Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirea Kelemen Hunor–Peter Magyar deschide o nouă etapă de negociere politică la Budapesta, cu miză directă pe relația cu minoritatea maghiară din România, în contextul formării noului guvern ungar, potrivit Antena 3.
Peter Magyar, președintele partidului Tisza și câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria, urmează să îl primească marți, la Budapesta, pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, în biroul său. Întâlnirea a fost anunțată încă de săptămâna trecută, după ce Hunor l-a sunat pe Magyar pentru a-l felicita pentru victorie.
Într-o postare pe rețelele sociale, Magyar a spus că, în aceeași zi, a discutat la telefon cu „zece șefi de stat și de guvern” și că își continuă negocierile pentru formarea guvernului, menționându-i explicit pe Robert Fico, Pedro Sánchez și Aleksandar Vucic.
După victoria sa, Peter Magyar a fost întrebat despre faptul că UDMR l-a susținut în campanie pe Viktor Orban. Liderul Tisza a afirmat că maghiarii din Transilvania au fost „induși în eroare” și a acuzat o campanie de propagandă finanțată din bani publici, susținând că Orban și Kelemen Hunor ar fi promovat „minciuni” despre el.
Totuși, Magyar a mai spus că îi va transmite lui Kelemen Hunor că „nu îi poartă pică” și că va colabora cu organizațiile maghiarilor din afara granițelor Ungariei. În același context, el a criticat și susținerea lui Viktor Orban pentru George Simion în timpul campaniei prezidențiale din România.
Kelemen Hunor a declarat, la rândul său, că UDMR nu are motive „să își toarne cenușă în cap” pentru sprijinul acordat lui Orban, argumentând că politica națională implementată de Fidesz în ultimul deceniu și jumătate a generat simpatie în rândul maghiarilor transilvăneni.
Hunor a mai spus că votul de duminică, câștigat de Tisza, „deschide o nouă eră în politica maghiară” și a adăugat că liderii Tisza, partid care a obținut două treimi din mandate, au o responsabilitate față de minoritatea maghiară din România.
Din informațiile disponibile, întâlnirea de marți este prima discuție față în față între cei doi lideri după alegerile din Ungaria și are loc în paralel cu negocierile pentru formarea noului guvern de la Budapesta. Antena 3 nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale rezultate așteptate ale discuției.
Recomandate
Noul lider de la Budapesta condiționează sprijinul financiar pentru comunitatea maghiară din România de reguli mai stricte de transparență , după întâlnirea cu președintele UDMR, Kelemen Hunor , potrivit Libertatea . Miza este una de reglementare și control al fluxurilor de bani veniți din Ungaria, într-un moment de schimbare politică majoră la Budapesta. Peter Magyar , liderul partidului TISZA și prezentat în articol drept „viitorul premier maghiar”, a anunțat pe Facebook că a discutat cu Kelemen Hunor despre un „nou cadru de cooperare” între viitorul guvern TISZA și UDMR. Condiția explicită: UDMR să nu se mai implice în disputele politice interne din Ungaria. Ce se schimbă: subvenții sub „control strict” și verificări pe ultimul deceniu Magyar afirmă că sprijinul pentru maghiarii din Transilvania va continua, dar pune accent pe „transparență și responsabilitate” în gestionarea subvențiilor acordate de Budapesta, cu respectarea cerințelor legale atât din Ungaria, cât și din România. În același mesaj, el spune că subvențiile acordate în ultimul deceniu vor fi analizate retrospectiv. Totodată, cei doi ar fi convenit ca neregulile semnalate la votul prin corespondență la alegerile parlamentare din 2026 să fie investigate și ca regulile de vot să fie revizuite pentru a preveni posibile fraude electorale. „Așteptarea noastră fundamentală în ceea ce privește subvențiile este transparența și responsabilitatea, precum și respectarea deplină a cerințelor legale maghiare și române”, a transmis Péter Magyar, potrivit articolului. Context politic: după înfrângerea lui Viktor Orbán Întâlnirea are loc după ce partidul TISZA, descris ca „al conservatorului proeuropean Peter Magyar”, a câștigat alegerile legislative din Ungaria pe 12 aprilie, în fața Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, rezultat care ar fi pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán, conform sursei. Kelemen Hunor declarase anterior, pe 13 aprilie, că l-a felicitat pe câștigător și că a fost chemat la Budapesta pentru discuții despre viitorul său și al UDMR, în contextul schimbării de putere. Articolul amintește și că, în februarie, Hunor anunțase că îl susține pe Viktor Orbán și că peste 90% dintre maghiarii din România ar urma să voteze cu acesta. Ce urmează Magyar spune că, după formarea guvernului TISZA, consultările cu UDMR vor continua atât la nivel politic, cât și la nivel de experți. Din informațiile prezentate, direcția principală este introducerea unor criterii mai stricte de transparență pentru finanțările venite de la Budapesta și o delimitare mai fermă a UDMR de politica internă ungară. [...]
