Știri
Știri din categoria Externe
Kremlinul își întărește securitatea internă pe fondul temerilor de complot, iar măsurile descrise vizează atât cercul apropiat al lui Vladimir Putin, cât și aparatul de forță, potrivit Digi24. Informațiile sunt atribuite de publicație postului CNN, care citează un raport al unuia dintre serviciile de informații europene.
Raportul indică faptul că, la Kremlin, s-ar fi intensificat temerile privind o posibilă lovitură de stat militară sau o conspirație împotriva lui Putin, iar un potențial organizator ar putea fi Serghei Șoigu, fost ministru al apărării și, în prezent, secretar al Consiliului de Securitate. Conform acelorași date, Șoigu ar păstra o influență semnificativă asupra comandamentului superior al armatei.
După demisia lui Șoigu de la conducerea Ministerului Apărării, ar fi urmat o serie de „epurări”, iar oficiali apropiați lui ar fi fost vizați de anchete și confiscări de bunuri. Un caz menționat este cel al lui Ruslan Tsalikov, fost prim-adjunct al ministrului apărării, arestat pe 5 martie.
Potrivit raportului citat, această evoluție ar fi fost percepută ca o „încălcare a acordurilor tacite privind protecția în cadrul elitelor”, ceea ce ar fi slăbit poziția lui Șoigu și ar fi crescut probabilitatea ca el însuși să devină ținta unei anchete penale.
În același dosar, Tsalikov se află în arest la domiciliu, fiind acuzat de constituirea unei asociații infracționale și deturnarea a 6,6 miliarde de ruble, urmată de spălare de bani. În plus, i se impută primirea unei mite de 50 de milioane de ruble în numerar și a unei motociclete în valoare de 2,3 milioane de ruble. Procuratura Generală ar fi cerut confiscarea bunurilor lui Tsalikov și ale rudelor sale, evaluate la 7 miliarde de ruble.
Raportul mai descrie un conflict în interiorul aparatului de securitate, după asasinarea generalului Fanil Sarvarov de către serviciile speciale ucrainene, în decembrie 2025. La o ședință la Kremlin, șeful Statului Major General, Valeri Gerasimov, l-ar fi criticat pe șeful FSB, Alexander Bortnikov, pentru incapacitatea de a proteja militarii, iar Bortnikov ar fi invocat lipsa resurselor și a personalului.
După această întâlnire, Putin ar fi cerut soluții concrete, ar fi extins atribuțiile Serviciului Federal de Securitate și ar fi extins protecția sporită la încă zece generali de rang înalt, potrivit datelor citate.
Separat, raportul susține că a fost întărită și protecția lui Putin: în locuințele angajaților din anturajul apropiat ar fi fost instalate sisteme suplimentare de supraveghere, iar personalului reședințelor (bucătari, agenți de pază, fotografi) i s-ar fi interzis folosirea transportului public și a telefoanelor cu acces la internet. Vizitatorii ar fi verificați de două ori.
Totodată, garda de corp ar fi redus drastic numărul locurilor vizitate regulat de președintele rus. Conform raportului, Putin și familia sa ar fi încetat să mai meargă la reședințele din suburbiile Moscovei și din Valdai, iar în 2026 Putin nu ar fi vizitat obiective militare, deși anterior făcea acest lucru în mod regulat. De la începutul războiului din Ucraina, Putin ar petrece câteva săptămâni în buncăre bine protejate, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Kremlinul leagă descurajarea nucleară de stabilitatea globală , pe fondul dispariției ultimelor limite formale asupra arsenalelor SUA–Rusia, după expirarea tratatului New START, potrivit Antena 3 . Dmitri Peskov , purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a declarat la un forum de politică externă de la Moscova că sistemul internațional de securitate „se degradează” și că „nu ne-a mai rămas nimic în această lume în afară de descurajarea nucleară”, pe care o numește „singurul lucru” care ar proteja lumea de un război mondial. Declarațiile vin după expirarea, în februarie, a New START – ultimul tratat de control al armamentelor nucleare dintre Rusia și Statele Unite – ceea ce înseamnă că nu mai există un acord în vigoare care să limiteze desfășurarea armelor nucleare. Tratatul, semnat în 2010, limita cele două țări la câte 1.550 de focoase nucleare desfășurate. Ce se schimbă odată cu expirarea New START În lipsa unui cadru de verificare și plafonare, riscul de escaladare și de neîncredere între cele două puteri nucleare crește, iar predictibilitatea strategică scade. Antena 3 notează că, până acum, nu există semne că una dintre părți ar intenționa să prelungească sau să înlocuiască acordul, deși ambele au convenit să reia dialogul militar la nivel înalt. Miza unui nou acord și disputa privind includerea altor state Președintele american Donald Trump a insistat ca un eventual nou tratat să includă și China, al cărei arsenal nuclear este în creștere, dar rămâne mult mai mic decât cel al Rusiei sau al Statelor Unite. China a respins public aceste presiuni. Rusia susține că, dacă China ar fi inclusă într-un nou acord, atunci ar trebui incluse și Marea Britanie și Franța, aliați ai SUA care dețin arme nucleare. Context: presiunea retoricii nucleare în războiul din Ucraina În paralel, Vladimir Putin a recurs în mod repetat la amenințări nucleare în cei patru ani de război împotriva Ucrainei, ceea ce a atras acuzații din partea Europei și a Statelor Unite că Moscova folosește iresponsabil acest tip de retorică. Peskov a mai afirmat că evoluția tehnologiei va aduce „noi tipuri de arme nenucleare” care ar putea ajunge, în timp, să egaleze armele nucleare ca putere de distrugere. [...]
