Știri
Știri din categoria Politică
Kirill Dmitriev a cerut UE să nu îl „provoace” pe Donald Trump și să retragă personalul militar european din Groenlanda, potrivit agenției TASS. Dmitriev este prezentat ca reprezentant special al președintelui Rusiei pentru investiții și cooperare economică cu țările străine.
Mesajul a fost publicat pe platforma X și a vizat-o direct pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în contextul tensiunilor legate de Groenlanda și de tarifele anunțate de președintele SUA. Dmitriev a susținut, în aceeași intervenție, că Statele Unite ar putea majora tarifele vamale cu 1% pentru fiecare soldat european aflat pe insulă.
„Draga Ursula «Pfizer» von der Leyen, nu-l provoca pe Daddy! Retrage cei 13 soldaţi trimişi în Groenlanda”, a scris Dmitriev pe X.
Dincolo de registrul provocator, intervenția lui Dmitriev are o miză economică: el este unul dintre oficialii ruși care leagă explicit securitatea și politica externă de instrumente comerciale (tarife) și de presiune asupra relațiilor transatlantice. În arhitectura de la Moscova, rolul său – investiții și cooperare economică externă – îl plasează la intersecția dintre obiectivele politice ale Kremlinului și încercarea de a menține sau deschide canale economice internaționale, inclusiv prin proiecte de investiții cu componentă externă inițiate de Rusia.
În același dosar, șefii Comisiei Europene și ai Consiliului European, Ursula von der Leyen și Antonio Costa, au avertizat că noile tarife anunțate de Trump pentru importurile din opt țări europene ar submina relațiile transatlantice și ar putea declanșa o spirală de deteriorare. Ei au răspuns și criticilor americane privind viitoarele exerciții militare europene în Groenlanda, subliniind că exercițiul danez este coordonat în prealabil, desfășurat cu aliații și urmărește consolidarea securității în Arctica.
Potrivit informațiilor prezentate, Donald Trump a promis taxe vamale de 10% pentru importurile din Marea Britanie, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Norvegia, Finlanda, Franța și Suedia, care ar urma să rămână în vigoare până la încheierea unor acorduri privind „achiziția completă și totală” a Groenlandei de către Washington. Decizia ar urma să intre în vigoare la 1 februarie, iar de la 1 iunie taxele ar urma să crească la 25%.
În acest context, poziționarea lui Dmitriev funcționează și ca semnal politic către capitalele europene: Rusia încearcă să valorifice fricțiunile dintre SUA și UE, inclusiv pe teren economic, într-un moment în care tarifele sunt folosite ca instrument de negociere geopolitică. Pentru mediul de afaceri, consecința imediată este creșterea incertitudinii comerciale pe axa transatlantică, cu potențiale efecte asupra fluxurilor de investiții și a proiectelor internaționale în care Rusia caută să-și păstreze influența sau să o extindă.
Recomandate
Donald Trump a reluat ideea că sprijinul financiar al SUA pentru Ucraina prelungește războiul , susținând că administrația Biden ar fi oferit Kievului 350 de miliarde de dolari (aprox. 1.610 miliarde lei), o cifră pe care analiștii și datele oficiale americane o contestă ca fiind puternic umflată, potrivit Kyiv Post . Declarațiile au fost făcute joi, în timpul unui briefing în Biroul Oval. Trump a argumentat că susținerea financiară a Washingtonului ar fi unul dintre motivele pentru care conflictul continuă și a sugerat că luptele s-ar fi putut încheia fără sprijinul american. „Biden le-a dat 350 de miliarde de dolari, ceea ce a fost o nebunie. Ăsta este unul dintre motivele pentru care războiul continuă.” Miza: presiune politică pe bugetul de sprijin și pe rolul SUA În aceeași intervenție, Trump a pus sub semnul întrebării de ce Statele Unite ar trebui să rămână „puternic implicate” într-un război care afectează direct Europa, invocând distanța geografică și faptul că țările europene sunt mai aproape de teatru de operațiuni. Totodată, el a repetat cifra de 350 de miliarde de dolari, folosită și în alte contexte când a criticat sprijinul SUA pentru Ucraina. Ce spun datele invocate de publicație Materialul notează că analiști independenți și surse oficiale americane, inclusiv rapoarte ale Congressional Research Service, au concluzionat că suma menționată de Trump este „substanțial supraestimată”. Estimările privind asistența totală acordată Ucrainei după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022 ar fi semnificativ mai mici și includ componente militare, umanitare, financiare și de securitate, distribuite pe mai mulți ani. Context: tensiuni cu aliații europeni și discuții despre trupe Pe fondul unor tensiuni mai largi între Washington și mai mulți aliați europeni, Trump a spus, în același briefing, că ia în calcul reducerea numărului de militari americani staționați în Europa, inclusiv în Germania, Italia și Spania. „Da, probabil. De ce nu? Italia nu ne-a ajutat deloc, iar Spania s-a comportat îngrozitor – absolut îngrozitor.” Publicația leagă aceste critici de neînțelegeri cu mai mulți membri NATO din Europa privind chestiuni de securitate, inclusiv operațiuni militare în Orientul Mijlociu. În acest context, sunt menționate refuzuri raportate ale unor țări precum Spania, Italia, Germania și Franța de a oferi sprijin logistic pentru o operațiune și critici față de escaladare. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie concretă privind reducerea trupelor sau schimbarea imediată a sprijinului pentru Ucraina, însă mesajul politic indică o posibilă repoziționare a SUA față de costurile și împărțirea responsabilităților cu Europa, dacă aceste idei se transformă în politici. [...]