Președintele Nicușor Dan deschide, miercuri, o rundă de consultări la Cotroceni cu partidele parlamentare , într-un demers care poate seta pașii instituționali ai crizei din Coaliția de guvernare, potrivit Mediafax . Administrația Prezidențială arată că invitațiile sunt făcute „în temeiul prerogativelor constituționale”. Consultările sunt programate pentru miercuri, 22 aprilie 2026, la Palatul Cotroceni, cu liderii următoarelor partide și formațiuni politice parlamentare: PSD, PNL, UDMR, Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale și USR. Calendarul consultărilor de la Cotroceni Programul anunțat este: 09:00 – Partidul Social Democrat (PSD) 10:30 – Partidul Național Liberal (PNL) 15:00 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 16:30 – Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale 18:30 – Uniunea Salvați România (USR) Context: tensiuni în Coaliție și risc de instabilitate guvernamentală Știrea vine pe fondul escaladării tensiunilor din Coaliție, după ce PSD a decis să își retragă sprijinul pentru premierul Ilie Bolojan , potrivit informațiilor prezentate în material. În acest context, consultările de la Cotroceni capătă relevanță operațională: ele pot funcționa ca un cadru formal de evaluare a majorității parlamentare și a opțiunilor de guvernare pe termen scurt. În material sunt redate și poziții publice ale actorilor implicați: Sorin Grindeanu (PSD) a indicat că partidul „în zilele următoare” va acționa în acord cu mandatul intern, în timp ce Ilie Bolojan a spus că va continua să își exercite mandatul de premier și a avertizat asupra riscului de „periclitare a finanțelor țării” și „aruncarea în aer a guvernării”, dacă situația se agravează. Ce va rezulta concret din consultări (de exemplu, o reconfigurare a majorității sau alte decizii) nu este precizat în anunțul Administrației Prezidențiale citat de Mediafax. [...]
PNL își împarte strategia de guvernare, iar o parte din lideri îi cer premierului Ilie Bolojan să reia negocierile cu PSD pentru un nou protocol , pe fondul crizei politice declanșate după retragerea sprijinului social-democrat, potrivit Antena 3 . Miza imediată este stabilitatea guvernării și evitarea unei formule minoritare care ar depinde de racolări sau de negocieri controversate. În ședința convocată marți dimineață pentru stabilirea strategiei, Hubert Thuma (președintele PNL Ilfov) a cerut explicit „reconciliere” cu PSD și renegocierea protocolului, argumentând că „acest guvern trebuie să funcționeze”. Thuma i-a cerut lui Bolojan să nu scoată PNL de la guvernare și l-a acuzat că i-a permis lui Ciprian Ciucu să îl atace pe Nicușor Dan, ridicând și tema relației premierului cu președintele. Presiune internă: guvernarea, relația cu președintele și direcția economică În intervenția din ședința BPN, Thuma a invocat riscul „izolării” politice și a cerut, între altele, măsuri economice „concrete” pentru „repornirea economiei” și „stimularea consumului”, plus demararea alegerilor interne pentru „legitimitate”. Tot el a susținut că PNL ar trebui să rămână la guvernare pentru a capitaliza politic rezultatele după „măsuri dureroase” deja adoptate. Din relatarea Antena 3 reiese că, spre deosebire de seara precedentă, în conducerea partidului nu a mai existat susținere unanimă pentru Bolojan, acesta primind reproșuri din partea mai multor lideri. Linie roșie cerută prin vot: fără negocieri cu AUR, SOS și POT În același cadru, primvicepreședintele Nicoleta Pauliuc i-a cerut lui Ilie Bolojan adoptarea, prin vot, a unei rezoluții care să interzică negocierile cu AUR și „partidele extremiste”, menționând explicit SOS și POT, „nici direct, nici indirect”. Pauliuc a argumentat că o astfel de decizie ar proteja atât PNL, cât și pe președintele Nicușor Dan, și