Știri
Știri din categoria Politică
Șefa Înaltei Curți, Lia Savonea, îl acuză pe premierul Ilie Bolojan de presiuni asupra CCR, potrivit HotNews.ro. Reacția vine după ce premierul a trimis o scrisoare președintei Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, în care a avertizat că România ar putea pierde bani din PNRR dacă CCR nu se pronunță asupra legii privind pensiile magistraților.
Într-un comunicat intitulat „Apel către primul ministru pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției”, Savonea spune că mesajul Guvernului, care leagă decizia CCR de consecințe financiare, „reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Ea contestă și argumentul Executivului potrivit căruia o eventuală constatare a neconstituționalității proiectului ar duce automat la pierderea fondurilor din PNRR, pe care îl califică drept „din punct de vedere juridic, inexact”.
„Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare.”
Savonea subliniază că CCR nu este parte din implementarea politicilor guvernamentale și nici „un instrument de validare a obiectivelor financiare ale Executivului”, iar deciziile Curții trebuie să rezulte exclusiv din analiza juridică. În plus, invocarea articolului 148 din Constituție, referitor la obligațiile României față de Uniunea Europeană, nu ar justifica „exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte”, asupra unei autorități jurisdicționale, susține președinta Înaltei Curți.
De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan i-a transmis vineri președintei CCR că România depinde de decizia Curții din 11 februarie 2026 pentru a mai avea șanse să primească 231 de milioane de euro aferente jalonului privind reforma pensiilor magistraților din PNRR. În scrisoare, premierul arată că ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene a fost informat la 30 ianuarie că, „pe baza informațiilor existente la acest moment”, Comisia Europeană consideră jalonul neîndeplinit, cu efectul pierderii sumei menționate, însă nu va transmite o informare oficială înainte de 11 februarie.
Contextul este dat de faptul că CCR a amânat de patru ori pronunțarea asupra legii pensiilor magistraților, cea mai recentă amânare fixând termenul de 11 februarie 2026. Potrivit HotNews.ro, amânările anterioare au avut loc pe 10, 28 și 29 decembrie 2025 și pe 16 ianuarie 2026, ultima fiind motivată de depunerea unor documente noi care trebuie analizate de judecătorii constituționali.
Recomandate
Negocierile pentru formarea noului Guvern rămân blocate , iar PSD avertizează că întârzierea devine o problemă de credibilitate externă, în condițiile în care se apropie discuțiile oficiale ale României cu agențiile de rating, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , spune că „se fac primii pași” pentru un nou Executiv, după ce joi ar fi convenit cu o parte dintre liderii politici asupra principiilor generale ale unui viitor acord politic. Aceste principii vizează „ținte macroeconomice, PNRR, OCDE și SAFE”, conform aceleiași surse. Miza imediată: discuțiile cu agențiile de rating Grindeanu susține că instalarea rapidă a unui guvern „este urgentă” pe fondul apropierii discuțiilor cu agențiile de rating, fără a detalia un calendar sau ce anume ar fi în joc în aceste întâlniri. Acuzații către USR și amenințarea cu o majoritate fără ei Într-o postare pe Facebook, liderul PSD acuză USR de „contorsiuni politice”, „răzgândiri” și „inventarea unor motive” pentru ca România să nu aibă un guvern funcțional, vorbind despre „deblocarea crizei prin blocaj”, pe care o numește „un nou paradox politic”. „Mai exact, s-a ajuns la deblocarea crizei prin blocaj. Acesta este noul paradox politic pe care îl pune astăzi pe masă USR”, a scris Grindeanu. Totodată, Grindeanu transmite că, dacă USR „nu vor să fie parte a soluției”, ar trebui „să voteze un guvern cu puteri depline cu prim-ministru PSD”, adăugând că „se poate și fără ei”. În paralel, Dominic Fritz , președintele USR, a declarat că „rotativa” este punctul de plecare pentru un acord politic și că „pentru orice altceva lipsește încrederea”. Liderul USR a mai spus că „să lași PSD să guverneze singur acum ar fi o imensă greșeală”, potrivit informațiilor din articol. [...]
