Știri
Știri din categoria Politică

UDMR vede un guvern PSD ca opțiune „implicită” după eșecul negocierilor PNL, iar linia roșie rămâne excluderea AUR, potrivit Mediafax. Kelemen Hunor spune că „prima șansă” de a forma guvernul aparține PSD, pe fondul refuzului anunțat de social-democrați de a susține un cabinet minoritar PNL–USR–UDMR.
Declarațiile vin după ce Adrian Veștea nu a reușit să obțină o majoritate, iar Sorin Grindeanu a transmis că PSD nu va susține varianta unui guvern minoritar format de PNL, USR și UDMR. În această logică, liderul UDMR afirmă că, dacă acea opțiune este exclusă, „nu rămâne o altă variantă decât PSD”.
Kelemen Hunor leagă discuția despre formula de guvern de o listă de priorități care, în opinia sa, cer un executiv funcțional: PNRR, SAFE, OECD, bugetul pe anul viitor și „tot ce înseamnă o stabilitate economică și bugetară”. El folosește o metaforă pentru perioada următoare, spunând că un astfel de guvern ar trebui să primească „motorină” ca să poată parcurge distanța „din iunie până februarie, anul viitor”.
Întrebat despre un posibil pact între partide, Kelemen Hunor spune că, din punctul său de vedere, acesta nu ar trebui să includă AUR și adaugă că îl vede și pe președintele României, Nicușor Dan, pe aceeași „linie roșie”. În același registru, el afirmă că și liderul PSD, Sorin Grindeanu, ar avea această limită.
În ceea ce privește demersul lui Adrian Veștea de a negocia susținerea AUR în Parlament, Kelemen Hunor îl califică drept „o greșeală fulminantă” și susține că Veștea „n-a înțeles” liniile roșii. Liderul UDMR descrie această decizie ca un pas care „banalizează răul” și echivalează cu „trecerea Rubiconului”, adăugând că nu a existat un gest „atât de evident” nici în perioada în care PRM era puternic.
Din informațiile prezentate, discuția politică se mută spre scenariul în care PSD ar avea prima șansă să încerce formarea guvernului, în timp ce includerea AUR este tratată de UDMR drept o limită de netrecut în negocieri. Sursa nu oferă un calendar al consultărilor sau detalii despre o formulă concretă de majoritate.
Recomandate

Extinderea atribuțiilor vicepremierului Marian Neacșu asupra gestionării banilor din Guvern riscă să schimbe centrul de decizie în Executiv , cu efect direct asupra modului în care sunt împinse înainte reformele și proiectele, potrivit declarațiilor primarului Buzăului, Constantin Toma , citate de Mediafax . Toma a spus la RFI că sporirea atribuțiilor lui Neacșu în Guvernul condus de Luca Niculescu este „un mare șoc” și a susținut că, în practică, controlul asupra bugetelor echivalează cu controlul asupra conducerii. În această logică, el a pus sub semnul întrebării rolul premierului, în condițiile în care „toate reformele, toate proiectele sunt pe bani”. „Nu știu cu ce se va mai ocupa domnul Luca Niculescu, (...) ești conducător dacă gestionezi și banii. Or dacă tu-l numești pe domnul Neacșu să gestioneze toți banii, ce înseamnă asta, care mai este rolul tău?” Ce se schimbă, în viziunea lui Toma: decizia se mută spre vicepremier Primarul Buzăului a mers mai departe și a afirmat că Marian Neacșu ar fi devenit „conducătorul informal” al PSD, tocmai prin atribuțiile extinse din Guvern. În același timp, Toma a susținut că Sorin Grindeanu „și-a mai pierdut” din autoritate în partid, inclusiv prin lipsa unei reacții inițiale, pe care o interpretează ca acceptare a noii împărțiri a puterii. „Domnul Neacșu a devenit și conducătorul informal al PSD-ului, prin aceste atribuții extrem de mari pe care le are în momentul ăsta (...). Sorin Grindeanu (...) și-a mai pierdut încă o bucată din partea de autoritate.” Context: rolul lui Neacșu ar fi fost deja central și în guvernarea Ciolacu Toma l-a descris pe Neacșu drept „un om stăpân pe sine” și a afirmat că acesta ar fi avut un rol similar și în perioada guvernării Ciolacu, doar că „fără să se știe”. Potrivit lui, proiectele și deciziile importante ar fi trecut prin Neacșu inclusiv când acesta era secretar general al Guvernului. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre forma exactă a noilor atribuții și despre mecanismul administrativ prin care sunt exercitate, rămâne de urmărit dacă această redistribuire de responsabilități va produce blocaje sau, dimpotrivă, va accelera deciziile legate de reforme și finanțări. [...]

