Știri
Știri din categoria Politică
Crin Antonescu cere ca disputa din PNL să se mute de la funcții la direcția ideologică, avertizând că ambiguitatea de identitate a partidului poate deveni o problemă pe termen mediu și lung, potrivit News.
Fostul președinte al PNL a spus, duminică, la Antena 3 CNN, că „lupta” internă din partid „probabil se va amplifica în următoarele zile până la proporții spectaculoase”, iar miza ar trebui să fie una „mare”: o clarificare a identității PNL, „între conservatori și progresiști”, nu o confruntare „pe cine prinde niște posturi la guvernare” și cine rămâne sau vrea să rămână în opoziție.
În aceeași intervenție, Antonescu l-a criticat pe actualul lider al PNL, Ilie Bolojan, susținând că acesta „calcă pe urmele lui Traian Băsescu” în privința „arsenalului” și a „instrumentelor de propagandă”. El a adăugat că, din perspectiva sa de alegător, „această ambiguitate” identitară este „de neacceptat” și „nu e benefică nici partidului pe termen mediu și lung”.
Antonescu a indicat și câteva scenarii politice pe care le vede în față: formarea unei majorități cu PSD, formarea unei majorități cu AUR sau organizarea de alegeri anticipate, despre care a spus că „pare destul de greu”.
Recomandate
Siegfried Mureșan respinge ideea că ar fi cerut „timp de gândire” după discuția cu președintele Nicușor Dan și spune că a solicitat doar o întâlnire pentru a discuta formarea guvernului, potrivit Biziday . Clarificarea vine pe fondul disputelor publice legate de ritmul desemnării și de pașii următori pentru obținerea unei majorități în Parlament. Mureșan a declarat la Digi24 că președintele l-a contactat „ieri” (miercuri, conform relatării) și l-a informat că îl va nominaliza. El susține că i-a mulțumit și i-a cerut o discuție, motivând că nu vorbise anterior cu șeful statului despre formarea unui guvern, iar întâlnirea ar urma să aibă loc la revenirea președintelui în țară. În același context, premierul desemnat spune că, după convorbirea cu președintele, l-a informat pe președintele PNL și că, împreună cu Ilie Bolojan, au convenit să informeze USR și UDMR. Ulterior, afirmă că a mai vorbit o dată cu președintele, care l-a anunțat că va face publică desemnarea. Mandatul și calendarul: programul de guvernare merge în Parlament Întrebat dacă își va depune mandatul, Mureșan a spus că o astfel de variantă este „exclusă” și că va depune programul de guvernare în Parlament. El a precizat că a început deja să lucreze la o formă actualizată a programului și că la începutul săptămânii viitoare va prezenta „ideile viitoare”. Majoritatea parlamentară și mesajul către PSD Mureșan a mai afirmat că președintele l-a întrebat dacă va face o majoritate, iar el a răspuns că este pregătit, subliniind că desemnarea este prerogativa președintelui. Totodată, a spus că pornește în Parlament cu „o susținere transparentă de 169 de voturi”. Pe plan politic, a susținut că „acum este și momentul adevărului” pentru PSD, care ar trebui să decidă dacă susține un guvern „pro-european” sau dacă „merge mai departe cu AUR”. Mureșan a mai declarat că România se află într-o situație dificilă, dar că reformele făcute cu Ilie Bolojan premier „au produs efecte” și că este pregătit să le continue. De ce contează disputa despre „timpul de gândire” În replică la afirmația lui Nicușor Dan că ar fi cerut timp de gândire după ce a fost anunțat că va fi nominalizat, Mureșan a spus că este vorba despre „o interpretare eronată”, argumentând că el și președintele ar fi vorbit „prima dată” cu o zi înainte și sugerând că intervalul de decizie a fost scurt. [...]