Critica lui CTP lovește în strategia de cadre a PNL , după ce Cristian Tudor Popescu îl acuză pe Ilie Bolojan că validează „traseismul” și readuce în prim-plan figuri controversate în partid, potrivit Adevărul . Punctul declanșator este instalarea la șefia organizației PNL Ilfov a lui Adrian Peiu , prezentat ca fost membru AUR, apoi SOS și ulterior „înfipt în PACE”. Într-o postare pe Facebook, Popescu ironizează trecerea lui Peiu la liberali și amintește că acesta ar fi votat la moțiunea de cenzură „pentru «a scăpa poporul român de guvernul Bolojan»”, înainte de a deveni, în formularea sa, „brătian”. „Traseismul” ca simptom și cost de credibilitate CTP își leagă critica de un concept pe care spune că l-a introdus în spațiul public – „traseist” – inspirat, potrivit relatării, de Mircea Coșea, ministru în guvernul Văcăroiu. În aceeași logică, gazetarul sugerează că promovarea rapidă a lui Peiu în PNL ridică întrebări despre „trocul” din spatele mutării politice, fără a indica însă o probă concretă sau un mecanism verificabil. Ținta: Ilie Bolojan și deciziile de conducere din partid Popescu afirmă că, în urmă cu o lună, îl vedea pe Ilie Bolojan nu doar ca administrator, ci și ca „politician puternic”, dar revine acum cu o etichetare critică, descriindu-l drept „politician carpato-danubian”. În argumentația sa, el pune în aceeași ramă schimbări de persoane în PNL și nume cu probleme penale sau acuzații publice, menționându-i pe Marian Petrache (despre care spune că ar fi fost acuzat de mită și șantaj) și pe George Scripcaru (despre care afirmă că a fost anchetat în dosare de corupție de-a lungul anilor). Pentru contextul acestor mișcări interne, publicația trimite la un material despre „recentele mișcări din interiorul PNL” și la un alt articol despre Adrian Peiu și traseul său politic: Adevărul , respectiv Adevărul . Un reproș personal: „gest moral” versus „manevră politică” O parte importantă a mesajului lui CTP este construită în jurul unei întâlniri pe care spune că a avut-o cu Bolojan în 2023, la Oradea. Popescu relatează că Bolojan i-ar fi amintit episodul în care, ca președinte al Clubului Român de Presă, s-ar fi opus unei tentative de mită „de mari proporții” din perioada guvernului Tăriceanu, legată de Casa Scânteii. „Astăzi, însă, președintele PNL mă obligă să înțeleg că prețuise atitudinea mea ca pe o manevră politică dibace, și nu ca pe ceea ce fusese, un gest moral de tip kamikaze”. În final, CTP adaugă o referire la trecutul politic al lui Bolojan, afirmând că acesta „era Secretarul General al celui pe care l-am numit Viermele în Untură”, și îl menționează, în treacăt, pe primarul general Ciprian Ciucu, despre care spune că ar vedea „ceva tulbure și temător” în „privirea și vorbirea” lui. Din informațiile prezentate, miza nu este doar un conflict de opinii, ci semnalul că promovările interne și recrutările din zone politice incompatibile pot eroda credibilitatea unei conduceri care încearcă să se prezinte drept reformatoare. [...]
Dragoș Pîslaru pune presiune pe negocierile pentru guvernare, susținând că un executiv minoritar PNL–USR–UDMR ar avea „legitimitate morală” și ar oferi continuitate pe PNRR și OECD , potrivit Mediafax . Mesajul vine în contextul discuțiilor despre formula viitorului guvern și despre cine va fi nominalizat premier. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a declarat, într-o intervenție la Digi24, că varianta PNL–USR–UDMR ar fi „mult mai legitimă” decât scenarii care includ PSD. Argumentul central invocat de Pîslaru este că PSD și-ar fi pierdut influența în negocieri și ar fi încercat alianțe cu AUR. „În primul rând este vorba de legitimitate morală. PSD a conspirat (...) Lideri ai Partidului Social-Democrat au mers în curtea AUR (...) pentru a cerși voturi. (...) cred că în acest moment PSD este un mare învins (...) procentele cumulate PNL-USR-UDMR sunt mult mai mari decât cu ce vine Partidul Social-Democrat.” Miza: stabilitatea guvernării și continuitatea proiectelor europene Dincolo de disputa politică, Pîslaru leagă formula de guvernare de capacitatea executivului de a duce la capăt proiecte considerate prioritare, menționând explicit PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și obiectivul de aderare la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) . „(...) ceea ce garantează (...) continuitate (...) pe aceste lucruri clare legate de PNRR, OECD (...) un guvern cu puteri depline (...) ar fi cele mai mari șanse pentru România ca să putem să ne atingem obiective.” Linia roșie: o eventuală apropiere PSD–AUR Întrebat despre posibilitatea unei înțelegeri PSD–AUR, Pîslaru a spus că un astfel de scenariu ar schimba datele problemei, dar a insistat că PNL nu ar accepta o guvernare „susținută de AUR”. „Partidul Național Liberal nu vrea să aibă niciun lucru de împărțit cu AUR (...) nu cred că Partidul Național Liberal ar vota (...) orice fel de melange între PSD și AUR (...)” Ce urmează Pîslaru a amintit că decizia finală privind nominalizarea premierului aparține președintelui și că alianța PNL–USR–UDMR ar putea veni cu una sau mai multe propuneri de prim-ministru. În același timp, el a susținut că PSD ar încerca să își maximizeze influența în negocieri prin condiții greu de acceptat de celelalte partide. [...]