PSD încearcă să blocheze din start scenariul unor majorări de taxe în 2027 , iar miza este predictibilitatea fiscală pentru companii și populație, într-un context în care Guvernul își nuanțează mesajele. Într-un interviu acordat Digi24 , președintele PSD, Sorin Grindeanu , a exclus „din nou” o creștere a taxelor în 2027 și a invocat inclusiv diferențe de abordare față de premierul Luca Niculescu . Grindeanu a fost întrebat dacă există riscul creșterii taxelor anul viitor și a răspuns că PSD „nu susține acest lucru”. El a argumentat că atât populația, cât și companiile ar fi ajuns „la limita de sus a suportabilității” și că soluția ar fi măsuri care să stimuleze economia, nu majorarea poverii fiscale. În același context, liderul PSD a pus în contrast poziția sa cu formularea mai prudentă a premierului, care ar fi spus că „nu își dorește” o creștere a taxelor. Grindeanu a replicat că are „mai mare experiență administrativă” și a susținut că, din experiența ultimului „an și jumătate”, creșterea taxelor „n-a dus decât la descreșteri și la scădere economică”. Ce semnal transmite PSD pentru 2027 Mesajul central al lui Grindeanu este că partidul nu ar urma să accepte majorări de taxe, însă a introdus și o limitare: evaluarea depinde de datele care vor fi cunoscute „în săptămânile viitoare”, iar informațiile disponibile acum sunt descrise drept „primare” din perspectivă fiscală. În intervenția sa, Grindeanu a mai afirmat că efectul unei creșteri de taxe ar fi „exact invers” față de obiectivul urmărit și a indicat drept alternativă identificarea unor „mijloace” și „scheme financiare” care să „impulsioneze economia” și să ajute companiile. Contextul politic: diferență de ton față de premier Declarațiile vin după ce realizatoarea i-a semnalat diferența dintre certitudinea exprimată de el și formularea rezervată atribuită premierului Luca Niculescu. Grindeanu a explicat această diferență prin prudența șefului Guvernului și prin propria evaluare asupra efectelor politicilor fiscale recente. Articolul Digi24 amintește și o declarație anterioară a lui Grindeanu despre reducerea taxării muncii, într-un material separat: Digi24 . [...]

PSD lasă deschisă opțiunea unei susțineri pentru Nicușor Dan în 2030 , dar fără un angajament, pe fondul unei relații instituționale pe care o descrie drept „responsabilă”, potrivit Mediafax . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a spus că nu exclude scenariul, însă a insistat că „atâtea lucruri se întâmplă în trei ani și jumătate”, indicând că decizia ar depinde de evoluțiile politice până la următorul scrutin prezidențial. Grindeanu a argumentat că, istoric, Nicușor Dan „n-a fost niciodată candidatul PSD” și a trecut în revistă competițiile electorale în care PSD și Nicușor Dan s-au aflat în tabere opuse: alegerile pentru Primăria Capitalei (cu Gabriela Firea candidat PSD) și prezidențialele de anul trecut, când PSD a avut un candidat comun cu PNL și UDMR, Crin Antonescu, iar câștigător a fost Nicușor Dan. Liderul PSD a precizat și că l-a votat pe Nicușor Dan o singură dată, „în turul doi anul trecut”. Ce spune PSD despre o eventuală susținere în 2030 Întrebat direct dacă PSD l-ar putea susține pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2030, Grindeanu nu a dat un răspuns tranșant, invocând intervalul rămas până atunci. „Eu cred că, vă dați seama cât mai avem? Vreo patru ani și jumătate. Nu, trei ani și jumătate. Trei ani și jumătate, corect. Atâtea lucruri se întâmplă în trei ani și jumătate.” Mesajul sugerează că PSD nu își fixează de pe acum o strategie prezidențială, păstrând spațiu de manevră pentru negocieri și repoziționări politice, în funcție de contextul viitor. Critici către PNL și miza pre-campaniei În aceeași intervenție la Digi24, Grindeanu a lansat critici la adresa liderului PNL, Ilie Bolojan, susținând că unii actori politici își calibrează deja acțiunile cu gândul la o candidatură în 2030. El a afirmat că aceștia ar „subsuma” deciziile curente obiectivului de a intra în cursa prezidențială, pe fondul faptului că „n-au putut să fie candidați în 2025”. Mediafax notează că Grindeanu a mai spus, în timpul crizei politice, că Ilie Bolojan s-ar pregăti pentru campania prezidențială din 2030, acuzându-l că ar fi interesat mai degrabă de capital politic decât de deblocarea rapidă a situației guvernamentale. [...]

