Știri
Știri din categoria Politică
UDMR vede un guvern PSD ca opțiune „implicită” după eșecul negocierilor PNL, iar linia roșie rămâne excluderea AUR, potrivit Mediafax. Kelemen Hunor spune că „prima șansă” de a forma guvernul aparține PSD, pe fondul refuzului anunțat de social-democrați de a susține un cabinet minoritar PNL–USR–UDMR.
Declarațiile vin după ce Adrian Veștea nu a reușit să obțină o majoritate, iar Sorin Grindeanu a transmis că PSD nu va susține varianta unui guvern minoritar format de PNL, USR și UDMR. În această logică, liderul UDMR afirmă că, dacă acea opțiune este exclusă, „nu rămâne o altă variantă decât PSD”.
Kelemen Hunor leagă discuția despre formula de guvern de o listă de priorități care, în opinia sa, cer un executiv funcțional: PNRR, SAFE, OECD, bugetul pe anul viitor și „tot ce înseamnă o stabilitate economică și bugetară”. El folosește o metaforă pentru perioada următoare, spunând că un astfel de guvern ar trebui să primească „motorină” ca să poată parcurge distanța „din iunie până februarie, anul viitor”.
Întrebat despre un posibil pact între partide, Kelemen Hunor spune că, din punctul său de vedere, acesta nu ar trebui să includă AUR și adaugă că îl vede și pe președintele României, Nicușor Dan, pe aceeași „linie roșie”. În același registru, el afirmă că și liderul PSD, Sorin Grindeanu, ar avea această limită.
În ceea ce privește demersul lui Adrian Veștea de a negocia susținerea AUR în Parlament, Kelemen Hunor îl califică drept „o greșeală fulminantă” și susține că Veștea „n-a înțeles” liniile roșii. Liderul UDMR descrie această decizie ca un pas care „banalizează răul” și echivalează cu „trecerea Rubiconului”, adăugând că nu a existat un gest „atât de evident” nici în perioada în care PRM era puternic.
Din informațiile prezentate, discuția politică se mută spre scenariul în care PSD ar avea prima șansă să încerce formarea guvernului, în timp ce includerea AUR este tratată de UDMR drept o limită de netrecut în negocieri. Sursa nu oferă un calendar al consultărilor sau detalii despre o formulă concretă de majoritate.
Recomandate
Schimbul de acuzații dintre PSD și premierul interimar riscă să mute discuția de la corecții economice la vinovați politici , într-un moment în care datele oficiale invocate indică scădere și stagnare a economiei, iar tensiunile din energie împing costurile în sus, potrivit HotNews . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan și USR că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă” față de PSD și că, în loc să se ocupe de economie, ar „mesteca lozinci”. Într-o postare pe Facebook, Grindeanu a susținut că guvernarea a „spoliat românii”, a „prăbușit economia” și a „sufocat firmele”. În același mesaj, liderul PSD a invocat date pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare” și că, „în primul semestru din 2026”, PIB-ul real ar fi „-1,6% pe seria ajustată sezonier”, iar PIB-ul „-0,8% pe seria brută”. Grindeanu a mai susținut că bugetul ar fi fost construit pe o creștere de „+1%”, dar „după șase luni suntem la -0,8%”, afirmând totodată: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde, Ilie!”, fără a detalia la ce indicator se referă. Energia, un nou front al disputei Grindeanu a legat și criza energetică de responsabilitatea PNL, susținând că România ar plăti „500 de euro pe MWh” pentru importuri din Bulgaria și acuzând PNL că a deținut Ministerul Energiei „90 de luni”, în timp ce PSD ar fi avut portofoliul „doar 10 luni”. Pe acest subiect, premierul interimar Ilie Bolojan a declarat vineri, într-o conferință de presă, că actuala criză energetică este și rezultatul lipsei unei strategii coerente în domeniu, care ar fi trebuit făcută în anii trecuți. (Detalii în HotNews .) De ce contează Miza imediată este credibilitatea politicilor economice și energetice într-un context în care, chiar și în versiunea prezentată de Grindeanu, ținta de creștere bugetată nu ar mai fi susținută de evoluția PIB, iar scumpirea energiei prin importuri ar putea amplifica presiunea asupra companiilor și consumatorilor. În lipsa unor măsuri concrete prezentate în acest schimb de replici, disputa rămâne centrată pe atribuirea vinei și pe posibile consecințe precum majorări de taxe sau alte ajustări, pe care Grindeanu le sugerează retoric. [...]
