Știri
Știri din categoria Politică
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu riscă să amplifice presiunea publică pe instituțiile judiciare să comunice mai mult din dosar, în condițiile în care președintele UDMR, Kelemen Hunor, cere explicit ca procurorii să explice societății „despre ce bani e vorba” și „despre ce delict este vorba”, potrivit news.ro.
Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la RFI, că a urmărit „foarte puțin” cazul și că nu cunoaște dosarul, dar spune că are încredere în procurori și în judecătorii Curții de Apel București, care au dispus arestarea preventivă. În același timp, liderul UDMR a reluat acuzația politică potrivit căreia Georgescu ar fi „un produs al fostei Securități”.
„Este o luptă între ce a mai rămas din fosta Securitate, inclusiv mentalitatea, cu sistemul politic actual al României.”
Întrebat dacă se așteaptă ca sprijinul public pentru Călin Georgescu „să explodeze” și situația „să degenereze”, Kelemen Hunor a spus că nu crede într-un astfel de scenariu, dar a mutat discuția pe o problemă mai largă: educația și felul în care oamenii disting între informații reale și false.
În acest context, el a argumentat că instituțiile statului „își fac treaba”, însă ar trebui să comunice, atunci când este posibil, elemente relevante din dosar, astfel încât publicul să înțeleagă faptele investigate, inclusiv componenta financiară.
Potrivit informațiilor prezentate, Curtea de Apel București a decis marți arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Președinție Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. Georgescu este acuzat de înșelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro.
Kelemen Hunor a mai spus că acceptă faptul că Georgescu are susținători „în foarte multe zone”, dar a adăugat că nu îl consideră „un om liber” și nici „un om care poate să facă pentru România ceva bun”, subliniind din nou că nu comentează dosarul pentru că nu îl cunoaște.
Recomandate
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu riscă să devină combustibil pentru polarizare și monetizare pe rețelele sociale , într-un context în care astfel de subiecte sunt „foarte puternice” pentru algoritmi și pot fi exploatate până la următoarele alegeri, potrivit Euronews . Mircea Șerdin, expert în inteligență artificială, a spus la Euronews România că tema poate fi folosită pe termen lung pentru a menține societatea divizată, inclusiv pentru că procesele durează, iar „persecuția” – reală sau imaginară – are potențial mare de viralizare. În această logică, clipurile cu arestarea ar urma să strângă mai multe vizualizări decât discursurile recente ale lui Georgescu. De ce contează: algoritmii favorizează emoția și conflictul Șerdin a explicat că, pentru platforme precum TikTok sau Facebook, „un om arestat de un sistem” este un mesaj cu încărcătură emoțională puternică, care „împarte lumea” și se propagă ușor. În opinia sa, narațiunea are o structură simplă, aproape „de basm”: vinovat versus erou care suferă, ceea ce crește probabilitatea de distribuire și interacțiune. „Pentru un algoritm de social media, că vorbim de Tiktok, Facebook sau orice altă rețea, un om arestat de un sistem este un mesaj foarte puternic, cu potențial foarte mare de viralizare. Persecuția este practic reală sau imaginară.” Monetizarea subiectului și lecțiile din campania 2024 Expertul a susținut că în jurul subiectului există două categorii de creatori de conținut: cei care cred în mesajele pe care le promovează și cei care urmăresc în principal monetizarea. În acest context, a reamintit că în campania pentru alegerile prezidențiale din 2024 ar fi fost cheltuiți „peste 380.000 de dolari” pentru influenceri reali care să popularizeze conținutul lui Călin Georgescu, iar campania ar fi inclus bani nedeclarați și conturi coordonate care au amplificat viralizarea. Pe acest fond, Șerdin a spus că Georgescu și-ar fi construit o comunitate „reală” de susținători, ceea ce poate explica apariția mesajelor de sprijin, inclusiv financiar, în spațiul online. Euronews notează că pe rețelele sociale au existat persoane care au transmis că ar fi dispuse să doneze bani pentru a-l ajuta pe Georgescu să-și cumpere o vilă în Toscana, un imobil despre care procurorii susțin că s-ar fi interesat. Decizia instanței și ce urmează în plan public Curtea de Apel București a admis marți contestația DIICOT și a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu, în dosarul în care este acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro (aprox. 5,5 milioane lei). Aceeași măsură a fost dispusă și pentru omul de afaceri Ionel Rusen, iar decizia este definitivă. Georgescu a fost scos cu cătușe din vila sa din Mogoșoaia și dus în Arestul Central al Capitalei; la urcarea în mașina Poliției, câteva zeci de susținători au huiduit forțele de ordine. În evaluarea expertului citat, tocmai această combinație – imagini puternice, conflict și durată mare a procedurilor – poate menține subiectul activ și polarizant până aproape de următorul ciclu electoral. [...]
