Știri
Știri din categoria Politică
Întâlnirea Kelemen Hunor–Peter Magyar deschide o nouă etapă de negociere politică la Budapesta, cu miză directă pe relația cu minoritatea maghiară din România, în contextul formării noului guvern ungar, potrivit Antena 3.
Peter Magyar, președintele partidului Tisza și câștigătorul alegerilor parlamentare din Ungaria, urmează să îl primească marți, la Budapesta, pe liderul UDMR, Kelemen Hunor, în biroul său. Întâlnirea a fost anunțată încă de săptămâna trecută, după ce Hunor l-a sunat pe Magyar pentru a-l felicita pentru victorie.
Într-o postare pe rețelele sociale, Magyar a spus că, în aceeași zi, a discutat la telefon cu „zece șefi de stat și de guvern” și că își continuă negocierile pentru formarea guvernului, menționându-i explicit pe Robert Fico, Pedro Sánchez și Aleksandar Vucic.
După victoria sa, Peter Magyar a fost întrebat despre faptul că UDMR l-a susținut în campanie pe Viktor Orban. Liderul Tisza a afirmat că maghiarii din Transilvania au fost „induși în eroare” și a acuzat o campanie de propagandă finanțată din bani publici, susținând că Orban și Kelemen Hunor ar fi promovat „minciuni” despre el.
Totuși, Magyar a mai spus că îi va transmite lui Kelemen Hunor că „nu îi poartă pică” și că va colabora cu organizațiile maghiarilor din afara granițelor Ungariei. În același context, el a criticat și susținerea lui Viktor Orban pentru George Simion în timpul campaniei prezidențiale din România.
Kelemen Hunor a declarat, la rândul său, că UDMR nu are motive „să își toarne cenușă în cap” pentru sprijinul acordat lui Orban, argumentând că politica națională implementată de Fidesz în ultimul deceniu și jumătate a generat simpatie în rândul maghiarilor transilvăneni.
Hunor a mai spus că votul de duminică, câștigat de Tisza, „deschide o nouă eră în politica maghiară” și a adăugat că liderii Tisza, partid care a obținut două treimi din mandate, au o responsabilitate față de minoritatea maghiară din România.
Din informațiile disponibile, întâlnirea de marți este prima discuție față în față între cei doi lideri după alegerile din Ungaria și are loc în paralel cu negocierile pentru formarea noului guvern de la Budapesta. Antena 3 nu oferă detalii despre o agendă concretă sau despre eventuale rezultate așteptate ale discuției.
Recomandate
UDMR spune că a fost scos din ecuația consultărilor pentru noul premier desemnat , iar această ruptură de coordonare complică aritmetica politică necesară formării rapide a unui Guvern cu majoritate, într-un moment în care România funcționează cu un Cabinet interimar, potrivit Digi24 . Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond , a declarat la Digi24 că formațiunea nu a fost consultată de președinte înainte de desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea Guvernului și că vestea i-a luat prin surprindere. UDMR urmează să decidă ce poziție adoptă, după o consultare internă. „Ne-a luat prin surprindere, nu pot exprima acum o poziție, urmează să ne consultăm astăzi într-o ședință în forul statutar și vom vedea ce vom face”, a spus Csoma Botond. Ce spune UDMR despre consultări și pașii următori Csoma Botond a afirmat că președintele UDMR, Kelemen Hunor, „nu a fost informat, consultat” cu privire la desemnare și că a aflat după apariția informației în presă. În acest context, UDMR a convocat consiliul de conducere duminică, la ora 18.00, pentru a stabili o poziție. Întrebat ce ar face UDMR dacă i s-ar propune portofolii ministeriale, liderul deputaților a spus că decizia nu se reduce la acceptarea unor ministere, ci ține de o analiză mai amplă: ce susținere are premierul desemnat și pe cine intenționează să includă în viitorul Executiv. Context: eșecul strângerii de sprijin și presiunea unui Guvern funcțional În intervenția sa, Csoma Botond a mai spus că se bănuia că Eugen Tomac va renunța la mandat, întrucât nu ar fi reușit să adune suficient sprijin pentru un Guvern condus de el. UDMR se aștepta la noi consultări pentru desemnarea unei alte persoane care să încerce formarea Cabinetului. Întrebat dacă președintele Nicușor Dan ar încălca Constituția prin această nominalizare, Csoma Botond a evitat o evaluare de natură constituțională, dar a punctat urgența politică: România are nevoie de un Guvern, iar prelungirea interimatului nu este o opțiune pe termen nedefinit. [...]