a cerut ca orice eventuală schimbare de poziție să fie decisă în BPN. Critici pe relația cu USR și mesajul lui Bolojan despre ruptura cu PSD Președintele PNL Brașov, Adrian Veștea, i-a reproșat lui Bolojan relația cu USR și intenția de a crea un pol de dreapta, susținând că au existat „piedici” în colaborările anterioare cu USR la nivel local. Ilie Bolojan a explicat în ședință motivele pentru care PSD i-ar fi retras sprijinul politic, într-un pasaj redat de Antena 3: „E greu să fii credibil dacă ţii de cutiile de pantofi, penthouse-uri și alte lucruri - există la unii oameni din PSD un mental de ‘noi suntem un partid de 45%’ (...) Am aprins lumina în încăpere, am pus reflectoarele. Le-am zis: până nu vă faceți ordine, nu vă trec bugetele. Și asta evident că a deranjat.” Emil Boc a intervenit la rândul său, susținând că PNL nu trebuie să devină „cățelușul de companie al USR” și că, în următoarele 45 de zile, partidul trebuie „să demonstreze ce poate face”. Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă o decizie finală privind reluarea negocierilor cu PSD sau adoptarea rezoluției propuse de Pauliuc, însă ședința indică o fractură de strategie în PNL: între varianta reconcilierii cu PSD pentru un nou aranjament de guvernare și scenariul unui guvern minoritar sprijinit prin negocieri punctuale, scenariu care ridică deja tensiuni interne legate de potențiale discuții cu partide precum AUR, SOS și POT. [...]
PNL încearcă să securizeze rapid sprijin parlamentar pentru un guvern minoritar, ca să nu blocheze legislația necesară absorbției fondurilor din PNRR până la finalul lunii august , potrivit News . Premierul și președintele PNL, Ilie Bolojan , a anunțat că va iniția, „începând de astăzi și mâine”, discuții cu USR, UDMR și grupul minorităților pentru a clarifica în ce formulă poate funcționa un astfel de executiv, în contextul crizei politice declanșate după retragerea PSD. Miza imediată, din perspectiva guvernului, este evitarea întârzierilor care ar putea afecta proiectele de investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – autostrăzi, școli, spitale și anvelopări de blocuri. Bolojan a spus că, pentru a absorbi banii „până la finalul lunii august”, este nevoie de sprijin parlamentar pentru adoptarea legislației necesare îndeplinirii jaloanelor, menționând „trei, patru proiecte de legi” care ar trebui trecute până la finalul sesiunii parlamentare. Moratoriu parlamentar , pentru legile legate de PNRR și echilibrele bugetare În acest context, premierul a anunțat că va propune un „moratoriu parlamentar”, astfel încât, indiferent de „culoarea politică”, România să nu piardă „sumele importante” și să poată continua finanțarea lucrărilor de investiții. Totodată, el a legat stabilitatea politică de menținerea „echilibrelor bugetare”, avertizând că o criză guvernamentală poate anula rapid câștigurile obținute anterior, într-un „context internațional complicat” și cu „constrângerile bugetare” existente. PNL exclude refacerea coaliției cu PSD Bolojan a reafirmat că PNL a revalidat decizia de a nu mai face o coaliție cu PSD, decizie adoptată, potrivit lui, în urmă cu o lună, pe fondul tensiunilor din coaliție și al riscului de criză politică. El a prezentat ruptura ca o delimitare de „un anumit fel de a face politică” și a enumerat drept „nenegociabile” teme precum administrarea corectă a banului public, eliminarea risipei, transparența guvernării, renunțarea la promisiuni fără acoperire și eliminarea „privilegiilor și sinecurilor”. Ce urmează, conform declarațiilor, este o rundă de consultări cu USR, UDMR și minoritățile pentru a stabili sprijinul parlamentar necesar funcționării unui guvern minoritar și trecerii pachetului legislativ considerat critic pentru jaloanele PNRR. [...]