Sorin Grindeanu acuză Guvernul Bolojan de „cădere economică” și pune presiune pe buget , invocând date despre PIB și un posibil gol de finanțare, într-un nou episod de escaladare a conflictului politic cu mize directe pentru politica fiscală și costurile din energie, potrivit G4Media . Liderul PSD a avut vineri o ieșire publică la adresa premierului demis Ilie Bolojan , pe care l-a acuzat că ar fi dezvoltat „o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD”. În același mesaj, Grindeanu a susținut că actuala guvernare ar fi „spoliat” românii, ar fi „prăbușit economia” și ar fi „sufocat firmele”. Ce date economice invocă Grindeanu În postarea reprodusă de publicație, Grindeanu își sprijină atacul pe cifre pe care le atribuie INS și Eurostat, afirmând că România ar avea „două trimestre de cădere economică și două de stagnare”. Pentru primul semestru din 2026, el indică: PIB real: -1,6% (seria ajustată sezonier) PIB: -0,8% (seria brută) Grindeanu critică și construcția bugetară, susținând că bugetul ar fi fost făcut pe o ipoteză de +1% creștere economică , în timp ce după șase luni ar fi rezultat -0,8% . Miza fiscală: „Îți lipsesc aproape 40 de miliarde” În același mesaj, șeful PSD afirmă că premierului „îi lipsesc aproape 40 de miliarde” și sugerează, sub formă de întrebări, posibile soluții precum creșteri de taxe sau vânzarea de acțiuni la „companii strategice”. Nu sunt oferite în articol detalii despre baza de calcul a sumei sau despre la ce componentă bugetară se referă exact. Energie și disputa pe Dunăre, în fundalul atacului Grindeanu mai afirmă că România ar plăti „ 500 de euro pe MWh la bulgari” și atacă PNL pentru perioada în care a condus Ministerul Energiei, comparativ cu PSD. Contextul imediat al escaladării, potrivit articolului, este legat de informații publicate de Ilie Bolojan, conform cărora Ministerul Transporturilor condus de Grindeanu ar fi ignorat un proiect care „ar fi dus la creșterea nivelului Dunării” în zona centralei nucleare de la Cernavodă . Declarația integrală, în forma publicată „Este clar. Bolojan și gașca useristă au dezvoltat o tulburare obsesiv-compulsivă pentru PSD. Ați spoliat românii, ați prăbușit economia și ați sufocat firmele. Opriți-vă! Terminați în a mai mesteca lozinci stupide cu PSD dimineața, la prânz și seara. Chiar nu vă pică greu la stomac să vedeți că datele INS și Eurostat spun că aveți două trimestre de cădere economică și două de stagnare?! Doar în primul semestru din 2026: 👉 PIB real: -1,6% pe seria ajustată sezonier. 👉 PIB: -0,8% pe seria brută. V-ați făcut bugetul pe +1% creștere economică. După șase luni suntem la -0,8%. Îți lipsesc aproape 40 DE MILIARDE, Ilie! Mai crești niște taxe?! Vindem niște acțiuni la companii strategice?! Mai stingem lumina prin casele românilor, cum facem?! Plătim 500 de euro pe MWh la bulgari și voi încă o țineți langa cu PSD?! După ce voi de la PNL ați avut 90 de luni Ministerul Energiei și PSD doar 10 luni?! Și după ce Miruță 2 cm s-a făcut de toată ocara jucându-se stupid cu stâncile și barjele pe Dunăre?! Adevărul este simplu: ați preluat o țară cu a doua creștere economică din UE și ați dus-o pe penultimul loc. Doar România și Irlanda au scădere economică din toată Uniunea Europeană. Ați distrus și ați îngropat orice speranță. E tot ce v-a ieșit de minune…. Va fi o binecuvântare pentru țara noastră când vom scăpa de această pestă haștagistă…iar asta va fi foarte curând!” În material nu este prezentată o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile lui Grindeanu. [...]