Premierul desemnat Adrian Veștea cere PNL să rămână la guvernare pentru stabilitate , prezentând numirea sa drept un test de „responsabilitate” și un argument pentru reluarea negocierilor cu partidele pro-europene, potrivit Mediafax . Veștea, desemnat premier de către Nicușor Dan, a spus că acceptarea mandatului este „o onoare”, dar mai ales „o responsabilitate uriașă”, într-un moment în care România „nu-și mai permite blocaje, ezitări și drumuri începute, dar abandonate la jumătate”. Mesajul către liberali: guvernarea, nu „funcțiile” În mesajul transmis colegilor din PNL, Veștea a insistat că situația de acum „nu este o amenințare pentru PNL”, ci „un moment de responsabilitate”, pe care îl leagă de trei direcții: continuarea reformelor începute de guvernul condus de Ilie Bolojan ; asumarea guvernării „atunci când România are nevoie de stabilitate”; demonstrarea capacității PNL de a lua „deciziile importante pentru România”. Continuitate în proiecte și angajamente externe Premierul desemnat a afirmat că l-a sprijinit pe Ilie Bolojan și că va continua proiectele pe care le consideră „necesare și benefice”, adăugând că va respecta „toate angajamentele internaționale” ale României și va promova „valorile liberale”. Totodată, Veștea a susținut că apartenența la o „coaliție pro-occidentală” nu înseamnă „trădarea valorilor”, ci încercarea de a le face relevante „acolo unde se iau, de fapt, deciziile”. Ce urmează: revenirea PNL la masa negocierilor Veștea a cerut ca PNL „să se reașeze la masa negocierilor cu partidele pro-europene” pentru „continuarea guvernării”, punctând că miza nu ar trebui să fie „funcții” sau „calcule mărunte”, ci stabilitatea și proiectele duse la capăt. În final, el a susținut că PNL este „partidul care livrează rezultate” și că „datoria” formațiunii este să rămână implicată în deciziile majore, pe fondul nevoii de stabilitate și dezvoltare. [...]
Disputa internă din PNL pe nominalizarea lui Adrian Veștea riscă să se transforme într-un cost politic și operațional pentru partid , chiar înaintea ședinței de luni a conducerii, în care liberalii trebuie să decidă cum gestionează propunerea de premier și tensiunile publice din jurul ei, potrivit Adevărul . Ciprian Pandea, deputat PNL de Călărași și membru în Biroul Executiv, a publicat pe Facebook un mesaj în care cere „decență” și mutarea discuției din spațiul public în interiorul partidului. Intervenția vine la câteva ore după ce nominalizarea lui Adrian Veștea a produs „un adevărat cutremur” în PNL, pe fondul criticilor venite din interior. Miza: controlul crizei și disciplina de partid înainte de decizia de luni Pandea își construiește argumentația pe ideea că disputa actuală nu poate fi separată de deciziile luate în ultimii ani și că reacțiile publice ale unor liberali amplifică o criză care ar trebui gestionată procedural, în partid, mai ales că „până la BPN e foarte puțin”. În mesaj, el reface succesiunea evenimentelor care, în lectura sa, au dus la situația de acum: intrarea PNL la guvernare „fără condiții” în contextul unei „mari crize bugetare”, instalarea guvernului condus de Ilie Bolojan, asumarea unor „măsuri dure” (inclusiv creșteri de taxe și reforme), apoi escaladarea tensiunilor cu PSD și căderea guvernului pe 5 mai, după o moțiune. „Dublă măsură” în evaluarea lui Veștea și critică la „festivalul” de postări Deputatul spune că Adrian Veștea, fost ministru al Dezvoltării și prim-vicepreședinte PNL, este judecat „cu dublă măsură” de colegi care până recent îl validaseră în funcții de conducere. În lista sa de „zece lucruri”, Pandea insistă că Veștea era considerat „foarte bun” când a fost ales în conducerea partidului și când a ocupat roluri precum secretar general interimar, dar este contestat acum, după desemnarea ca premier de către Nicușor Dan. Totodată, el critică disputa purtată pe rețelele sociale și cere ca partidul să-și gestioneze divergențele intern, nu „pe Facebook”, avertizând că PNL nu câștigă din escaladarea publică a conflictului. Ce urmează Mesajul se încheie cu un apel explicit înaintea ședinței decisive de luni, 15 iunie, când conducerea PNL urmează să discute poziția partidului. „Mâine avem ocazia să arătăm că PNL e un partid serios, care își rezolvă diferendele înăuntru, nu pe Facebook. Atât vă cer: să discutăm ca un partid, nu ca o galerie.” [...]
Crin Antonescu cere ca disputa din PNL să se mute de la funcții la direcția ideologică , avertizând că ambiguitatea de identitate a partidului poate deveni o problemă pe termen mediu și lung, potrivit News . Fostul președinte al PNL a spus, duminică, la Antena 3 CNN, că „lupta” internă din partid „probabil se va amplifica în următoarele zile până la proporții spectaculoase”, iar miza ar trebui să fie una „mare”: o clarificare a identității PNL, „între conservatori și progresiști”, nu o confruntare „pe cine prinde niște posturi la guvernare” și cine rămâne sau vrea să rămână în opoziție. În aceeași intervenție, Antonescu l-a criticat pe actualul lider al PNL, Ilie Bolojan , susținând că acesta „calcă pe urmele lui Traian Băsescu ” în privința „arsenalului” și a „instrumentelor de propagandă”. El a adăugat că, din perspectiva sa de alegător, „această ambiguitate” identitară este „de neacceptat” și „nu e benefică nici partidului pe termen mediu și lung”. Antonescu a indicat și câteva scenarii politice pe care le vede în față: formarea unei majorități cu PSD, formarea unei majorități cu AUR sau organizarea de alegeri anticipate, despre care a spus că „pare destul de greu”. [...]