PNL își recalibrează strategia față de USR, mizând pe atragerea electoratului, dar cu delimitări politice , potrivit informațiilor prezentate de Mediafax . Într-o ședință a conducerii liberale de marți dimineață, Emil Boc ar fi transmis că partidul trebuie să evite preluarea „liniei ideologice” a USR, chiar dacă urmărește să câștige din bazinul său electoral. Mesajul, relatat pe baza unor surse, indică o repoziționare cu impact direct asupra modului în care PNL ar putea negocia și construi majorități în Parlament, dar și asupra felului în care își definește identitatea în competiția pentru voturi în zona de centru-dreapta. „Electoratul USR”, nu „ideologic USR” În ședință, Boc ar fi susținut că PNL trebuie să urmărească atragerea electoratului USR fără a importa agenda ideologică a formațiunii. Totodată, el ar fi exprimat opinia că USR „nu are capacitatea de a da tonul unei guvernări” la nivel național sau local. „Noi vrem electoratul USR, nu vrem ideologic USR.” Colaborare parlamentară, dar „cu delimitări” Potrivit aceleiași relatări, Boc ar fi vorbit despre necesitatea unei colaborări parlamentare cu USR, însă cu „delimitări clare” între cele două partide, astfel încât PNL să nu ajungă într-o poziție subordonată. „Trebuie să fie o colaborare parlamentară cu ei, dar fiecare cu electoratul propriu. PNL să nu fie cățelușul de companie al USR.” Scenariul unui guvern interimar și „45 de zile” pentru PNL În același context, Emil Boc ar fi avansat și perspectiva instalării unui guvern interimar, caz în care PNL ar avea „45 de zile” pentru a demonstra capacitatea de guvernare și pentru a-și ajusta mesajul public, inclusiv printr-o abordare mai orientată spre problemele concrete ale oamenilor. „Vom avea 45 de zile ca PNL să demonstreze ce poate face. Să arătăm că oamenii nu sunt doar cifre și statistici. Unele greșeli puteam să nu le facem. Trebuie să arătăm oamenilor că ne pasă de ei.” [...]
Criza politică declanșată de ieșirea PSD de la guvernare riscă să împingă în sus costurile de finanțare ale României și să blocheze proiecte cu bani europeni , iar premierul Ilie Bolojan spune că miza conflictului a fost, în esență, limitarea accesului „baronilor locali” la fonduri publice, potrivit Știrile ProTV . În interviul față în față cu Andreea Esca , Bolojan susține că, odată cu trecerea la reforma administrației și la reduceri de cheltuieli, PSD ar fi făcut „opoziție din interiorul puterii”, deși deciziile ar fi fost luate „în comun”. Premierul afirmă că introducerea unei discipline bugetare – inclusiv schimbarea modului de utilizare a fondului de rezervă – a generat nemulțumiri în rândul liderilor locali social-democrați, obișnuiți, spune el, să direcționeze bani de la buget către administrații neperformante. De ce contează: finanțarea statului și funcționarea guvernului, sub presiune Bolojan leagă direct tensiunile politice de riscuri economice: creșterea costurilor de finanțare pentru România și efecte pe piețe („influență pe burse”), în contextul în care instabilitatea reduce randamentul „mașinăriei guvernamentale” și afectează capacitatea executivului de a livra. Premierul a invocat și povara dobânzilor plătite de stat: „60 de miliarde de lei” plătite într-un an doar pe dobânzi; echivalentul a „2,8% din PIB”, potrivit declarațiilor sale. În acest context, Bolojan argumentează că risipa banilor publici face imposibilă reducerea deficitelor și că măsurile de disciplină bugetară sunt o condiție pentru „o altfel de administrare” a țării. Ce urmează: guvern fără PSD, consultări și obiectivul de a nu pierde fonduri europene Bolojan a anunțat că PNL nu va mai face alianță cu PSD și că începe consultări cu grupurile parlamentare pentru susținerea unui guvern minoritar. El spune că, dacă miniștrii PSD se retrag, executivul este pregătit să îi înlocuiască prin preluarea portofoliilor de către titularii rămași, pentru a menține activitatea guvernamentală. Printre prioritățile pe care le indică, premierul pune pe primul loc continuarea proiectelor mari finanțate din fonduri europene (autostrăzi, școli, spitale), avertizând că România poate pierde banii dacă lucrările nu sunt finalizate la timp. În paralel, insistă că menținerea disciplinei în cheltuielile bugetare este esențială pentru a evita anularea „sacrificiilor” făcute anterior. Bolojan mai afirmă că un guvern cu mai puțini miniștri ar putea „lucra mai ieftin” și ar produce rezultate mai bune, iar despre scenariul demisiei spune că a discutat cu președintele și că nu va demisiona, conform fragmentului publicat de Știrile ProTV (textul din sursă este trunchiat spre final). [...]