AUR leagă arestarea lui Călin Georgescu de votul pentru Guvernul Mureșan și își reafirmă linia de opoziție , susținând că nu își va schimba poziția politică în contextul deciziei de arestare preventivă, potrivit Mediafax . Partidul a transmis o primă reacție după ce Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost trimis în arest preventiv pentru 30 de zile. În articol se menționează că decizia a fost luată marți, 29 septembrie, de judecătorii Tribunalului București, iar în mesajul publicat de AUR pe Facebook este invocată Curtea de Apel București. În postarea sa, AUR afirmă că „prezumția de nevinovăție, dreptul la apărare și un proces corect” trebuie respectate „indiferent de numele celui aflat în fața justiției” și insistă că măsura arestării preventive nu echivalează cu o condamnare. Miza politică invocată de AUR: sincronizarea cu învestirea Guvernului AUR susține, în aceeași postare, că trimiterea în arest preventiv ar fi „sincronizată” cu votul de învestitură al Guvernului Mureșan, programat miercuri, 30 septembrie, la ora 13:00. Totodată, partidul transmite că nu își va modifica poziția la vot: „Poziția noastră rămâne neschimbată: nu vom vota un guvern din care nu facem parte și nu ne vom negocia convingerile sub presiune.” Contextul deciziei instanței și ce urmează Conform informațiilor prezentate, un complet de divergență a decis marți arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen, după ce Curtea de Apel București a analizat contestația DIICOT . Mediafax mai notează că susținători ai lui Călin Georgescu protestează la sediul Arestului Central din Capitală. [...]
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu poate redesena calculele politice ale PSD și AUR , prin scoaterea din joc a unui competitor și potențiala redistribuire a voturilor, potrivit unei analize a lui Cristian Tudor Popescu publicate de HotNews . Fostul candidat la prezidențiale a fost arestat preventiv pentru 30 de zile , marți, într-un dosar în care este acuzat de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituire a unui grup infracțional organizat. Tribunalul București dispusese inițial control judiciar, însă Curtea de Apel a întors decizia. (Contextul deciziei este detaliat într-un material separat despre faptul că Georgescu „a fost arestat preventiv pentru 30 de zile”, disponibil tot pe HotNews .) Miza politică: cine câștigă din eliminarea temporară a lui Georgescu CTP susține că arestarea preventivă ar fi rezultatul unei „convergențe tacite” între PSD și AUR și că, din perspectiva intereselor de partid, situația ar avantaja ambele formațiuni. „Acum, ceea ce a adus la arestarea domnului Georgescu este o convergență tacită între PSD și AUR.” În interpretarea sa, pentru AUR, intrarea lui Georgescu în închisoare ar crea premisele unei mobilizări de tip protest („Free Călin Georgescu”), care ar putea canaliza o parte din electoratul acestuia către AUR. Relația Georgescu–AUR, între capital electoral și tensiuni interne CTP afirmă că liderul AUR, George Simion, l-ar „disprețui profund” pe Călin Georgescu și susține că are „informații” în acest sens, dar precizează că nu le poate proba. În același timp, el argumentează că AUR ar putea încerca să capitalizeze electoral pe fondul arestării, preluând o parte din voturile lui Georgescu. „Eu am niște informații în această direcție, nu le pot proba.” Poziția oficială a AUR după decizia instanței După hotărârea Curții de Apel București, AUR a transmis că „rămâne alături de Călin Georgescu” și a invocat respectarea prezumției de nevinovăție, a dreptului la apărare și a unui proces corect, potrivit comunicatului citat de HotNews (reacția AUR este redată și într-un articol separat, disponibil aici ). În acest moment, analiza rămâne la nivel de interpretare politică: CTP vorbește despre o „convergență tacită” și despre posibile beneficii electorale, fără a indica dovezi publice privind o înțelegere între partide. [...]