Negocierile politice pe Legea salarizării bugetarilor au eșuat, iar România riscă să piardă 770 milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei) din PNRR dacă actul nu este adoptat până la 31 august, potrivit Adevărul . Discuțiile de la Cotroceni s-au încheiat fără acord, pe fondul divergențelor dintre partide și al opoziției sindicatelor, într-un calendar rămas la mai puțin de trei săptămâni. Negocierile au fost conduse de președintele Nicușor Dan cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR și au fost precedate de discuții între Administrația Prezidențială și sindicatele din Educație. Federațiile sindicale au respins forma actuală a proiectului, susținând că nu respectă angajamentele din timpul grevei profesorilor din 2023. Blocajul: bani, grile și cost politic Sindicatele contestă modul de calcul al noilor grile și spun că impactul bugetar al revendicărilor profesorilor ar fi fost supraestimat. Ele cer refacerea calculelor împreună cu Banca Mondială, care a participat din 2022 la evaluarea funcțiilor din sectorul public și la pregătirea reformei. În același timp, profesorii acuză Ministerul Educației că ar fi transmis date incorecte privind normele didactice din universități. PSD a anunțat înaintea întâlnirii că nu poate susține proiectul în forma actuală și cere modificări ale grilelor pentru Educație și Sănătate, inclusiv varianta aplicării etapizate a noilor salarii, pentru a împărți impactul bugetar pe mai mulți ani. UDMR a cerut clarificarea surselor de finanțare, iar Kelemen Hunor a avertizat că proiectul „nu are cum să iasă bine” fără acord politic și fără bani identificați. PNL a venit cu argumentul termenului-limită și al mizei PNRR. „Mai avem mai puțin de trei săptămâni până la termenul-limită pentru adoptarea Legii salarizării, jalon în PNRR. Dacă nu îndeplinim jalonul până la 31 august, România va pierde 770 de milioane de euro”, a explicat Siegfried Mureșan. Reformă amânată ani, comprimată acum în câteva săptămâni Autoritățile au început reforma în 2022, cu evaluarea funcțiilor din administrația publică sprijinită de Banca Mondială. În 2023 au început consultările, dar procesul a fost afectat de greva din Educație, iar discuțiile au continuat în 2024 și 2025, până la termenul final negociat cu Comisia Europeană : 31 august 2026. În forma prezentată public de Guvern în luna mai, proiectul prevedea eliminarea a 87 dintre cele 151 de sporuri existente, includerea unei părți dintre acestea în salariul de bază și introducerea unor mecanisme de recompensare a performanței. Guvernul susținea că veniturile existente vor fi protejate și că aproximativ 56% dintre angajații publici ar urma să beneficieze de creșteri. Politologul Sergiu Mișcoiu (Universitatea Babeș-Bolyai) argumentează, în analiza citată, că blocajul actual este consecința amânărilor din anii anteriori, care au transformat reforma într-o negociere „la limită”, în care partidele cântăresc nu doar conținutul, ci și costul politic al fiecărei modificări. Ce riscă să urmeze: o lege adoptată în grabă sau un nou eșec pe jalon Mișcoiu avertizează că o lege adoptată fără o negociere socială solidă poate produce noi inechități și o ierarhie salarială „bulversată”. În același timp, el descrie o împărțire a mizelor: PNL și USR ar fi dispuse să meargă înainte cu structura de bază a proiectului, în timp ce PSD ar fi prins între presiunea sindicatelor și riscul de a fi acuzat că pune în pericol banii europeni. În analiza citată se mai arată că, dincolo de adoptarea formală, miza se mută și la efectele asupra veniturilor în timp: înghețarea salariilor pe tranșe și neindexarea lor pot însemna scăderea puterii de cumpărare, în funcție de evoluția inflației. [...]
