Știri
Știri din categoria Externe
Partidul Tisza obține majoritatea necesară pentru schimbarea Constituției Ungariei, după ce rezultatele finale ale alegerilor legislative i-au adus 141 de mandate din 199, potrivit Antena 3. Miza imediată este una de reglementare: noul lider de la Budapesta, Peter Magyar, are acum pârghia parlamentară pentru reforme constituționale și pentru revizuirea unor legi controversate din perioada Viktor Orban.
După numărarea tuturor voturilor din scrutinul din 12 aprilie — inclusiv voturile prin corespondență și cele din străinătate, precum și voturile transferate — Tisza a depășit estimările inițiale și a ajuns la 141 de mandate, notează Agerpres, citând Reuters. O numărătoare preliminară indica 138 de parlamentari.
Victoria Tisza, partid plasat la dreapta spectrului politic, pune capăt unei perioade de 16 ani în care Viktor Orban și Fidesz au condus Ungaria. Orban și-a recunoscut rapid înfrângerea, în contextul unei participări record la vot, după ce Magyar și-a asigurat o majoritate clară.
Declinul Fidesz este accentuat: dacă în 2022 partidul lui Orban câștigase 87 din 106 circumscripții uninominale, la acest scrutin a obținut doar zece, ceea ce se traduce prin 52 de mandate în noul Parlament, potrivit Reuters.
Pragul relevant este majoritatea de două treimi, necesară pentru modificări constituționale. Cu 141 de mandate, Tisza îl depășește, iar acest lucru îi oferă lui Peter Magyar spațiu de manevră pentru a-și urmări agenda anunțată, inclusiv reforma constituțională și combaterea corupției, conform informațiilor citate de Reuters.
Într-o reacție după publicarea rezultatelor finale, Magyar a descris victoria astfel:
„O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent și, în același timp, responsabilitate”.
În perioada următoare, atenția se va muta pe modul în care noua majoritate va folosi această capacitate legislativă — în special în privința revizuirii legilor controversate adoptate în mandatul fostului premier.
Recomandate
Majoritatea de două treimi obținută de Tisza deschide calea pentru schimbări constituționale cu impact direct asupra relației Ungariei cu UE și a accesului la fonduri europene , după ce partidul condus de Peter Magyar a ajuns la 141 din cele 199 de mandate, potrivit Digi24 . Partidul Tisza (Respect și Libertate) și-a consolidat scorul după numărarea voturilor prin corespondență, a celor din străinătate și a celor transferate, conform autorității electorale, într-o informație transmisă de News.ro, care citează Reuters. Rezultatul pune capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban . „O majoritate fără precedent, un mandat fără precedent şi, în acelaşi timp, o responsabilitate enormă” În același timp, Fidesz, partidul lui Orban, va avea 52 de parlamentari și 10 mandate în circumscripții uninominale, în scădere puternică față de alegerile din 2022, când câștigase 87 din cele 106 circumscripții uninominale. Pragul pentru modificarea Constituției și miza politică În Parlamentul Ungariei, pragul pentru o majoritate de două treimi necesară modificării Constituției și a legilor-cheie este de 133 de mandate. Cu 141 de mandate, Tisza depășește acest prag. Digi24 amintește că Fidesz a deținut această majoritate o mare parte din perioada de guvernare începută în 2010 și a folosit-o pentru adoptarea unei noi Constituții și pentru modificarea unor legi importante, inclusiv legislația electorală. Peter Magyar a spus că intenționează să modifice Constituția, inclusiv prin introducerea unei limite de două mandate pentru funcția de prim-ministru. „Vom modifica Constituția și vom include în ea faptul că prim-ministrul poate exercita funcția doar două mandate” Reacția piețelor și legătura cu fondurile europene Victoria lui Magyar a fost urmată de o creștere a activelor financiare din Ungaria, pe fondul așteptărilor investitorilor privind o posibilă îmbunătățire a relațiilor cu Uniunea Europeană, tensionate în ultimii ani de disputele cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept. O eventuală normalizare ar putea duce, potrivit articolului, la deblocarea unor miliarde de euro din fonduri europene suspendate de Comisia Europeană, din cauza reformelor considerate de Bruxelles o amenințare la adresa democrației. Analistul Liam Peach (Capital Economics) a apreciat că deblocarea fondurilor ar sprijini investițiile și ar reduce primele de risc suveran, însă efectele asupra creșterii economice ar deveni vizibile mai ales pe termen mediu. Pe termen scurt, el a indicat că perspectivele economice rămân influențate de factori externi, inclusiv conflictul cu Iranul, și de politica fiscală internă. Ce urmează: preluarea mandatului și agenda anticorupție Peter Magyar a promis că după preluarea mandatului, programată pentru 9 sau 10 mai, va lansa o campanie anticorupție, parte a unui plan mai amplu de relansare a economiei ungare, descrisă ca fiind aproape în stagnare în ultimii trei ani. Viktor Orban a respins în repetate rânduri acuzațiile de corupție, susținând că Ungaria nu este mai coruptă decât alte state europene. [...]
