Știri
Știri din categoria Politică
Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de presiuni asupra CCR, potrivit HotNews.ro. Reacția vine după ce premierul a trimis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care a avertizat că România ar putea pierde bani din PNRR dacă CCR nu se pronunță asupra legii privind pensiile magistraților.
Într-un comunicat intitulat „Apel către primul ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”, Savonea spune că mesajul Guvernului, care leagă decizia CCR de consecințe financiare, „reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Ea contestă și argumentul Executivului potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului ar duce automat la pierderea fondurilor din PNRR, pe care îl califică drept „din punct de vedere juridic, inexact”.
„Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.”
Savonea subliniază că CCR nu este parte din implementarea politicilor guvernamentale și nici „un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”, iar deciziile Curții trebuie să rezulte exclusiv din analiza juridică. În plus, invocarea articolului 148 din Constituție, referitor la obligațiile României față de Uniunea Europeană, nu ar justifica „exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte”, asupra unei autorități jurisdicționale, susține președinta Înaltei Curți.
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan i-a transmis vineri președintei CCR că România depinde de decizia Curții din 11 februarie 2026 pentru a mai avea șanse să primească 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR. În scrisoare, premierul arată că ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat la 30 ianuarie că, „pe baza informațiilor existente la acest moment”, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit, cu efectul pierderii sumei menționate, însă nu va transmite o informare oficială înainte de 11 februarie.
Contextul este dat de faptul că CCR a amânat de patru ori pronunțarea asupra legii pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fixând termenul de 11 februarie 2026. Potrivit HotNews.ro, amânările anterioare au avut loc pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și pe 16 ianuarie 2026, ultima fiind motivată de depunerea unor documente noi care trebuie analizate de judecătorii constituționali.
Recomandate
Modelul Oradea arată că reforma companiilor publice poate reduce datoriile fără subvenții masive , iar comparația cu Bucureștiul pune presiune politică pe pachetul de măsuri blocat în Parlament, potrivit unei analize Fanatik . În centrul disputei este reforma companiilor de stat (audituri externe, comasări, reducerea subvențiilor și listarea la bursă a unor pachete minoritare), pe care moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a blocat-o, după ce, cu o zi înainte, cele două partide votaseră în Senat o lege care interzice Guvernului să vândă acțiuni la companiile de stat. Ilie Bolojan a acuzat public că numirile politice din companiile de stat sunt o „boală” și a legat direct rezistența la reformă de protecția contractuală a conducerilor și de bugete aprobate condiționat de reducerea cheltuielilor. „Există un partid care, oriunde e o problemă de genul acesta, vedem că are o densitate mare de oameni. Boala asta se numește pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente”, a spus liderul PNL. Miza economică: bani pierduți din PNRR și risc de costuri mai mari Dincolo de conflictul politic, analiza indică o consecință financiară deja materializată: România a pierdut „definitiv” peste 450 de milioane de euro din PNRR, pentru că a ratat jaloane din cererea de plată nr. 3 legate de numiri în companii din transporturi și energie. În plus, până la finalul lunii august (termenul menționat în text pentru închiderea PNRR), Guvernul mai are de încheiat 15–20 de reforme prioritare din cererile