Republicanii din Congres lasă să treacă termenul-limită din legea puterilor de război fără să forțeze un vot privind Iranul , deși unii dintre ei au invocat explicit data de 1 mai ca moment în care Legislativul ar trebui să intervină, potrivit NPR . Miza imediată este una de reglementare: dacă și cum mai poate Congresul să-și exercite controlul asupra folosirii forței militare, într-un context în care administrația Trump susține că „ceasul” legal nu mai curge din cauza armistițiului. Legea War Powers Resolution (1973) prevede că, în lipsa unei declarații de război sau a unei autorizări explicite, președintele trebuie să oprească acțiunile militare în 60 de zile de la notificarea Congresului (sau în 90 de zile dacă cere o prelungire). Termenul de 60 de zile expiră vineri, 1 mai, însă Congresul nu a inițiat demersuri pentru a impune respectarea cerinței, iar senatorii au plecat în pauză de o săptămână după ce Senatul a respins pentru a șasea oară o încercare a democraților de a opri războiul. De ce nu intervine majoritatea republicană Liderul majorității republicane din Senat, John Thune , a spus că nu intenționează să programeze un vot pentru autorizarea folosirii forței în Iran sau pentru o altă poziționare formală a Senatului. El a indicat că, „în acest moment”, nu vede sprijin suficient în interiorul conferinței republicane pentru un astfel de pas. Reticența de a-l contrazice pe Donald Trump vine, potrivit materialului, într-un moment politic dificil pentru republicani, pe fondul frustrării publice legate de conflict și de efectul acestuia asupra prețurilor la benzină. Chiar și așa, majoritatea parlamentarilor republicani fie susțin conducerea lui Trump în timp de război, fie spun că sunt dispuși să-i acorde mai mult timp în condițiile unui armistițiu „fragil”. Cine cere totuși un rol mai clar al Congresului Câțiva senatori republicani semnalează că vor, în cele din urmă, un vot sau o strategie mai bine definită: Senatoarea Lisa Murkowski (Alaska) a spus într-un discurs în plen că va introduce o autorizare limitată a folosirii forței militare când Senatul revine din pauză, dacă administrația nu prezintă un „plan credibil”. Senatoarea Susan Collins (Maine) a votat pentru prima dată alături de democrați, în încercarea de a opri războiul, și a cerut o strategie clară de încheiere a conflictului, insistând că termenul de 60 de zile „nu este o sugestie, este o cerință”. Senatorul John Curtis (Utah) a spus că nu ar susține finanțarea continuării războiului până când Congresul nu votează o autorizare. În paralel, senatorul Kevin Cramer (Dakota de Nord) a afirmat că ar vota pentru o autorizare dacă Trump ar cere-o, dar a pus sub semnul întrebării chiar constituționalitatea War Powers Resolution. Argumentul administrației: armistițiul „oprește” termenul Administrația Trump nu a arătat interes să ceară aprobarea Congresului și susține că termenele din War Powers Resolution nu se aplică, deoarece războiul s-ar fi încheiat „efectiv” odată cu armistițiul început la începutul lui aprilie. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a declarat la o audiere că, în condițiile armistițiului, „înțelegerea” administrației este că termenul de 60 de zile „se pune pe pauză sau se oprește”. Un oficial de rang înalt, citat sub protecția anonimatului, a spus că, în sensul legii, „ostilitățile” începute sâmbătă, 28 februarie, „s-au încheiat”, adăugând că SUA și Iranul nu au mai făcut schimb de focuri de la armistițiul de două săptămâni început pe 7 aprilie. Democrații contestă această interpretare. Senatorul Tim Kaine a spus că nu crede că textul legii ar susține ideea că 1 mai nu ar fi termenul real, iar senatorul Adam Schiff a argumentat că oprirea bombardamentelor, în timp ce alte capabilități militare rămân active, nu ar trebui să „oprească ceasul”. Materialul notează că disputa are loc în timp ce Iranul menține controlul asupra Strâmtorii Hormuz , iar Marina SUA menține o blocadă pentru a împiedica petrolierele iraniene să iasă pe mare. Ce urmează Pe termen scurt, termenul de 1 mai trece fără o acțiune a majorității republicane pentru a forța o autorizare sau pentru a impune oprirea operațiunilor, ceea ce lasă administrației spațiu să-și susțină interpretarea privind armistițiul. Următorul punct de inflexiune indicat în material este revenirea Senatului din pauza de o săptămână, când Murkowski spune că ar putea depune o propunere de autorizare limitată dacă nu apare un „plan credibil” din partea administrației. [...]