Creșterea de 7–8% a salariilor bugetarilor în 2027 nu rezolvă problema de fond: fără legea salarizării, rămân dezechilibrele și presiunea pe buget. Potrivit Economedia , președintele UDMR, Kelemen Hunor , spune că majorarea ar urma să fie făcută „în funcție de datele de la INS privind inflația”, indiferent dacă noua lege a salarizării unitare este adoptată sau nu în sesiunea extraordinară. Kelemen Hunor susține că o creștere procentuală anuală nu corectează distorsiunile din sistem și insistă pentru adoptarea legii în actuala sesiune parlamentară, chiar dacă se așteaptă amendamente în Parlament, care pot schimba forma inițială a proiectului. Miza bugetară: „nu poți vota majorări fără să știi de unde vin banii” Liderul UDMR avertizează că Parlamentul nu ar trebui să aprobe creșteri de cheltuieli fără identificarea prealabilă a surselor de finanțare, pentru că altfel presiunea se mută ulterior pe Guvern, care ar trebui să găsească resursele după vot. „Nu se poate să iei o decizie privind o astfel de majorare de salarii fără să știi de unde ai resurse înainte să votezi.” Ce se discută în proiect: Educație din 2028, Sănătate cu majorări pentru peste 75% dintre angajați În paralel, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că pentru Educație este propusă o nouă grilă salarială, cu majorări „substanțiale” pentru profesori, dar cu aplicare din 2028, pe fondul lipsei de resurse pentru a respecta integral promisiunile făcute după greva din 2023. Tot în Educație este discutată și dublarea plății cu ora, propunere venită din partea Ministerului Educației. În Sănătate, negocierile ar fi mai avansate, iar în forma discutată „peste 75%” dintre angajați ar urma să beneficieze de majorări. Pîslaru a mai spus că modificările nu ar urma să ducă la creșterea cheltuielilor bugetare în 2027, iar măsurile din Educație ar fi eșalonate pentru a intra în vigoare din 2028. Detalii au fost prezentate de Economedia . Presiune de calendar: jalon PNRR și risc de pierdere a fondurilor Adoptarea legii salarizării unitare este legată și de PNRR: România trebuie să îndeplinească jalonul până la 31 august 2026, altfel există riscul pierderii unor fonduri nerambursabile de aproximativ 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei). În acest context, proiectul a rămas în centrul negocierilor politice, reluate cu partidele și sindicatele, inclusiv prin medierea Administrației Prezidențiale. Marți, președintele Nicușor Dan urmează să aibă o nouă întâlnire cu liderii partidelor din fosta coaliție și cu reprezentanții grupului de lucru pe lege, cu obiectivul de a găsi o formă adoptabilă până la termenul din PNRR, fără a genera cheltuieli bugetare nesustenabile. [...]
Decizia CCR validează pierderea mandatului pentru aleșii sancționați anterior , iar Dominic Fritz spune că va rămâne fără funcția de primar în 30 de zile dacă legea intră în vigoare în forma actuală, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare: amendamentul considerat constituțional extinde efectele legii integrității și asupra cazurilor constatate definitiv înainte de intrarea ei în vigoare. Într-o reacție publicată pe Facebook, Fritz a acuzat că CCR a validat „un brutal abuz de putere” și a descris amendamentul drept o sancțiune retroactivă introdusă de PSD. El susține că este încălcat principiul constituțional potrivit căruia legea dispune numai pentru viitor. „În loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din Curtea Constituțională tocmai l-a validat.” „Art. 15 din Constituție „legea dispune numai pentru viitor” a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine.” Fritz a mai anunțat că va ataca decizia la CEDO. Ce prevede amendamentul și ce efect produce Amendamentul declarat constituțional prevede că aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese înainte de noua lege, își pierd mandatul în termen de 30 de zile. Textul a trecut de comisii cu voturi de la AUR. Legea integrității, din care face parte amendamentul, a fost adoptată în Parlament inclusiv cu voturi de la USR și PNL, iar ulterior a fost atacată la CCR de parlamentari USR-PNL și de președintele Nicușor Dan, conform informațiilor din articol. De ce este vizat Dominic Fritz Dominic Fritz este primar al Timișoarei din septembrie 2020 și a fost reales în 2024. În iulie 2024, Agenția Națională de Integritate l-a declarat în conflict de interese administrativ, iar ulterior Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv, la 18 iunie 2026, că se află în conflict de interese, după ce i-a respins sesizarea împotriva raportului ANI. Cazul are legătură cu aprobarea, în 2020, a unui referat de modificare a unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ), înaintat Consiliului Local. Documentația tehnică pentru beneficiarul PUZ a fost realizată de firma unui consilier local USR care îl împrumutase pe Fritz cu 25.000 de lei în campania electorală; Fritz a susținut în instanță că banii au fost restituiți ulterior de Autoritatea Electorală Permanentă. În motivările prezentate în articol, instanțele au reținut că, din perspectiva integrității, contează situația emitentului actului și obligația de abținere în caz de conflict de interese, chiar dacă actul ar fi oportun sau util comunității. [...]