de plată 5 și 6, iar „nota de plată” ar putea depăși „câteva miliarde de euro”, conform aceleiași surse. Ce arată cifrele din Oradea: profituri mai mari și datorii mai mici Fanatik folosește Oradea ca studiu de caz pentru a argumenta că o administrație locală poate împinge companiile municipale spre disciplină financiară, fără a transforma serviciile publice în „găuri negre” pentru buget. Datele prezentate în analiză: Compania de Apă Oradea SA (2024) : peste 500 de angajați, cifră de afaceri de peste 150 milioane lei, profit net 28 milioane lei , datorii de peste 24 milioane lei. Pentru comparație, în București, Apa Nova (unde municipalitatea are 16% din acțiuni) are cifră de afaceri de 1,3 miliarde lei, profit 122 milioane lei și datorii de 1,2 miliarde lei (datele sunt redate în analiză). Evoluție 2008–2020 la Compania de Apă Oradea : cifra de afaceri 42 milioane lei → 77 milioane lei; profit net 700.000 lei → peste 8 milioane lei; datorii 55 milioane lei → 41 milioane lei. Analiza notează o creștere a profitului net de peste 11 ori (1.071%) și o scădere nominală a datoriilor de 25,4%. Oradea Transport Local (OTL) SA (2008–2020) : cifra de afaceri ~33 milioane lei → ~50 milioane lei; profit net ~500.000 lei → 11.000 lei; datorii peste 38 milioane lei → peste 16 milioane lei. Sursa subliniază că OTL nu a înregistrat pierderi în fiecare an până în prezent și că datoriile au continuat să scadă, la 10 milioane lei. Administrația Domeniului Public (ADP) Oradea : în 2008, cifră de afaceri 8,2 milioane lei, profit 595.000 lei, datorii 1,2 milioane lei; „astăzi”, cifră de afaceri peste 56 milioane lei, profit 12 milioane lei, datorii 3,8 milioane lei. Textul menționează că în 2025 compania a adus peste 12 milioane lei la bugetul local din redevențe, parcări și dividende, după ce și-a acoperit aproape complet datoriile făcute pentru investiții (inclusiv aquapark-ul Nymphaea și modernizarea Pieței Rogerius). Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) : profit 3 milioane lei în 2020 și 8 milioane lei în 2024; rolul principal este administrarea parcurilor industriale și atragerea de investiții (este dat exemplul investiției Nokian Tyres de 650 milioane euro ). Termoficare Oradea SA : singura companie municipală pe pierdere, cu pierderi de 28 milioane lei în 2024 , cifră de afaceri 373 milioane lei și datorii de peste 150 milioane lei. Explicațiile invocate: tarife înghețate sub cost și impactul crizei energetice (dependență de prețul gazelor). În 2020, compania era pe profit (+800.000 lei), cu datorii sub 70 milioane lei. Contrastul cu Bucureștiul: subvenții mari, datorii și risc operațional Analiza pune în oglindă Oradea cu Bucureștiul, unde companiile municipale sunt mai numeroase (10–11, după ce în mandatul Gabrielei Firea ajunseseră la circa 30), iar presiunea bugetară este mai greu de „ascuns”. Sunt menționate două repere: STB : aproape 10.000 de angajați, cifră de afaceri de aproape 1,7 miliarde lei, profit net 600.000 lei, plus o subvenție de peste 1 miliard lei în 2024. Termoenergetica : datorii de peste 1,5 miliarde lei și risc de dizolvare, în condițiile în care Primăria Capitalei acoperă 60% din cheltuieli (atribuit în text declarațiilor primarului Ciucu). Sunt amintite și constatări ale Curții de Conturi și ale unor audituri externe privind probleme de funcționare. Ce urmează politic: reforma companiilor de stat rămâne blocată În logica articolului, „rețeta” Oradea este folosită ca argument pentru reluarea reformei companiilor de stat, însă moțiunea de cenzură și legea votată în Senat care interzice vânzarea de acțiuni au îngustat spațiul de manevră al Executivului. În paralel, presiunea rămâne pe calendarul PNRR, unde întârzierile la guvernanța companiilor din transporturi și energie au produs deja pierderi financiare și pot amplifica costurile în lunile următoare, potrivit analizei. [...]