Premierul desemnat al Ungariei, Péter Magyar , își apără numirea cumnatului la Justiție, pe fondul presiunii de a debloca fonduri UE. Potrivit Politico , liderul Tisza susține că alegerea avocatului Márton Melléthei-Barna are la bază competența profesională și promite măsuri pentru a evita „chiar și aparența” unui conflict între puteri. Magyar a spus că faptul că viitorul ministru al justiției este căsătorit cu sora sa, Anna Ilona Melléthei-Barna, i-a creat „o dilemă serioasă” și a admis că îngrijorările legate de o relație de familie în echipa guvernamentală sunt „de înțeles”. În același timp, el a insistat că „competența profesională” a lui Melléthei-Barna este „dincolo de orice îndoială”. Pentru a reduce riscurile de percepție privind amestecul instituțional, Magyar a anunțat într-un mesaj video publicat pe X că soția viitorului ministru — judecătoare — va face „un alt sacrificiu” și va demisiona din magistratură „pentru a evita chiar și aparența unei împletiri a ramurilor puterii”. Miza: credibilitatea reformei statului de drept, cu bani europeni în joc Contextul politic și de reglementare este sensibil: Magyar a câștigat alegerile parlamentare din 13 aprilie 2026, învingând partidul Fidesz al lui Viktor Orbán și punând capăt unei guvernări de 16 ani. El a prezentat inițial șapte numiri ministeriale în aprilie, iar restul echipei a fost anunțat joi, înaintea preluării puterii. În paralel, Magyar s-a întâlnit în această săptămână cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , în timp ce încearcă să deblocheze miliarde de euro din fonduri UE înghețate din cauza problemelor legate de statul de drept. Oficialii de la Bruxelles se așteaptă ca Ungaria să rămână aliniată pe dosarul Ucraina și să arate progrese pe temele care au dus la blocarea banilor, pentru ca finanțarea să fie eliberată. Ce argumente aduce Magyar pentru numire În mesajul video, Magyar a susținut că Melléthei-Barna a fost parte a mișcării Tisza „de la început” și că selecția este „obiectivă”. El a afirmat că decizia s-a bazat pe pregătirea și angajamentul față de statul de drept, nu pe „un calcul politic”. În același mesaj, Magyar a acuzat Fidesz că „a distrus statul de drept”, iar „certitudinea juridică și egalitatea în fața legii” ar fi încetat să mai existe în Ungaria, motiv pentru care ar fi căutat o persoană capabilă să ducă la capăt „această sarcină enormă, istorică”. Guvernul urmează să își preia mandatul pe 9 mai, de Ziua Europei. [...]
Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan intră la vot cu semne de fragmentare și presiuni în interiorul Opoziției , pe fondul negocierilor „de la om la om” pentru parlamentarii indeciși, potrivit Știrile Pro TV . Miza imediată este aritmetica votului de marți, dar semnalul mai amplu este instabilitatea alianțelor și a grupurilor parlamentare care poate schimba rapid raportul de forțe în Parlament. Negocierile pentru vot se poartă atât direct, cât și pe rețelele de socializare, în condițiile în care PSD și AUR încearcă să strângă sprijin pentru a da jos Guvernul condus de Ilie Bolojan. O deputată neafiliată care a semnat moțiunea, dar nu este sigură că o va vota, spune că este supusă presiunilor din ambele tabere și invocă inclusiv riscul unor „mesaje în presă” despre ea și colegii săi. „Foarte multă presiune. Să fim atenți cum votăm, este posibil să apară anumite mesaje în presă despre mine, despre colegii noștri... Stilul clasic de intimidare.” — Dumitrița Albu, prim-vicepreședinte Partidul Unit Tensiuni în POT, pe fondul moțiunii În paralel cu bătălia pentru moțiune, în grupul POT de la Camera Deputaților au apărut tensiuni: 10 membri cer redenumirea grupului, pentru că nu mai vor să fie asociați cu Anamaria Gavrilă. Demersul de schimbare a numelui a fost suspendat în Biroul Permanent al Camerei Deputaților marți, după depunerea moțiunii. Liderul deputaților POT, Răzvan Chiriță, afirmă că votul pentru suspendarea demersului a venit din partea inițiatorilor moțiunii și sugerează că grupul nu vrea să fie folosit în jocul politic al altor partide. „N-aș vrea să fim instrumentul prin care fie unul sau fie alt partid își atinge