excluși. Piperea califică lipsa invitației drept o „greșeală strategică” și susține că AUR ar trebui tratat ca partener, nu marginalizat, afirmând că „în circumstanțe normale, ar trebui să fim văzuți ca parteneri, nu ținuți la distanță”. În pofida tensiunilor, el apreciază că o cooperare între forțele „suverane” din Ungaria și România ar fi, în cele din urmă, inevitabilă, cu beneficii mai mari din consolidarea cooperării economice și sociale decât din alimentarea disputelor istorice. [...]
Marea Britanie va folosi o fregată germană ca navă-amiral într-o misiune NATO în Atlanticul de Nord , potrivit BILD , care citează publicația britanică „Telegraph” și descrie situația drept un motiv de critică politică la Londra. Conform relatării, decizia vine după ce premierul Keir Starmer a trimis distrugătorul „HMS Dragon” în estul Mediteranei, pentru a proteja un punct de sprijin al RAF în Cipru, în urma unui atac cu drone atribuit Iranului. În consecință, nava care era planificată să fie navă-amiral a unui grup naval permanent al NATO în Atlantic nu a mai fost disponibilă. BILD notează că presiunea asupra flotei britanice este amplificată de disponibilitatea redusă a distrugătoarelor: din șase unități moderne, doar două ar fi în prezent operaționale, iar alte trei se află în șantier din cauza unor probleme persistente la sistemul de propulsie. În acest context, Germania preia rolul de conducere în gruparea NATO, prin fregata „Sachsen”. „Royal Navy nu mai are oficial nave. Incapacitatea guvernului de a gestiona flota este o rușine națională – acum Germania trebuie să ne salveze”, a declarat deputatul conservator Ben Obese-Jecty, citat de BILD. Critici au venit și din partea laburiștilor, potrivit aceleiași surse: președintele comisiei pentru apărare, Tan Dhesi, a avertizat că episodul ar indica „lacune masive” de capacități și de forță de lovire. Din partea germană, misiunea fregatei este descrisă ca având drept obiectiv controlul și protecția rutelor maritime strategice și protejarea infrastructurii critice în Atlanticul de Nord, „potrivit unor surse din marină” citate de BILD. [...]
Reza Pahlavi le-a cerut susținătorilor lui Trump să mizeze pe schimbarea regimului la Teheran , potrivit Al Jazeera , într-un discurs susținut sâmbătă la Conservative Political Action Conference (CPAC) din Texas, pe fondul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. Pahlavi, fiul ultimului șah al Iranului și o figură proeminentă a opoziției din diaspora, a vorbit în Grapevine, Texas, unde a fost primit cu ovații. El a îndemnat administrația Trump să nu încheie un acord cu Iranul și să urmărească în schimb schimbarea regimului. „Președintele Trump face America măreață din nou. Eu intenționez să fac Iranul măreț din nou.” Declarațiile au venit la o lună de la decizia SUA și Israelului de a lansa războiul împotriva Iranului. Conform articolului, pe măsură ce conflictul intră în a doua lună, cel puțin 1.937 de persoane au fost ucise în Iran și zeci de mii au fost rănite, fără perspective imediate de încetare a luptelor. În sală, o parte dintre participanți au scandat „Trăiască regele!”, iar unii au purtat steaguri cu simbolul „Leul și Soarele”, asociat monarhiei iraniene înlăturate în 1979. În același timp, textul notează că există rezerve în diaspora iraniană față de atacurile SUA-Israel și efectele lor asupra viitorului țării, în timp ce analiștii avertizează că guvernul iranian nu este probabil să se prăbușească și ar putea ieși din conflict mai întărit. Al Jazeera consemnează și diviziunile din dreapta americană privind războiul: deși sondajele indică o opoziție majoritară în rândul electoratului, sprijinul este ridicat în rândul republicanilor. Un sondaj Pew Research Center citat în articol arată că 71% dintre votanții republicani au considerat corectă decizia SUA de a ataca Iranul, în timp ce, per total, 59% dintre alegători s-au opus loviturilor inițiale. În paralel, voci influente precum Tucker Carlson și Steve Bannon au criticat războiul, iar un tânăr activist intervievat de The Associated Press a descris intervenția drept o abatere de la promisiunea „America First”. [...]
PSD o consideră pe Diana Buzoianu „demisă” politic după prima moțiune simplă adoptată , potrivit News.ro , după declarațiile făcute de liderul partidului, Sorin Grindeanu, într-o conferință de presă la Târgoviște. Grindeanu a spus că, din perspectiva PSD, moțiunea simplă adoptată de Parlament împotriva Dianei Buzoianu, ministru al Mediului, echivalează cu o demitere și ar trebui să producă efecte în decizia premierului privind componența Guvernului. „Din punctul de vedere al PSD, doamna Buzoianu a fost demisă la prima moţiune”, a declarat Sorin Grindeanu, sâmbătă, într-o conferinţă de presă susţinută la Târgovişte, după întâlnirea regională Sud Muntenia. În același context, liderul PSD a argumentat că un prim-ministru „responsabil” trebuie să țină cont de semnalele venite din Parlament, fie prin moțiuni simple, fie prin voturile din comisiile de specialitate la audierile miniștrilor propuși. El a susținut că ignorarea unui astfel de vot ar afecta funcționarea coaliției, precizând totodată că PSD nu a cerut ca portofoliul USR să fie redistribuit către alte partide. Grindeanu a invocat și un exemplu din județul Dâmbovița, unde, potrivit afirmațiilor sale, peste 100.000 de oameni ar fi rămas fără apă potabilă de Crăciun, susținând că lipsa de răspuns și gestionarea defectuoasă a situației ar alimenta tensiuni în coaliție și ar putea avea consecințe politice. [...]
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a transmis un mesaj critic la adresa Guvernului , într-o postare pe Facebook interpretată ca un atac voalat la premierul Ilie Bolojan, potrivit Mediafax . Ivan, ministru PSD în Cabinetul condus de Bolojan, a făcut declarațiile în contextul consultărilor interne ale social-democraților privind viitorul partidului la guvernare. Ministrul a spus că a participat în județele Olt și Dâmbovița la întâlniri regionale ale PSD, unde ar fi discutat „deschis despre direcția partidului” și pașii următori. Fără să-l numească pe premier, Ivan a cerut o schimbare de abordare și a criticat întârzierile în luarea deciziilor. „Un lucru este clar: România nu mai are timp pentru orgolii, blocaje și jumătăți de măsură. Nu putem vorbi despre stabilitate, dacă schimbăm direcția din câteva în câteva luni. Dar nici nu putem rămâne într-o formulă în care deciziile vin greu, iar românii sunt cei care plătesc de fiecare dată costul întârzierilor.” Mesajul vine în timp ce filialele PSD din regiunea Sud Muntenia au organizat sâmbătă, la Târgoviște, o consultare despre poziționarea partidului în actuala coaliție. Rezultatul întâlnirii a fost prezentat de președintele PSD, Sorin Grindeanu, care a indicat nemulțumiri legate de modul în care funcționează guvernarea. Grindeanu a afirmat că, în urma ședinței, „lucrurile nu merg bine”, iar concluzia ar fi că PSD „trebuie să facem ceva”, invocând responsabilitatea față de populație și susținând că „de foarte multe ori intențiile noastre bune au fost ignorate”. Conform aceleiași surse, PSD derulează o consultare internă mai amplă privind viitorul partidului în coaliția de guvernare, inclusiv în formula cu premierul Ilie Bolojan și cu USR. Consultarea ar urma să se încheie în aprilie, iar decizia finală să fie comunicată după 20 aprilie. [...]