Decizia premierului de a concentra avizarea cheltuielilor și coordonarea unor ministere la vicepremierul Marian Neacșu mută centrul de greutate în Guvern , iar președintele Nicușor Dan a evitat, deocamdată, să comenteze direct, potrivit Digi24 . Întrebat joi dimineață, după un eveniment la Parlament, dacă Neacșu ar putea deveni „premierul de facto” în urma extinderii atribuțiilor, Nicușor Dan a spus că va răspunde ulterior, într-o conferință de presă care ar urma să aibă loc la Berlin, în marja reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina. „O întrebare amplă... și în după-amiaza asta o să dau un răspuns. O să facem o conferință de presă la Berlin și o să răspund la multe întrebări și sunt sigur că și la asta.” Ce schimbă decizia semnată de premier Premierul Luca Niculescu a semnat miercuri o decizie (publicată în Monitorul Oficial ) prin care vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții de: avizare a proiectelor ministeriale cu impact bugetar; coordonare a activității unor portofolii din Guvern; coordonare a instituțiilor publice și a structurilor din aparatul de lucru al Guvernului; informare permanentă a prim-ministrului privind aplicarea prevederilor stabilite prin decizie. În plus, Neacșu primește atribuții de coordonare asupra Secretariatului General al Guvernului și Cancelariei Prim-Ministrului, precum și asupra unor ministere considerate „cheie”, între care Transporturile, Justiția, Apărarea, Economia, Agricultura, Mediul, Dezvoltarea, Proiectele Europene, Munca și Sănătatea. Motivația premierului și reacția PSD Luca Niculescu a justificat decizia prin nevoia de control mai strict al cheltuielilor și prin profilul vicepremierului. „Avem nevoie să fim foarte atenți la toate cheltuielile pe care le aprobăm.” Tot joi, președintele PSD Sorin Grindeanu a refuzat să comenteze de ce partidul nu l-a desemnat direct pe Marian Neacșu pentru funcția de prim-ministru, în condițiile în care, ca vicepremier, primește atribuții care îi permit să coordoneze structuri importante din Executiv. Ce urmează Conform declarației sale, Nicușor Dan ar urma să revină cu un răspuns în cursul după-amiezii, la conferința de presă anunțată la Berlin. În lipsa acestei poziționări, rămâne neclar cum vede președintele redistribuirea de atribuții în vârful Guvernului și ce implicații politice anticipează. [...]