Vladimir Putin condiționează reluarea negocierilor de pace de „înțelegerile de la Istanbul”, pe fondul unei crize interne a carburanților în Rusia , după intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor, potrivit Antena 3 . Miza imediată, dincolo de mesajul politic, este una economică și operațională: scăderea producției de benzină și perturbarea infrastructurii energetice. Putin a descris atacurile asupra rafinăriilor și infrastructurii energetice drept un instrument de „destabilizare a societății” și a susținut că Rusia este pregătită să înceapă negocieri „în baza înțelegerilor de la Istanbul”, inițiate în 2022, pe care le-a prezentat drept un cadru acceptabil pentru Moscova. „Rusia, cu toate acestea, așa cum a afirmat în repetate rânduri, este gata să înceapă negocieri de pace cu Ucraina. Este gata să înceapă aceste negocieri în baza înțelegerilor de la Istanbul (...)” Atacurile cu drone și efectul asupra pieței interne de carburanți În contextul în care atacurile ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse au provocat o criză a carburanților „în întreaga țară”, Putin a legat explicit disponibilitatea de a negocia de această evoluție, notează materialul, care citează Sky News . Antena 3 mai arată că, de la începutul anului 2026, atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești „s-au dublat”, iar unul dintre cele mai mari atacuri a avut loc săptămâna trecută, când a fost lovită o rafinărie-cheie de lângă Moscova. Producția de benzină, în scădere: date Reuters Impactul economic este ilustrat prin date atribuite Reuters: producția de benzină din Rusia ar fi scăzut cu 25% față de anul trecut, pe fondul închiderii sau avarierii unor rafinării din Rusia Centrală. Conform calculelor Reuters citate în articol, producția zilnică ar fi evoluat astfel: martie 2026: 120.000 de tone pe zi; aprilie 2026: aproximativ 110.000 de tone pe zi; mai 2026: 100.000 de tone pe zi. În paralel, atacurile asupra infrastructurii energetice au lăsat inclusiv Sevastopolul și Crimeea fără energie electrică, potrivit aceleiași relatări. [...]
Putin leagă reluarea negocierilor de pace de presiunea asupra pieței interne a carburanților din Rusia , după ce atacurile ucrainene asupra rafinăriilor au început să producă efecte vizibile, inclusiv restricții la vânzarea de combustibili și creșteri de preț, potrivit G4Media . În ultimele luni, Ucraina și-a intensificat loviturile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia, iar săptămâna trecută a fost vizată inclusiv o rafinărie din zona Moscovei, într-unul dintre cele mai ample atacuri asupra infrastructurii energetice ruse de la începutul conflictului. Putin a acuzat Kievul că urmărește să creeze instabilitate în societatea rusă prin atacuri asupra infrastructurii civile și a cerut autorităților măsuri suplimentare pentru gestionarea efectelor. Negocierile, condiționate de „baza Istanbul 2022” Președintele rus a spus că Moscova rămâne dispusă să poarte discuții de pace pe baza proiectului de acord negociat la Istanbul în 2022, susținând că documentele au fost parafate atunci de delegația ucraineană. „Rusia este pregătită pentru negocieri de pace cu Ucraina și pentru continuarea dialogului pe baza acordurilor convenite la Istanbul. (...) Nu vedem motive pentru a ne îndepărta de acele înțelegeri”, a afirmat președintele rus. În paralel, în spațiul public sunt discutate scenarii privind o posibilă nouă ofensivă rusă în estul Ucrainei, în special în Donbas , pe fondul evaluărilor că Moscova ar încerca să-și consolideze pozițiile înaintea unor eventuale negocieri. Efecte economice: restricții, exporturi limitate și presiune pe piață Pe plan intern, atacurile asupra sectorului energetic încep să se traducă în probleme de aprovizionare și tensiuni de preț: mai multe regiuni au raportat restricții la vânzarea carburanților, scumpiri și cozi la stațiile de alimentare. Rusia, unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de produse petroliere, a limitat deja exporturile de benzină și combustibil pentru aviație pentru a proteja piața internă. Vicepremierul Alexander Novak a declarat că autoritățile analizează inclusiv suspendarea exporturilor de motorină și pregătesc modificări fiscale pentru sprijinirea sectorului combustibililor. Potrivit lui Novak, companiile petroliere au amânat unele lucrări de mentenanță la rafinării și folosesc rezerve strategice pentru a acoperi cererea internă. Presa rusă a relatat că, în reuniuni guvernamentale recente, a fost discutată și varianta creșterii importurilor de produse petroliere pentru stabilizarea pieței. În acest context, articolul notează și deprecierea monedei ruse, precum și scăderi semnificative pe piețele financiare, în timp ce imaginile cu șoferi așteptând la benzinării devin mai frecvente pe măsură ce atacurile cu drone continuă să afecteze capacitatea de procesare a petrolului. [...]
Atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești au început să se vadă în piața internă, cu cozi și scumpiri la benzină , pe fondul intensificării loviturilor ucrainene asupra infrastructurii, potrivit Mediafax , care citează Reuters. Conform Reuters, atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol „s-au dublat” de la începutul anului 2026, iar efectele ar fi apărut deja în unele regiuni din Rusia, unde s-au format cozi lungi și au crescut prețurile la benzină. În acest context, președintele rus Vladimir Putin a acuzat marți Ucraina că lovește infrastructura civilă pentru a „destabiliza societatea”. Într-o intervenție televizată în fața absolvenților unor instituții militare și de securitate, Putin a legat atacurile de o ofensivă mai amplă și de sprijinul occidental pentru Ucraina. „Loviturile asupra infrastructurii civile, ce urmăresc ele? Să destabilizeze societatea (...) pentru a crea un sentiment de incertitudine cu privire la acțiunile forțelor armate ruse”, a spus Putin. Miza economică: combustibilii, o vulnerabilitate internă și o țintă de război Kievul a transmis, potrivit aceleiași relatări, că obiectivul este dublu: să slăbească o sursă-cheie de finanțare a războiului dus de Rusia și să arate populației ruse că războiul nu mai este „îndepărtat”. În plan practic, lovirea rafinăriilor poate afecta producția și distribuția de carburanți, cu efecte directe asupra consumatorilor și activității economice locale, dacă perturbările persistă. Putin a făcut aceste declarații după ce drone ucrainene au lovit săptămâna trecută o rafinărie din Moscova, potrivit materialului. Context militar invocat de Kremlin În aceeași intervenție, liderul de la Kremlin a afirmat că trupele ruse sunt aproape de a prelua controlul asupra orașului Kostiantynivka , descris ca punct sudic al așa-numitei „centuri de fortărețe” din regiunea Donețk, teritoriu pe care Moscova a cerut Kievului să îl cedeze. Informațiile nu sunt însoțite, în textul citat, de confirmări independente. [...]
Vladimir Putin condiționează negocierile de pace de revenirea la draftul de la Istanbul 2022 , un cadru care ar impune Ucrainei limitări militare și renunțarea la obiectivul NATO, potrivit HotNews . Miza practică este că „disponibilitatea” Moscovei vine legată de o arhitectură de securitate care ar redesena statutul strategic al Ucrainei și ar implica garanții din partea unor puteri occidentale și a Chinei. Ce prevede cadrul invocat de Putin Potrivit Kyiv Post (citat de HotNews), Putin spune că Rusia este gata pentru discuții de pace „pe baza drafturilor de acord” negociate la Istanbul în 2022, în primele luni ale invaziei la scară largă. Conform aceleiași surse, propunerea atribuită Moscovei ar include, pentru Kiev: renunțarea la aspirația de aderare la NATO; restricții privind prezența armamentului și a trupelor străine pe teritoriul Ucrainei; reducerea efectivelor militare la 85.000 de persoane. În schimb, Rusia, SUA, Regatul Unit, Franța și China ar urma să ofere garanții de securitate, iar Moscova s-ar retrage de pe teritoriile ucrainene ocupate, cu excepția Peninsulei Crimeea. Totodată, zone din regiunile Donețk și Lugansk ar urma să fie negociate separat, potrivit relatării. Rolul lui Trump în ecuație: „pace prin putere” și presiune asupra Moscovei Kyiv Independent relatează că Donald Trump i-ar fi spus în privat lui Volodimir Zelenski să acționeze „mai îndrăzneț”, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt. Același oficial a afirmat că Trump nu ar crede „cu adevărat” că Putin va face ceva fără presiune, în contextul întâlnirii Trump–Zelenski din 16 iunie, din marja Summitului G7 . Oficiali americani au evitat să confirme dacă Trump susține explicit atacuri ucrainene pe teritoriul Rusiei, însă au indicat că liderul american vede puterea ca element esențial. Un oficial al SUA a declarat: „Președintele crede în pace prin putere.” De ce insistă Zelenski pe o întâlnire față în față și ce șanse are Kyiv Independent mai notează că Zelenski susține de ani de zile că doar Putin are autoritatea de a opri războiul, însă Kremlinul a evitat constant o întâlnire directă într-o țară neutră, sugerând în schimb ca liderul ucrainean să vină la Moscova. Potrivit unor oficiali ucraineni, echipa lui Zelenski ar fi ajuns la concluzia că Putin ar avea mai greu să refuze o invitație venită de la Trump. În discuția din 16 iunie, Zelenski i-ar fi propus lui Trump să îl „aducă” pe Putin în America, idee despre care oficialul ucrainean a spus că „lui Donald i-a plăcut”. Oficiali americani familiarizați cu discuțiile au confirmat pentru Kyiv Independent că propunerea a existat, dar au avertizat că, în „viitorul apropiat”, nu este de așteptat un summit de acest tip. [...]