Escaladarea publică dintre PSD și PNL complică negocierile pentru un guvern stabil , într-un moment în care liderii PNL-USR-UDMR discută la Palatul Victoria despre formula viitorului executiv, potrivit HotNews . Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a lansat joi un atac dur la adresa președintelui PNL, Ilie Bolojan , acuzându-l că și-a schimbat repetat pozițiile în discuțiile privind formarea guvernului și că „l-a mințit inclusiv pe Președintele României”. Mesajul a fost publicat pe Facebook și vine în plin blocaj politic legat de majoritatea parlamentară. Miza: majoritatea și calendarul instalării guvernului În paralel cu mesajul lui Manda, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor au o întâlnire la Guvern pe tema formării viitorului executiv, în condițiile în care PNL-USR-UDMR ar urmări o formulă de guvern minoritar (detalii în relatarea HotNews ). PSD, pe de altă parte, a anunțat miercuri că își asumă guvernarea și îl propune pe Sorin Grindeanu ca variantă de premier, conform aceleiași publicații ( HotNews ). În acest context, atacul public ridică presiunea pe negocieri și reduce spațiul pentru un compromis rapid, mai ales dacă voturile PSD rămân necesare pentru trecerea unui guvern prin Parlament. Acuzațiile PSD: „schimbați condițiile” și „inventați motive” Manda susține că Bolojan ar fi cerut, pe rând, un guvern tehnocrat fără PSD, apoi ar fi refuzat varianta cu secretari de stat și prefecți politici, iar ulterior ar fi invocat problema „PSD-iștilor vopsiți” din guvern. În mesaj, liderul PSD afirmă că, de fiecare dată când condițiile ar fi fost acceptate, PNL ar fi venit cu alte solicitări. „Domnule Bolojan, v-ați prezentat ca un om serios, riguros, scrupulos. În realitate, v-ați dovedit un MINCINOS. L-ați mințit inclusiv pe Președintele României.” Manda mai afirmă că PSD „nu a condiționat niciodată votul de funcții, ci de programul de guvernare” și îl acuză pe Bolojan că, după ce a spus că poate vota un guvern PSD, și-ar fi schimbat din nou poziția. „Rotativa” și problema voturilor în Parlament Un punct central al criticilor este ideea unei „rotative” la guvernare, despre care Manda spune că ar fi fost propusă ulterior de Bolojan la Cotroceni. În interpretarea PSD, o astfel de mișcare ar însemna solicitarea unui „alt guvern” care ar avea nevoie, din nou, de voturi în Parlament, inclusiv de la PSD. În finalul mesajului, Manda introduce și o linie de atac legată de George Simion, sugerând că Bolojan ar ajunge să depindă de acesta pentru a-și susține poziția politică. Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile pentru viitorul executiv continuă, însă schimbul de acuzații publice între PSD și PNL indică o tensionare a relației exact în momentul în care se discută formula de guvernare și susținerea parlamentară. Dacă pozițiile rămân ireconciliabile, riscul este prelungirea interimatului și întârzierea instalării unui guvern cu sprijin suficient în Parlament. [...]