Guvernul pregătește un cadru pentru comasarea voluntară a comunelor sub 1.500 de locuitori , măsură care ar urma să reducă costurile administrative și să crească eficiența serviciilor publice locale, potrivit News . Premierul Luca Niculescu a spus că Ministerul Dezvoltării a finalizat actul normativ, care va fi publicat în transparență decizională. Documentul vizează comasarea voluntară a comunelor cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar „peste 420 de comune” ar urma să beneficieze de sprijin și stimulente pentru a fi primele care intră în acest proces. Șeful Guvernului a prezentat inițiativa drept „primul pas concret” al unei reforme administrative după 35 de ani, cu obiectivul de a oferi „servicii mai bune, la costuri mai mici”, cu păstrarea identității locale. „Ministerul Dezvoltării a realizat deja actul normativ pentru comasarea voluntară a comunelor sub 1500 de locuitori. Este primul pas concret pentru reforma administrativă a ţării după 35 de ani.” Ce urmează: transparență decizională și stimulente pentru primele comune Premierul a precizat că actul normativ intră în procedura de transparență decizională. În această etapă, proiectul este făcut public pentru consultare, înainte de adoptare, iar forma finală poate suferi modificări în urma observațiilor primite. În baza cadrului propus, Guvernul mizează pe: sprijin și stimulente pentru comunele eligibile care aleg comasarea voluntară; reducerea costurilor și îmbunătățirea serviciilor către cetățeni, conform declarațiilor premierului. Comitet interministerial pentru reorganizarea administrației centrale și a companiilor de stat Separat de reforma la nivel local, Luca Niculescu a anunțat constituirea, „astăzi”, a Comitetului Interministerial pentru analiza, fundamentarea și coordonarea reformelor administrației centrale și ale companiilor de stat , pe care îl va prezida împreună cu vicepremierul Marian Neacșu. „Va oferi un calendar clar şi măsuri concrete pentru comasarea şi reorganizarea instituţiilor din administraţia naţională şi a companiilor aflate în proprietatea statului.” Guvernul spune că aprobă tot în aceeași zi și un calendar de acțiuni pentru acest demers, fără a detalia în materialul citat ce instituții sau companii ar urma să fie vizate. În plus, premierul a mai anunțat prelungirea termenului de depunere a proiectelor și a schemei de susținere a industriei gestionate de Ministerul Finanțelor până la sfârșitul acestui an, fără alte precizări în declarațiile redate. [...]

Guvernul pune pe masă stimulente fiscale și finanțare de la buget pentru comasarea voluntară a localităților , printr-un proiect publicat în transparență decizională de Ministerul Dezvoltării, potrivit Digi24 . Miza practică a inițiativei este să facă atractivă unirea comunelor (și, în anumite condiții, a orașelor/municipiilor) prin reducerea impozitelor locale pentru persoane fizice și printr-un program de investiții finanțat de stat. Proiectul este în consultare publică timp de zece zile, interval în care cetățenii și autoritățile locale pot trimite propuneri și amendamente. Ce prevede proiectul și cine poate intra în comasare Procedura se aplică pentru comune, orașe și municipii din același județ, cu excepția municipiului București. Comasarea trebuie să includă întreg teritoriul unităților administrativ-teritoriale implicate, care trebuie să fie învecinate, să aibă limită administrativă comună, să formeze un teritoriu continuu și să fie conectate printr-un drum național, județean sau comunal. Inițierea procesului se face prin hotărâri ale consiliilor locale ale cel puțin două unități administrativ-teritoriale, adoptate cu majoritatea absolută a consilierilor în funcție, urmate de referendum local în fiecare comunitate implicată. Costurile referendumurilor ar putea fi acoperite din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, iar Executivul ar urma să aprobe alocarea banilor în cel mult 45 de zile de la primirea solicitărilor. Dacă referendumul este valid și favorabil în cel puțin două unități administrativ-teritoriale învecinate, Ministerul Dezvoltării ar avea 30 de zile pentru elaborarea proiectului de lege, iar Guvernul încă 30 de zile pentru aprobarea și trimiterea lui în Parlament. Stimulentele: impozite la jumătate și finanțare minimă garantată Pentru persoanele fizice din localitățile care se comasează, proiectul prevede reducerea cu 50% a