SUA cresc presiunea asupra Irakului să limiteze milițiile pro-Iran , pe fondul atacurilor cu rachete și drone lansate de pe teritoriul irakian, potrivit The Jerusalem Post , care relatează despre mesajul transmis de secretarul de stat american Marco Rubio în timpul vizitei sale în Emiratele Arabe Unite. Rubio a ajuns în Emiratele Arabe Unite pe 23 iunie și a legat explicit perspectiva „încheierii ostilităților” din regiune de oprirea acțiunilor grupărilor susținute de Iran din Irak. El a spus că nu poate exista un final al conflictelor „atât timp cât proxy-urile iraniene lansează rachete și drone din Irak și participă la terorism”, adăugând că subiectul va fi abordat „la momentul potrivit” în cadrul negocierilor. Mesajul are și o dimensiune operațională: Washingtonul vrea ca autoritățile de la Bagdad să „țină în frâu” milițiile, în condițiile în care SUA își justifică măsurile prin nevoia de a descuraja atacurile asupra personalului și facilităților americane din regiune. Instrumentele folosite de Washington: sancțiuni, desemnări și recompense Publicația notează că SUA au intensificat presiunea asupra milițiilor pro-Iran din Irak printr-o combinație de măsuri: sancțiuni economice; desemnări ca organizații teroriste (acolo unde este cazul, în cadrul politicilor americane); recompense pentru informații despre lideri ai milițiilor. Campania vizează grupuri influente din cadrul Popular Mobilization Forces (PMF) – o structură care include zeci de miliții, multe dintre ele conectate la Iran și formate în principal din combatanți șiiți. PMF a primit un impuls suplimentar după ce a devenit grup paramilitar oficial al Irakului în 2018, iar unele dintre aceste formațiuni au fost consolidate și în 2014, în contextul războiului împotriva ISIS, mai arată sursa. Sancțiuni și recompense de până la 10 milioane de dolari În aprilie 2026, Trezoreria SUA a sancționat comandanți asociați cu Kataib Hezbollah, Asaib Ahl al-Haq, Kataib Sayyid al-Shuhada și Harakat Hezbollah al-Nujaba, după luni de atacuri ale milițiilor în Irak. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că SUA nu vor permite milițiilor susținute de Iran să amenințe vieți sau interese americane. Separat, programul „Rewards for Justice” al Departamentului de Stat a anunțat recompense de până la 10 milioane de dolari (aprox. 46 milioane lei) pentru informații despre mai mulți lideri, inclusiv: Ahmad al-Hamidawi (Kataib Hezbollah); Abu Ala al-Walai (Kataib Sayyid al-Shuhada); Haydar al-Saidi (Harakat Ansar Allah al-Awfiya); Akram al-Kabi (Harakat al-Nujaba). De ce contează: riscul de escaladare regională rămâne legat de Irak Potrivit articolului, aceste grupări au amenințat regiunea autonomă Kurdistan, au atacat americani și ar fi fost implicate în răpirea unui jurnalist american și a unui cercetător de la Princeton. În același timp, sunt menționate atacuri asupra Arabiei Saudite și Kuweitului, precum și asupra Israelului, Iordaniei și Siriei. Un exemplu invocat este atacul din ianuarie 2024 atribuit Kataib Hezbollah, în Iordania, în urma căruia au murit trei militari americani. În acest context, avertismentul lui Rubio din Emiratele Arabe Unite indică faptul că SUA tratează frontul irakian ca o condiție practică pentru reducerea tensiunilor în regiune, nu doar ca un dosar separat de securitate. [...]