Lansarea unui nou partid de extrema dreaptă în Italia riscă să fragmenteze electoratul conservator și să complice calculele de guvernare înaintea alegerilor de anul viitor , pe fondul unei competiții tot mai dure pentru voturile din zona naționalistă. Potrivit Digi24 , generalul Roberto Vannacci și-a lansat duminică formațiunea Futuro Nazionale, descrisă ca o provocare directă la adresa controlului puterii de către premierul Giorgia Meloni . Vannacci, fost parașutist în vârstă de 57 de ani, a părăsit partidul „Liga” al vicepremierului Matteo Salvini cu patru luni în urmă și încearcă acum să împingă coaliția conservatoare a lui Meloni „mai la dreapta”, într-o agendă mai radicală și naționalistă, relatează Reuters, citată de Digi24. În sondaje, mișcarea populistă a lui Vannacci ar fi ajuns deja la „aproape 5%”, apropiindu-se de Liga. În acest context, noul partid ar putea afecta șansele lui Meloni de a reveni la putere după alegerile naționale de anul viitor, dacă nu se ajunge la un pact electoral. Dilema pentru Meloni: pact cu costuri sau competiție pe același electorat O eventuală alianță cu Vannacci ar veni, însă, cu riscuri politice, inclusiv pierderea susținătorilor moderați, potrivit aceleiași surse. Digi24 notează că agenda lui Vannacci este descrisă drept anti-UE și pro-Rusia și că acesta are legături cu partide de extrema dreaptă din Europa, inclusiv AfD din Germania. Pe de altă parte, competiția directă pe același segment electoral poate fragmenta votul din dreapta, într-un moment în care Meloni are nevoie de stabilitate și predictibilitate pentru a-și consolida poziția înainte de scrutin. Ce propune Futuro Nazionale și unde apasă pe teme sensibile Vannacci se prezintă drept „cea mai radicală voce” pe imigrație și a spus că vrea reducerea numărului străinilor care locuiesc în Italia la aproximativ 4% din populație, de la un procent estimat la 12% în prezent. „Nu avem un program pentru imigraţie, ci un program pentru re-migraţie.” În programul prezentat la congresul de lansare, Futuro Nazionale ar fi preluat multe dintre politicile promovate de Meloni în perioada opoziției, înainte ca aceasta să ajungă la guvernare în 2022, când Italia s-a confruntat cu „muntele de datorii” și a fost nevoită să liniștească investitorii, potrivit materialului citat. Printre direcțiile menționate: deschiderea unei dezbateri privind apartenența Italiei la zona euro; renunțarea la „Pactul verde” al UE (set de politici pentru reducerea emisiilor de carbon); ridicarea interdicției privind energia nucleară în Italia; stimulente pentru familii, inclusiv reducerea impozitelor pentru cuplurile cu copii; accent pe securitate și apărare, cu „toleranță zero” față de infractori și promisiunea construirii mai multor închisori. Vannacci a acuzat-o pe Meloni că nu și-a respectat o parte din promisiunile electorale, dar a admis că propriul program nu este final. „Niciun plan nu rezistă primului foc de armă în luptă... trebuie adaptat la realitate.” [...]
Fără un guvern politic, majoritatea parlamentară rămâne improbabilă , iar orice încercare de formare a unei noi formule de guvernare are nevoie de un acord între partide și de o strategie economico-socială coerentă, potrivit TVR Info . Mesajul a fost transmis de Varujan Pambuccian , liderul grupului minorităților naționale , în contextul tensiunilor dintre partidele care au format până acum coaliția. Pambuccian a susținut că, într-un „război generalizat” între partidele fostei coaliții, președintele este „singurul care mai poate găsi soluție” și a explicat că au existat două variante de desemnare: una care ar fi fost greu de imaginat că strânge o majoritate, pentru că era vorba despre „un independent care conducea un guvern tehnocrat”, și o a doua, în care „este o persoană asumată politic” care ar urma să conducă „un guvern politic”. „Fără un guvern politic, nu ai cum, indiferent de cine e premier, n-ai cum să obții o majorittate în parlament.” Condițiile pentru stabilitate: acord de coaliție și strategie economico-socială Liderul minorităților a spus că sprijinul grupului său ar merge către „orice variantă pro-euroatlantică”, dar a insistat că viitoarea construcție guvernamentală are nevoie de timp și de negocieri tratate „cu foarte mare seriozitate”. În viziunea sa, două elemente sunt decisive pentru a evita pierderea sprijinului parlamentar și pentru a da direcție guvernării: un acord de coaliție care să fie respectat, fără de care „pierzi suportul parlamentar”; o nouă strategie economico-socială , care să ducă la rezultate „nu doar pe segmente” și „pe intervale de timp scurte”. Declarațiile indică faptul că miza imediată nu este doar desemnarea unui premier, ci capacitatea de a construi rapid o majoritate funcțională în Parlament, pe baza unui angajament politic explicit și a unui program care să depășească soluțiile pe termen scurt. [...]