impozitului sau taxei pentru: clădirile folosite în scop rezidențial; terenurile situate în intravilan. Facilitatea s-ar aplica timp de cinci ani fiscali consecutivi, începând cu 1 ianuarie a anului următor înființării noii unități administrativ-teritoriale. Pierderile bugetelor locale din această reducere ar urma să fie compensate integral de la bugetul de stat. Separat, proiectul instituie programul multianual „ START Reforma Administrativă ”, cu un buget total de 4 miliarde de lei pentru 2027 și 2028 (credite bugetare de câte 2 miliarde de lei pe an). Fiecare beneficiar selectat ar urma să primească o prealocare de cel puțin 4 milioane de lei, bani care pot fi folosiți, între altele, pentru apă și canalizare, drumuri și poduri, școli și dispensare, infrastructură socială, proiecte culturale, digitalizarea administrației, unificarea registrelor și elaborarea planului urbanistic general. Prioritate ar urma să aibă localitățile care aveau cel mult 1.500 de locuitori înainte de comasare și care ajung, prin unire, la cel puțin 2.500 de locuitori. Cum se stabilesc numele și reședința noii unități Denumirea noii unități administrativ-teritoriale ar urma să fie stabilită prin acordul autorităților locale și supusă referendumului, cu limita că numele nu poate rezulta din alăturarea a mai mult de două denumiri ale localităților care se unesc. Reședința noii unități ar urma să fie stabilită în localitatea cu cele mai mari venituri proprii din impozite și taxe locale pe cap de locuitor în anul anterior referendumului; dacă valorile sunt egale, se alege localitatea cu populația cea mai numeroasă. Proiectul precizează că satele și celelalte localități componente nu vor fi „șterse de pe hartă”, chiar dacă una dintre fostele comune își pierde statutul de unitate administrativ-teritorială. Efecte administrative: acte valabile, contracte preluate, reorganizare amânată Proiectul prevede că locuitorii nu vor fi obligați să își schimbe actele de identitate, permisele de conducere sau certificatele de înmatriculare; documentele rămân valabile până la expirare sau până la apariția unui alt motiv legal de înlocuire. Actualizările din registrele publice ar urma să fie făcute din oficiu și fără taxe, iar eventualele preschimbări necesare sau cerute de titular ar urma să fie, de asemenea, fără taxe și tarife. În fiecare localitate unde a funcționat sediul unei primării ar urma să rămână un punct local de lucru pentru depunerea și procesarea cererilor și eliberarea de documente. Noua unitate administrativ-teritorială ar urma să preia automat patrimoniul, drepturile, obligațiile, contractele, litigiile și proiectele fostelor administrații. Contractele finanțate din fonduri europene, PNRR, Fondul pentru Modernizare, Fondul pentru Mediu sau programele naționale de investiții ar urma să continue fără reluarea procedurilor. Angajații primăriilor ar urma să fie preluați de drept, iar reorganizarea aparatului administrativ ar putea începe după expirarea unui an (calculat din anul următor comasării) și ar trebui finalizată în cel mult șase luni; până atunci, numărul posturilor ocupate nu ar putea fi redus ca efect al unirii. Contextul invocat și calendarul indicat de minister Potrivit notei de fundamentare citate de Digi24, în România există 429 de comune cu cel mult 1.500 de locuitori, care însumează aproximativ 479.000 de persoane. Documentul indică o scădere a populației acestor comune cu 35% în perioada 2002–2011 și cu încă aproape 16% între 2011 și 2021; totodată, în 2023, 249 de comune nu aveau ocupat postul de secretar general. Ministrul Dezvoltării, Marcel Alexandru Stoica, a prezentat proiectul ca „prima etapă” a unei reforme mai ample și a insistat că „unim primării, nu desființăm localități”. „Este prima etapă a unui proces mai amplu de reformă, care are un obiectiv final foarte clar: să aducem administrația României din organizarea anului 1968 în realitatea anului 2028. Vreau să fiu foarte clar de la început: unim primării, nu desființăm localități. Aceasta este o reformă pentru cetățean și o reformă care se face împreună cu oamenii.” Conform calendarului menționat de ministru, comunitățile ar putea decide în 2027 dacă intră în procesul de comasare, iar noile administrații ar urma să funcționeze din 2028. Proiectul este disponibil în transparență decizională pe site-ul ministerului, la pagina dedicată: Ministerul Dezvoltării . [...]