PSD avertizează că întârzierile pe PNRR pot costa bani și încearcă să reasigure UE că nu schimbă direcția pro-europeană , potrivit Digi24 . Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu , a spus după întâlnirea cu ambasadorii statelor UE acreditați la București că partidul își menține sprijinul pentru PNRR, programul SAFE și obiectivul de aderare la OCDE, indiferent dacă PSD ajunge la guvernare sau rămâne în opoziție. Mesajul către ambasadorii UE: angajamentele rămân, disputa e pe „management” Grindeanu a afirmat că le-a explicat diplomaților „situația la zi” din punct de vedere economic și politic și că a răspuns întrebărilor legate de scenariile de după moțiunea de cenzură. El a susținut că înțelegerile recente privind PNRR, SAFE, OCDE, cadrul fiscal și măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană „nu comportă schimbări”. „Indiferent de poziția PSD, că se află la guvernare sau în opoziție, sunt lucruri pentru care noi ne-am dat acordul, în mare, ca politici publice. Din perspectiva noastră, nu vor fi schimbate”. În același timp, liderul PSD a criticat ritmul în care actualul Executiv gestionează reformele asumate, punctând că diferențele țin de modul de implementare, nu de obiectivele în sine. PNRR: exemplul legii salarizării și riscul financiar invocat Grindeanu a dat ca exemplu legea salarizării, descrisă ca un jalon important din PNRR, despre care a spus că întârzie să intre în dezbaterea Senatului. În acest context, a avertizat asupra riscului de pierdere a unor fonduri. „E adevărat că nu e un jalon simplu de îndeplinit. Dar dacă nu faci nimic, sigur pierzi 700 de milioane”. „Nu există o alianță PSD-AUR” și deschidere pentru negocieri de guvernare Întrebat despre temeri privind o apropiere PSD–AUR după moțiunea de cenzură, Grindeanu a negat „categoric” existența unei înțelegeri post-moțiune cu AUR și a spus că PSD este deschis la găsirea unei soluții rapide pentru formarea unei majorități. Totodată, el a comentat critic un comunicat al PNL care acuza PSD că provoacă instabilitate politică și economică, susținând că se poate ajunge „rapid” la un guvern dacă negocierile sunt purtate „onest”. Ce urmează: date INS și presiunea pe calendarul reformelor Grindeanu a mai spus că în „două zile” urmează să fie publicate date economice de la INS pentru primul trimestru, pe care le-a prezentat drept un indicator al stării economiei și al „managementului” actualei guvernări. În paralel, miza imediată rămâne calendarul reformelor din PNRR, unde întârzierile pot avea consecințe financiare, conform argumentației liderului PSD. [...]
Ministrul interimar al Finanțelor avertizează că miza evaluărilor de rating este costul finanțării României și spune că autoritățile trebuie să transmită „clar ce vrem să facem ca țară”, după o discuție cu Standard & Poor’s (S&P), potrivit Digi24 . Alexandru Nazare a anunțat că, la finalul săptămânii, a avut „o discuție foarte bună” cu reprezentanții S&P, împreună cu echipa Ministerului Finanțelor, în continuarea dialogurilor din ultimele zile cu celelalte agenții de rating. Mesajul a fost publicat duminică, pe Facebook. De ce contează: ratingul influențează direct cât de scump se împrumută statul Nazare susține că, în actualul context intern și internațional, este „esențial” ca România să comunice coerent direcția economică, dincolo de disputa politică. În opinia sa, „ceea ce ne-a lipsit în ultimii ani a fost consecvența unor politici coerente”, capabile să asigure sustenabilitatea economică pe termen mediu și lung. Ministrul interimar leagă explicit atingerea obiectivelor economico-financiare de „acces la finanțare mult mai ieftină”, inclusiv prin granturi și împrumuturi pe termen lung, la costuri mai reduse decât cele din piețele financiare, pentru: dezvoltarea infrastructurii critice; creșterea capacităților interne de producție; ajustarea fiscală necesară reducerii deficitului de cont curent. Ce urmăresc agențiile și ce semnale transmite Guvernul Nazare afirmă că agențiile de rating se uită la „voința și capacitatea” autorităților de a continua reformele și investițiile asumate prin Planul Fiscal pe termen mediu, PNRR și Programul SAFE. El adaugă că, pentru S&P, ca și pentru celelalte agenții, este importantă menținerea trendului și a ritmului de ajustare fiscală. În același mesaj, ministrul interimar indică drept argumente „măsurile adoptate” și „disciplina fiscală” ale Guvernului condus de Ilie Bolojan , menționând o execuție bugetară „foarte bună” în primul trimestru: un deficit de aproximativ 1% din PIB, „la mai puțin de jumătate” față de aceeași perioadă a anului trecut. Nazare precizează însă că, în trimestrul al doilea, se așteaptă un volum mai mare de plăți, inclusiv pe componenta PNRR și la investițiile naționale, ceea ce „se va reflecta” în nivelul deficitului în lunile următoare. Calendarul evaluărilor și riscul unui comitet ad-hoc Ministrul interimar avertizează că România rămâne vulnerabilă prin „perspectiva negativă asociată gradului investițional” și enumeră evaluările care urmează în 2026: la finalul lunii iulie: Fitch; în august: Moody’s; în octombrie: S&P. În cazul unei „înrăutățiri vizibile a situației”, spune Nazare, oricare dintre agenții poate convoca ad-hoc comitetul de rating, care ar putea lua o decizie cu „consecințe extrem de grave” pentru România. [...]