obiectivele.” — Răzvan Chiriță, liderul deputaților POT Contactată de Pro TV, Anamaria Gavrilă nu a dorit să comenteze situația. Presiune și în mediul digital: emailuri și apeluri publice Înaintea votului, vicepremierul Oana Gheorghiu a trimis fiecărui parlamentar un email cu raportul privind listarea pe bursă a companiilor de stat și le cere aleșilor să se informeze înainte de decizia de marți. „Am convingerea că veți lua această decizie nu pentru beneficiul unui șef de partid, ci pentru cele 19 milioane de români.” — Oana Gheorghiu, vicepremier Pe Facebook, Silviu Dehelean, președintele USR Bihor, i se adresează deputatei PSD Corina Ene, invocând poziționări mai vechi legate de Ordonanța 13 și traseul ei profesional și politic. PSD susține că are voturile, PNL mizează pe eșecul moțiunii Inițiatorii moțiunii – PSD, AUR și PACE – susțin că demersurile de convingere nu schimbă situația și că parlamentarii care au semnat vor vota. Corina Ene afirmă că nu există posibilitatea să nu voteze moțiunea, iar senatorul PSD Radu Oprea spune că sunt „253 de semnături” pe moțiune și că acestea ar fi suficiente pentru a trece. De cealaltă parte, Valeriu Iftime, președinte interimar PNL Botoșani, afirmă că a discutat cu deputați de la PSD și AUR care i-ar fi spus că nu votează și crede că moțiunea va pica. Toate partidele, notează Pro TV, susțin că nu au făcut presiuni asupra vreunui parlamentar. [...]
Vicepremierul Oana Gheorghiu reia tema votului „după conștiință” la moțiunea de cenzură , pe fondul unei dispute despre limitele presiunii publice asupra parlamentarilor , după ce spune că mai mulți aleși s-au arătat deranjați de e-mailurile pe care le-a trimis, potrivit News . Într-o postare pe Facebook, Gheorghiu afirmă că își cere „scuze public” față de parlamentarii pe care i-a „inoportunat” trimițându-le un mesaj în care i-a invitat să voteze „conform propriei conștiințe, nu conform ordinului de la șeful de partid”. Ea susține că unii s-au supărat inclusiv pentru că le-a scris pe adresele de e-mail „personale” care sunt publicate pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului. În același registru ironic, vicepremierul lansează un apel către cetățeni să nu le scrie parlamentarilor „pe e-mail, prin mesaj pe Facebook sau în comentarii” pentru a le cere să voteze „conform conștiinței”. Gheorghiu adaugă că ar fi „un abuz total” să fie deranjați cu astfel de solicitări și reiterează: „vă rog ca nu cumva să faceți așa ceva”. Contextul este legat de moțiunea de cenzură: vicepremierul anunțase cu o seară înainte că a trimis mesaje tuturor parlamentarilor, făcând apel la „înțelepciune și curaj”. Potrivit aceleiași surse, ea a atașat și „raportul exploratoriu privind posibilitatea listării unor companii de stat”. [...]
Premierul Ilie Bolojan pune sub semnul întrebării credibilitatea scenariului unui guvern PSD-AUR, pe fondul moțiunii de cenzură de săptămâna viitoare , arătând că pozițiile recente ale liderului PSD, Sorin Grindeanu , sunt contrazise de fapte, potrivit news.ro . Declarația a fost făcută vineri, la Suceava, după ce Bolojan a fost întrebat dacă vede posibil un executiv PSD-AUR cu Grindeanu prim-ministru, în condițiile în care președintele PSD s-a declarat dispus să preia funcția după moțiunea de cenzură anunțată pentru săptămâna viitoare. Miza: stabilitatea politică înaintea moțiunii Bolojan a indicat o schimbare de poziție la vârful PSD în raport cu AUR, folosind-o ca argument pentru a nu da greutate declarațiilor privind o eventuală formulă de guvernare. „Dacă m-aş lua după declaraţiile domnului Grindeanu, aş constata că prin martie, când a fost la Bruxelles, a făcut o declaraţie că nu va exista nicio colaborare cu AUR, iar peste o lună constatăm că au semnat o moţiune de comun acord.” În aceeași intervenție, premierul a spus că nu s-ar baza pe „declarații de genul acesta”, invocând ce s-a întâmplat până acum și adăugând că „e greu cu consecvența”. Ce urmează Bolojan a indicat că următoarea perioadă va fi relevantă pentru a vedea cum se concretizează aceste poziționări politice, în contextul moțiunii de cenzură programate pentru săptămâna viitoare. [...]