Ungaria condiționează deblocarea împrumutului UE de 90 mld. euro pentru Ucraina de reluarea tranzitului de petrol prin Druzhba , semnalând că va ridica veto-ul dacă livrările către Budapesta sunt restabilite, potrivit Politico . Premierul ungar în funcție, Viktor Orbán , a transmis duminică faptul că este gata să aprobe împrumutul „atunci când livrările de petrol sunt restaurate”, legând explicit sprijinul financiar pentru Kiev de repararea infrastructurii conductei Druzhba. Orbán a indicat că Ucraina ar fi pregătită să reia livrările „chiar de luni”, prin ceea ce el numește „conducta Prieteniei”. Miza este una economică imediată: aprobarea împrumutului ar oferi „o gură de oxigen” economiei Ucrainei, afectată de război, în timp ce țara încearcă să se apere de invazia Rusiei, notează publicația. De ce contează: finanțarea UE devine instrument de negociere energetică Druzhba, care transportă petrol rusesc prin Ucraina către Ungaria și Slovacia, a devenit un punct central al disputei diplomatice dintre Budapesta și Bruxelles. În februarie, Orbán a blocat împrumutul de 90 de miliarde de euro după ce Ucraina „părea să refuze” repararea infrastructurii avariate în urma loviturilor rusești, conform relatării. Orbán susține că poziția sa a fost constantă și a rezumat condiția în termeni tranșanți: „Poziția Ungariei nu s-a schimbat: fără petrol = fără bani.” Context politic: Orbán pleacă, dar poate lăsa o decizie cu impact Politico descrie mișcarea drept o schimbare surprinzătoare, în condițiile în care Orbán „a folosit ani la rând” retorica anti-Ucraina. Premierul urmează să demisioneze la mijlocul lunii mai, după ce a pierdut alegerile de duminica trecută în fața liderului opoziției, Péter Magyar . În acest context, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski ar fi promis repararea infrastructurii Druzhba până la finalul lunii aprilie, la scurt timp după victoria lui Magyar, iar la Kiev există speranțe că noul lider ungar va îmbunătăți relațiile bilaterale. Ce se știe despre costul pentru Ungaria Orbán a mai afirmat că operațiunea financiară „nu va impune niciun cost” contribuabililor ungari, deoarece Ungaria a fost exceptată de la plata dobânzilor aferente împrumutului. [...]
România riscă presiuni prelungite pe piața energiei și în lanțurile de aprovizionare , chiar dacă războiul din zona Golfului s-ar opri imediat, iar efectele negative ar putea fi resimțite încă 6–9 luni, a spus ministrul Energiei Bogdan Ivan , potrivit Digi24 . Ministrul, care este și prim-vicepreședinte PSD, a legat impactul economic de blocajele logistice din regiune, cu efecte în cascadă asupra combustibililor și asupra agriculturii. Declarațiile au fost făcute la o conferință extraordinară pentru alegerea președintelui PSD Sector 4, iar informațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. De ce contează: combustibili și risc de penurie în alte state, nu în România Bogdan Ivan a indicat că deja există „prețuri atât de mari la combustibil” și „lipsă de combustibil în anumite state”, precizând explicit că nu este cazul României. În același timp, a susținut că statul trebuie să fie pregătit să se adapteze rapid, pe fondul unei crize care nu se închide odată cu încetarea ostilităților. „Chiar dacă mâine se închide acest război, încă șase - nouă luni vom simți efectele negative.” Efecte indirecte: fertilizatori blocați, presiune pe producția de hrană Ministrul a afirmat că perturbarea transportului de fertilizatori afectează producția agricolă, ceea ce ar putea duce la o lipsă de hrană „la finalul acestei veri și în iarnă”. „Faptul că 40% din fertilizatorii mondiali trebuia să treacă prin acea strâmtoare şi nu ajung acum la culturile de primăvară cauzează automat o lipsă a hranei la finalul acestei veri şi în iarnă.” Ce spune ministerul că face: discuții pentru aprovizionare cu produse petroliere Ivan a mai declarat că, de circa o lună și jumătate, poartă discuții până târziu în noapte, „pe șase fusuri orare”, cu omologi și cu Agenția Mondială a Energiei, precum și cu reprezentanți din state precum Kazahstan și Azerbaidjan, pentru a găsi soluții de aprovizionare. El a enumerat explicit produsele pentru care caută soluții: motorină, kerosen și petrol crud, cu obiectivul de a evita o „pană de combustibil”. Context politic și mesaj operațional: „nu mai e timp” pentru planuri rigide În același cadru, ministrul a descris perioada drept posibil „cea mai dificilă” din ultimele decenii și a susținut că viteza schimbărilor impune decizii rapide, nu planificare rigidă pe termen lung, în condițiile în care „întreaga planetă are probleme uriașe”. [...]