PNL încearcă să-și securizeze coeziunea după ieșirea de la guvernare , iar eurodeputatul Rareș Bogdan susține că partidul nu va avea plecări și nici nu se va scinda, în pofida tensiunilor interne, potrivit HotNews . Declarația vine după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și după o ședință „tensionată” a Biroului Politic Național , în care PNL a decis prin vot intrarea în opoziție. Rareș Bogdan spune că, deși au existat poziții divergente în partid, decizia luată va fi respectată de toți. Într-un mesaj transmis spotmedia.ro și citat de News.ro, Rareș Bogdan afirmă că nu este un susținător al președintelui PNL, Ilie Bolojan, dar că acest lucru nu exclude dialogul și colaborarea. El susține că l-a avertizat pe Bolojan încă din iunie anul trecut, după alegerile prezidențiale, când acesta a fost desemnat prim-ministru, că PSD „nu vrea reforme”. „I-am văzut cum s-au comportat în şedinţele de Coaliţie, trei ani la rând. Din păcate, luni de zile, în cazul lui Ilie Bolojan, şi ani, în cazul lui Ciucă sau al lui Cîţu, PSD i-a îmbrăţişat şi i-a adormit”, a declarat eurodeputatul liberal. Ce transmite PNL către piața politică Mesajul central al lui Rareș Bogdan este că partidul va rămâne unit și disciplinat după votul intern, chiar dacă au existat lideri care ar fi preferat rămânerea la guvernare. În același timp, el indică faptul că ieșirea de la guvernare „fără PSD” îi este favorabilă. „S-a luat o decizie, o respect – iar aceasta din urmă, cea fără PSD, chiar îmi convine. E pe gustul meu”, a subliniat liderul PNL în mesajul transmis spotmedia.ro. Miza intrării în opoziție: repoziționare pe termen lung Rareș Bogdan apreciază că perioada de „2 ani și 8 luni” în opoziție este semnificativă și leagă această strategie de evoluțiile electorale din Europa, unde spune că se conturează o orientare către conservatorism. În lipsa altor detalii despre pașii următori ai conducerii PNL, mesajul public urmărește în principal să reducă riscul perceput de fragmentare internă după schimbarea de direcție politică și după căderea guvernului. [...]
Miza finanțărilor pentru proiecte locale fracturează PNL , iar primarii liberali se împart între rămânerea la guvernare pentru acces la bani și trecerea în opoziție alături de Ilie Bolojan , potrivit Adevărul , care citează surse din conducerea partidului. În interiorul PNL s-au conturat trei tabere în rândul primarilor: cei care vor „musai” ca partidul să rămână la guvernare indiferent de numele premierului, cei care ar urma linia lui Bolojan chiar cu riscul pierderii finanțărilor pentru proiectele locale și o a treia categorie, care ar vrea și la putere, dar îl consideră pe Bolojan „politicianul viitorului”, conform surselor citate. De ce contează: accesul la bani devine criteriul de poziționare Potrivit informațiilor, în ultimele zile au existat discuții intense între grupările pro și anti-Bolojan și primarii PNL. Curentul majoritar ar fi de partea lui Bolojan, însă tabăra celor care vor să rămână la putere rămâne „semnificativă”. O linie de separație importantă este legată de dependența de finanțările guvernamentale, în special de la Ministerul Dezvoltării , pentru proiecte deja începute. Sursele citate susțin că unii primari se tem că, fără aceste fonduri, nu își pot finaliza investițiile promise în campania din 2024 și ar putea pierde alegerile locale din 2028. Cine își permite opoziția și cine nu În Ardeal, o parte dintre primari ar fi dispuși să treacă în opoziție alături de Bolojan. Argumentul invocat de surse este că unii dintre ei au deja mai multe mandate, sunt bine ancorați în comunități și au accesat fonduri europene, ceea ce i-ar face mai puțin vulnerabili electoral în 2028, indiferent dacă partidul este la guvernare sau în opoziție. De cealaltă parte, mulți primari ar prefera menținerea la guvernare tocmai pentru continuitatea finanțărilor necesare proiectelor locale. Ce urmează: presiune pe scenariul „Bolojan premier”, dar șanse mici Chiar și între primarii care vor la putere există, potrivit sursei, o divizare: unii cred că vor primi bani indiferent de premier, alții sunt mai reticenți după ce Bolojan le-ar fi spus că va fi dificil să se mai obțină finanțări din bani publici în contextul în care România trebuie să reducă deficitul bugetar. Mai există și aleși locali care ar încerca să împace ambele direcții: ar vrea la guvernare pentru finanțare, dar mizează pe Bolojan ca lider dominant în anii următori, pe fondul „valului de simpatie” recent. În acest cadru, scenariul preferat de ei ar fi guvernarea cu Bolojan premier, însă, potrivit surselor citate, este „foarte puțin probabil” în acest moment. [...]