Un grup de foști diplomați americani cere Washingtonului să reanalizeze viza lui George Simion , invocând riscuri de credibilitate și de aliniere la valorile SUA, potrivit Adevărul . Demersul este formulat într-un editorial publicat în Jerusalem Post, semnat de doi foști ambasadori ai SUA în România, Adrian Zuckerman și Mark Gitenstein , de James S. Gilmore III (fost guvernator al statului Virginia) și de Ronald Gidwitz (fost ambasador interimar al SUA la Uniunea Europeană), împreună cu jurnalistul român Sabin Gherman. Semnatarii cer Statelor Unite „să reconsidere cu atenție” dacă activitatea liderului AUR este compatibilă cu valorile pe care America spune că le apără și dacă ar trebui să păstreze „privilegiul” unei vize americane. Miza: un semnal politic cu efect de reglementare (vize) și de credibilitate În esență, apelul vizează o decizie administrativă de politică externă – acordarea sau retragerea vizei – care, dacă ar fi luată în calcul, ar avea impact direct asupra libertății de deplasare a liderului AUR și asupra modului în care este perceput în relația cu partenerii occidentali. Sabin Gherman a scris pe Facebook că a ridicat public întrebarea legată de menținerea vizei lui Simion, în contextul acuzațiilor din editorial. Argumentele invocate: poziționări față de Rusia și prezența militară americană Semnatarii susțin că, deși George Simion se prezintă drept pro-american și apropiat de mișcarea MAGA, acțiunile sale ar contrazice această imagine. În editorial este menționat că: „retorica sa a repetat frecvent discursuri favorabile Kremlinului”; ar fi evitat „în repetate rânduri” să condamne clar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei; AUR s-a opus desfășurării temporare de mijloace militare americane în România; partidul s-a opus și unor măsuri care ar fi permis interceptarea dronelor rusești ce încălcau spațiul aerian românesc. Textul amintește, de asemenea, că Simion este în continuare interzis în Republica Moldova și Ucraina. Tot în acest context este citată o afirmație publică a fostului ministru al apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, potrivit căreia Simion „servește intereselor Rusiei”. Acuzații privind extremismul și antisemitismul: „normalizarea” ca risc Editorialul include și critici legate de tolerarea sau promovarea unor figuri asociate cu fascismul și antisemitismul, menționând elogierea lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și a Mișcării Legionare, contestarea inițiativelor de comemorare a Holocaustului și atacuri la adresa lui Elie Wiesel. Este dat ca exemplu senatorul Sorin Lavric, descris în editorial ca având „un model retoric considerat antisemit și revizionist istoric”, inclusiv prin promovarea ideii „bolșevismului evreiesc” și prin contestarea credibilității supraviețuitorilor Holocaustului. În același registru, semnatarii avertizează: „Holocaustul nu a început cu camere de gazare, ci cu cuvinte, scuze și normalizarea extremismului” Ce urmează Materialul nu indică existența unei reacții oficiale a autorităților americane sau a unei proceduri declanșate efectiv pentru revizuirea vizei. În forma prezentată, este un apel public către Washington, încheiat cu întrebarea de ce George Simion „continuă să se bucure de privilegiul” unei vize americane, în pofida îngrijorărilor enumerate. [...]