Aleksandr Lukașenko condiționează o întâlnire cu Donald Trump de pregătirea unui „mare acord” bilateral , sugerând că o eventuală relansare a dialogului Minsk–Washington ar depăși simpla discuție despre sancțiuni, potrivit Agerpres . Președintele belarus a spus că este „gata pentru un acord”, dar acesta trebuie pregătit astfel încât să reflecte interesele ambelor părți, declarație făcută într-un interviu pentru canalul rusesc RT, din care au fost publicate extrase duminică. Ce transmite Minsk despre sancțiuni și agenda negocierilor Lukașenko a afirmat că Belarus „s-a adaptat” la sancțiunile occidentale și că un potențial acord cu Washingtonul ar trebui să meargă dincolo de ridicarea acestora. Liderul belarus nu a detaliat ce alte teme ar intra în „marele acord”, limitându-se să spună că „avem mult mai multe lucruri de rezolvat”. În aceeași logică, el a indicat că întâlnirea cu Trump ar putea avea loc după finalizarea unor discuții la un nivel inferior, urmând ca apoi să fie semnat acordul. Context: semnale dinspre echipa lui Trump În martie, trimisul lui Trump, John Coale, a declarat că Lukașenko ar putea vizita în curând SUA, o deplasare care ar reprezenta o reușită de imagine pentru liderul belarus, descris ca fiind tratat ani la rând ca un „paria” din cauza încălcărilor drepturilor omului și a sprijinului pentru Vladimir Putin în războiul din Ucraina. Agerpres notează că Lukașenko este un aliat apropiat al președintelui rus și a susținut invadarea Ucrainei de către Rusia, fără ca Belarus să fi trimis trupe să lupte în acest război. [...]
Noua serie de lansări balistice ale Coreei de Nord ridică din nou riscul de escaladare regională , după ce Phenianul a tras duminică mai multe rachete în largul coastei de est, încălcând interdicțiile impuse prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU , potrivit Stirile Pro TV . Lansările au avut loc în apropierea orașului Sinpo , pe coasta de est a Coreei de Nord, în jurul orei 6:10 dimineața, a transmis armata sud-coreeană într-un comunicat. Este a șaptea lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în acest an și a patra în luna aprilie, notează Reuters, citată în material. Biroul prezidențial al Coreei de Sud a anunțat că a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, potrivit relatărilor din mass-media. La rândul său, guvernul Japoniei a comunicat pe rețelele de socializare că rachetele ar fi căzut în apropierea coastei de est a Peninsulei Coreene și că nu a fost confirmată nicio incursiune în zona economică exclusivă a Japoniei. De ce contează: testele sfidează direct regimul de sancțiuni al ONU Testele cu rachete balistice încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord. Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. În același timp, un profesor de la Universitatea Kyungnam, Lim Eul-chul, a apreciat că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord vede momentul drept o oportunitate pentru modernizarea puterii nucleare și a capacității balistice. Context diplomatic și nuclear: summit SUA–China și evaluarea AIEA Lansările vin în contextul în care China și Statele Unite se pregătesc pentru un summit la mijlocul lunii mai, unde este de așteptat ca președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping să discute și despre Coreea de Nord. Separat, Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că Phenianul a înregistrat progrese „foarte serioase” în capacitatea de a produce arme nucleare, probabil odată cu adăugarea unei noi instalații de îmbogățire a uraniului. La finalul lunii martie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a afirmat că statutul țării ca stat dotat cu arme nucleare este „ireversibil” și că extinderea „forței de descurajare nucleară” este esențială pentru securitatea națională. [...]
Exit-pollurile din Bulgaria indică o nouă rundă de negocieri dificile pentru formarea guvernului , după ce coaliția „Bulgaria Progresistă”, condusă de fostul președinte Rumen Radev , a fost creditată cu un avans mare în alegerile parlamentare anticipate de duminică, potrivit G4Media . Miza imediată nu este doar câștigătorul, ci capacitatea de a construi o majoritate într-un parlament fragmentat, într-o țară ajunsă la al optulea scrutin în cinci ani. Conform exit-pollului realizat de Alpha Research (Sofia), „Bulgaria Progresistă” ar fi obținut 37,5% din voturi, mult peste GERB, partidul condus de fostul premier Boiko Borisov , creditat cu 16,2%. Informațiile sunt transmise de Reuters și preluate de Agerpres. Contextul politic: alegeri repetate și presiune publică Radev, descris ca eurosceptic și opozant al sprijinului militar pentru Ucraina în războiul cu Rusia, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală. Alegerile au fost convocate după ce proteste de masă au dus la căderea guvernului anterior în decembrie. Reuters notează că Bulgaria, cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, traversează o perioadă prelungită de instabilitate, alimentată de alegeri anticipate repetate și de nemulțumirea față de un nucleu de politicieni veterani percepuți pe scară largă ca fiind corupți. Ce urmează: confirmarea rezultatelor și negocieri pentru majoritate Datele prezentate sunt rezultate de tip exit-poll și pot diferi de numărătoarea oficială. Chiar și în scenariul confirmării victoriei, formarea unui guvern stabil depinde de negocieri pentru o majoritate parlamentară, într-un peisaj politic descris ca fragmentat. [...]