George Simion a condiționat votul AUR la învestirea Guvernului Mureșan de eliberarea lui Călin Georgescu , ridicând miza politică a ședinței de miercuri din Parlament, potrivit HotNews . Liderul AUR a afirmat, în discursul susținut înainte de votul pentru guvernul condus de Siegfried Mureșan, că „de ziua mea, l-ați arestat pe domnul Călin Georgescu” și că, „înaintea unui vot important pentru țară”, Georgescu ar fi fost trimis „la arestul central”, în timp ce el ar fi fost „avertizat” că este „următorul”. Condiționarea votului și mesajul politic al AUR Simion a anunțat că AUR nu va vota guvernul propus, pe care l-a numit „guvern marionetă”, și a susținut că formațiunea nu va sprijini „nicio altă variantă de guvern” până când Georgescu nu este eliberat. „Vreau să vă zic că nu vom vota nicio altă variantă de guvern până nu îl eliberați și faceți dreptate lui Călin Georgescu.” În același discurs, Simion a spus că „nu ne este frică” și a recitat un fragment din poezia „Decebal către popor”, de George Coșbuc. Acuzații privind „tranzacționarea” voturilor la învestire Tot în intervenția din plen, liderul AUR a lansat acuzații privind cumpărarea de voturi pentru „guverne temporare”, susținând că „pe bursa neagră a voturilor” un vot ar fi ajuns să se tranzacționeze „cu câteva sute de mii de euro” și că ar exista filmări pe care partidul le va prezenta ulterior. HotNews a indicat că detalii despre votul pentru Guvernul Mureșan sunt prezentate într-un material separat, disponibil aici: HotNews . [...]
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
Rareș Bogdan ridică miza fiscală și de investiții în disputa din PNL , acuzându-l pe Ilie Bolojan că ar pregăti, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea proprietăților la valoarea de piață și că ar fi blocat investiții străine, într-un context pe care îl descrie drept „abis economic”, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o intervenție la Antena 3 CNN, unde a cerut colegilor din partid să „asculte strada” și să susțină formarea unui „Guvern pro-european”. În același timp, el a susținut că demersurile din ultimele săptămâni ar fi produs „un dezastru de imagine” pentru PNL și ar fi prelungit criza politică. Miza economică invocată: taxe pe proprietate, blocaje și „incapacități de plată” Rareș Bogdan a afirmat că „nucleara” pregătită de Bolojan ar fi impozitarea proprietăților la valoarea de piață, de la 1 ianuarie 2027, și a susținut că o astfel de măsură ar putea împinge unii proprietari în imposibilitatea de plată. „Din 1 ianuarie, pe programul lui Ilie Bolojan este impozitarea proprietăților la valoarea de piață.” În aceeași intervenție, el a legat criza politică de efecte economice, vorbind despre „incapacități de plată”, despre „30 de miliarde de euro, bani facturați și neîncasați de companii”, precum și despre imposibilitatea de a face rectificări bugetare, ceea ce „înseamnă blocaje de investiții”. Tot el a invocat dificultăți în HoReCa și a menționat un nivel de „395.000 de șomeri”. Acuzații privind investițiile străine și relația cu SUA Rareș Bogdan a mai susținut că Ilie Bolojan „a refuzat investiții străine” și că ar fi intrat „în conflict cu SUA”, motiv pentru care „toate investițiile americane în România sunt blocate”. În același registru, el a afirmat că România ar fi ajuns „să piardă din SAFE 11 miliarde”, fără ca materialul să detalieze mecanismul sau o confirmare independentă a acestor afirmații. „Ilie Bolojan a refuzat investiții străine pentru că a intrat în conflict cu SUA. Toate investițiile americane în România sunt blocate.” Context politic: tensiuni în PNL și presiune pe evitarea anticipatelor În plan intern, Rareș Bogdan a criticat modul în care PNL ar gestiona comunicarea publică și a atacat conducerea partidului, afirmând că există o „sfidare” față de electorat și că în jurul lui Bolojan ar fi „o sectă”. Totodată, a spus că alegerile anticipate „trebuie evitate” și a menționat că „crede în raționamentul lui Nicușor Dan”. Materialul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate. [...]