AUR împinge criza spre anticipate, mizând pe eșecul învestirii Guvernului Mureșan , într-un scenariu în care PNL ar urma să suporte costul politic fie prin retragerea premierului desemnat, fie printr-un vot pierdut în Parlament, potrivit HotNews . Dan Dungaciu , prim-vicepreședinte AUR, susține că premierul desemnat Siegfried Mureșan nu va strânge susținerea necesară pentru învestirea unui guvern și că ieșirea din blocaj ar fi declanșarea alegerilor anticipate. Mureșan, eurodeputat liberal și propunerea PNL–USR–UDMR pentru funcția de premier, a declarat la Digi24 că nu va merge la AUR să ceară voturi, dar că nu poate controla votul individual al parlamentarilor. „Două tipuri de umilință” pentru PNL, în lectura AUR Într-o intervenție la Antena 3 , Dungaciu a spus că PNL ar urma să aleagă între două variante, ambele cu cost politic: depunerea mandatului de către Siegfried Mureșan (retragerea din postura de premier desemnat); eșecul la votul de învestitură din Parlament. „Acest «episod-pilot» se va derula între decizia pe care trebuie să o ia PNL în a depune mandatul, deci un tip de umilință, sau nu a primi voturile în Parlament, al doilea tip de umilință.” Dungaciu a mai afirmat că „finalul este deja anunțat” și că „filmul real” ar începe odată cu o a doua nominalizare de premier, care ar aduce „tensiuni” suplimentare. Anticipatele, miza declarată: pragul de 233 de voturi și calendarul constituțional Prim-vicepreședintele AUR a indicat explicit că Mureșan nu ar putea obține cele 233 de voturi necesare pentru învestirea Guvernului. În această logică, el plasează soluția la nivel constituțional, invocând mecanismul care poate duce la dizolvarea Parlamentului și la alegeri anticipate. Conform articolului 89 din Constituția României , președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. În declarațiile citate, Dungaciu a numit anticipatele „soluția europeană” și a cerut renunțarea la izolarea politică a AUR (descrisă prin formule precum „cordon sanitar” sau „zid de foc”), pentru a permite negocieri între toate partidele după un nou scrutin. [...]
Traian Băsescu a refuzat să indice vreo decizie „de evitat” din 2004 , susținând că nu vrea să ofere presei „un motiv” pentru a-i folosi ulterior declarațiile, potrivit news.ro . Poziționarea contează prin efectul ei de imagine: fostul președinte evită explicit o discuție despre erori și regrete, într-un moment în care evaluarea moștenirii politice rămâne un subiect recurent în spațiul public. Întrebat într-o emisiune la Digi 24 ce i-ar spune lui „Traian Băsescu din 2004” să nu facă, fostul șef al statului a răspuns, râzând, că „a fost perfect” și a motivat refuzul de a detalia prin relația conflictuală cu presa. „Cred că am fost perfect. De ce să vă dau vouă, presei, un motiv să mă tocaţi cu vorbele mele?” Ce spune despre greșeli și despre exercitarea puterii Băsescu a afirmat că nu a făcut „niciodată nimic incorect în mod deliberat”, admițând totuși posibilitatea unor greșeli, fără a indica una concretă pe care să o regrete și astăzi. Totodată, el a spus că după încheierea mandatului a învățat că „puterea trebuie exercitată cu blândețe, dar exercitată”. Cum își descrie identitatea politică și „moștenirea” Fostul președinte a mai declarat că nu este naționalist, ci patriot. În privința moștenirii sale, a indicat că evaluarea va fi făcută de istorici și de presă și a enumerat câteva repere pe care le consideră durabile, între care desecretizarea arhivelor fostei Securități, condamnarea comunismului, parteneriatele strategice cu SUA, Franța și Turcia, precum și scutul de la Deveselu. [...]