Disputa politică pe PNRR riscă să blocheze decizii de guvernanță la companiile de stat , după ce Radu Oprea (fost secretar general al Guvernului din partea PSD) a acuzat-o pe Oana Gheorghiu că ar fi contribuit la pierderea a aproximativ 200 de milioane de euro (aprox. 1 miliard lei) din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit Libertatea . Miza conflictului este legată de cererea de plată nr. 3 din PNRR și de modul în care România a îndeplinit (sau nu) jaloane asumate față de Comisia Europeană, într-un context în care pierderile și suspendările de fonduri sunt deja cuantificate la nivel european. Acuzația: „comitetul” condus de Gheorghiu ar fi fost invocat în motivarea pierderii Radu Oprea susține că motivarea Comisiei Europene pentru pierderea a circa 200 de milioane de euro ar face trimitere la Decizia 572/2025 și la un comitet „reactivat” și condus de Oana Gheorghiu, despre care afirmă că ar fi „diluat funcțiile principale ale AMEPIP ” și ar fi creat o „structură paralelă de guvernanță corporativă”. În postarea citată de publicație, Oprea afirmă că există „dovezi” și își leagă acuzația de explicațiile Comisiei privind pierderea banilor. Cronologia invocată: disputa pe cine era responsabil la depunere și la suspendare Conflictul Oprea–Gheorghiu a escaladat după un schimb de replici început pe 6 mai, pe fondul unui alt subiect: listarea la bursă a unor companii, inițiată de Executiv. Gheorghiu a răspuns pe 8 mai, afirmând că România a pierdut „sute de milioane de euro” la cererea de plată nr. 3 și că responsabilii ar încerca să-și acopere „incompetența”. Pe 10 mai, Oprea a contestat o dată menționată de Gheorghiu, spunând că cererea de plată nr. 3 ar fi fost depusă pe 15 decembrie 2023 (nu pe 15 aprilie 2023) și a argumentat că, la acel moment, coordonarea legală a reformei la Secretariatul General al Guvernului ar fi fost în responsabilitatea PNL. Tot el indică și data de 28 mai 2025, când Comisia ar fi suspendat 330 de milioane de euro pentru neîndeplinirea jalonului 440, susținând că atunci conducerea SGG era tot PNL. Contextul financiar: ce a comunicat Comisia Europeană despre cererea de plată nr. 3 Potrivit informațiilor reluate în articol, scandalul mai larg a pornit după ce Comisia Europeană a comunicat Guvernului că România va primi 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) din banii suspendați, dar va pierde aproape 459 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru neîndeplinirea a patru jaloane din cererea de plată nr. 3. În același context, ministrul proiectelor europene Dragoș Pîslaru i-a acuzat pe fostul ministru Adrian Câciu și pe fostul premier Marcel Ciolacu că ar fi prezentat drept îndeplinite jaloane care „în realitate, nu erau finalizate”, acuzație respinsă de Câciu, care a contraatacat cu propriile afirmații despre pierderi și responsabilități. De ce contează: guvernanța companiilor de stat devine teren de conflict politic Dincolo de schimbul de acuzații, disputa atinge direct arhitectura de guvernanță corporativă (regulile și instituțiile prin care sunt conduse companiile de stat) și relația cu condiționalitățile PNRR. În practică, astfel de conflicte pot întârzia decizii precum reforme instituționale, numiri, sau proiecte care depind de îndeplinirea jalonelor, cu efect asupra accesului la finanțare europeană. Publicația nu indică, în materialul citat, o reacție nouă a Oanei Gheorghiu la acuzațiile formulate de Radu Oprea pe 10 mai. [...]