Criticile ministrului Dragoș Pîslaru la adresa „liniilor roșii” invocate de PSD riscă să rigidizeze negocierile pentru formarea guvernului , într-un moment în care, potrivit Mediafax , se conturează două scenarii de guvernare și o posibilă soluție minoritară. Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a declarat miercuri pentru G4Media că poziția PSD în negocieri este „prea restrictivă” și că partidul ar pune „condiții limitative” în discuțiile despre formarea Executivului. În acest context, el a ironizat faptul că PSD ar adopta acum „linii roșii”, după ce ar fi criticat anterior „inflexibilitatea și rigiditatea” premierului Ilie Bolojan. „Ideea pe care PSD-ul a pus-o acum, că ei nu se joacă de lucrurile acestea, este extrem de limitativă pe de-o parte și nu cred că sunt în măsură să pună condiții.” Două opțiuni de guvernare, cu PSD în centru În declarațiile citate, Pîslaru a indicat că discuțiile se poartă în jurul a două variante, pe care le consideră „legitime și posibile”: un guvern PSD „monocolor”; un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, susținut de PSD. Ministrul a mai spus că, în final, acceptarea unui vot în Parlament din partea celeilalte tabere este „inevitabilă” în procesul politic. Ce urmează în negocieri: rolul președintelui și ideea unui acord politic Pîslaru a afirmat că președintele României, Nicușor Dan , „a anunțat foarte clar” că se uită la o soluție minoritară și așteaptă de la partide o propunere. În viziunea sa, următorul pas nu ar fi o negociere directă „în cameră între partide”, ci informarea președintelui că există o soluție pentru fiecare dintre cele două posibilități. El a mai indicat că responsabilitatea ar reveni în mare măsură președintelui să decidă „cine are și legitimitatea morală și profesionalismul” și că ar trebui să se ajungă ulterior la un „acord politic” care să includă o condiționare reciprocă pe o perioadă de timp, inclusiv în raport cu moțiuni potențiale și agenda de guvernare. [...]
Alina Gorghiu avertizează că instabilitatea de mesaj din PNL prelungește blocajul guvernării , într-un moment în care România are nevoie rapid de un Executiv cu „puteri depline”, potrivit Antena 3 . Fostul președinte al partidului spune că schimbarea strategiei „la fiecare 24 de ore” afectează credibilitatea PNL în fața publicului, a președintelui și a partenerilor politici. În intervenția la Antena 3 CNN, Gorghiu a susținut că, în ultimele două luni, PNL și-a modificat frecvent mesajele și pozițiile, inclusiv în raport cu formulele de guvernare discutate. Ea a dat ca exemplu episodul legat de „Guvernul Veștea”, despre care afirmă că a fost inițial acceptat ca soluție „rezonabilă” pentru continuarea guvernării cu premier liberal, iar ulterior a fost respins, pentru ca apoi partidul să se ofere să voteze un guvern minoritar PSD. „Nu putem să apărem în spațiul public ca partid responsabil dacă la fiecare 24 de ore ne schimbăm strategia și venim cu alte opinii și păreri.” Miza: deblocarea rapidă a guvernării, nu „anticipate” Unghiul principal al declarațiilor este operațional: Gorghiu insistă că prioritatea ar trebui să fie formarea rapidă a unui guvern „funcțional, cu puteri depline”, pentru a evita prelungirea unei crize politice interne care se vede în exterior. Ea spune că ar fi votat mai multe variante de cabinet, inclusiv „Guvernul Tomac”, „Guvernul Veștea” și chiar „un Guvern Grindeanu”, argumentând că semnalul necesar este de „deblocare” a țării. Totodată, Gorghiu afirmă că „matematica parlamentară” este „foarte complicată” și nu ar urma să se schimbe până în 2028, iar ideea alegerilor anticipate nu ar rezolva ecuația. „Efectele economice și sociale ar fi catastrofale”, a spus ea despre scenariul anticipatelor. Critici interne și anunț de contestare a deciziilor conducerii Pe plan intern, Gorghiu a declarat că va rămâne în PNL și că va contesta deciziile pe care le consideră „abuzive”, invocând inclusiv modul în care ar fi fost organizat un congres și concentrarea atribuțiilor la nivelul președintelui partidului. Ea a precizat însă că preferă să păstreze această discuție „în interiorul partidului”, din respect pentru membri. Separat, Gorghiu a comentat o fotografie în care apare alături de Sorin Grindeanu, realizată la recepția Ambasadei SUA la București , susținând că este vorba despre un context social și că „nu înseamnă absolut nimic”. Ce urmează Din declarațiile citate reiese că Gorghiu mizează pe o linie de partid mai predictibilă și pe susținerea unei formule de guvernare care să poată strânge voturi în Parlament, în condițiile unei majorități dificil de construit. Nu sunt oferite, în material, detalii despre un calendar al deciziilor din PNL sau despre o soluție concretă agreată în acest moment. [...]