Traian Băsescu a escaladat conflictul verbal cu liderul UDMR , Kelemen Hunor, într-un moment în care negocierile politice de la București sunt în prim-plan , potrivit Mediafax . Miza practică a schimbului de replici este presiunea publică asupra rolului UDMR în discuțiile pentru viitoarea formulă de guvernare, într-un climat deja tensionat. Băsescu a comentat la Digi24 eticheta pusă de Kelemen Hunor, care l-ar fi numit „cel mai bun produs al dictaturii comuniste”. Fostul președinte a spus că este „un produs al vechiului regim”, dar a încercat să-și delimiteze profilul politic prin decizii din mandatul său, invocând desecretizarea arhivelor fostei Securități și condamnarea comunismului. „Deci sunt un produs al vechiului regim, dar un produs care, spre deosebire de lașii din politică, a avut curaj să desecretizeze arhivele fostei Securități și a avut curaj să condamne comunismul.” Atacul la Kelemen Hunor și referirea la Viktor Orbán În aceeași intervenție, Băsescu a lansat un atac direct la adresa lui Kelemen Hunor, legându-l de relația cu premierul Ungariei, Viktor Orbán. „Eu nu l-am lins pe Orban. El l-a lins, acum neavând ce linge s-a îndreptat către zona autohtonă. Își caută stăpân aici.” Contextul disputei: negocierile politice și „Petrov” Schimbul de replici a pornit după ce Băsescu a criticat implicarea UDMR în negocierile politice de la București, notează publicația. În replică, Kelemen Hunor a reacționat folosind numele „Petrov”, asociat fostului președinte. Mediafax precizează că sursa video a declarațiilor este Digi24. [...]
PSD condiționează sprijinul politic de un program de guvernare, pe fondul tensiunilor privind direcția fiscală și semnalelor din piața valutară , după ce Sorin Grindeanu i-a cerut premierului desemnat Siegfried Mureșan să prezinte mai întâi un plan „pentru redresarea economiei”, potrivit Adevărul . Președintele PSD acuză PNL și USR că se concentrează pe „împărțirea funcțiilor și a puterii” înainte de publicarea programului de guvernare și susține că, după „patru luni și jumătate” de blocaj, ar fi fost de așteptat ca premierul desemnat și „liderii dreptei” să vină cu un plan deja pregătit. În mesajul său, Grindeanu cere explicit clarificări pe teme cu impact direct: politica fiscală, protejarea puterii de cumpărare, susținerea investițiilor și păstrarea locurilor de muncă, precum și dacă viitorul executiv va continua „politica de austeritate a Guvernului Bolojan” sau va schimba direcția. „N-au program, au o rotativă.” Grindeanu mai afirmă că „leul a pierdut teren în fața euro” de la desemnarea lui Mureșan și reia poziția PSD: „întâi programul pentru România, întâi măsurile pentru români”. În același context, îl ironizează pe Mureșan pentru „timp de gândire” și spune că așteaptă „ceva mai mult decât programul de vară «Jos PSD»”. Ce spune premierul desemnat și care este calendarul Nicușor Dan l-a nominalizat joi, 17 septembrie, pe eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. Vineri, la Parlament, Mureșan a declarat că începe „imediat” lucrul la programul de guvernare împreună cu experți din PNL, USR și UDMR, cu obiectivul de a prezenta prioritățile „la începutul săptămânii viitoare”, înaintea discuțiilor cu parlamentarii. Detalii despre declarațiile lui Mureșan din conferința de presă apar în materialul Adevărul . De ce contează: negocierea se mută pe conținut, nu pe funcții Miza imediată este dacă viitoarea majoritate poate fi construită în jurul unui set de măsuri economice și fiscale, nu doar al unei împărțiri de portofolii. În condițiile în care PSD pune public condiția „programului” înainte de orice discuție, presiunea pe echipa premierului desemnat crește: programul anunțat pentru începutul săptămânii viitoare devine testul care poate debloca sau complica negocierile pentru învestire. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan leagă miza formării rapide a Guvernului de riscul de rating și de încrederea piețelor , respingând speculațiile că nominalizarea sa de către președintele Nicușor Dan ar fi „ostilă” PNL sau PSD, potrivit Agerpres . Într-o intervenție la Digi 24, Mureșan a spus că în România circulă „prea multe teorii ale conspirației” și că nu are motive să creadă că președintele „dorește instabilitate sau ceva rău pentru România”. El a invocat, în același context, faptul că agențiile de rating au indicat stabilitatea politică drept un criteriu esențial pentru menținerea încrederii piețelor financiare internaționale în România. Mesajul către partide: „nu ne jucăm cu viitorul României” Întrebat despre ideea că propunerea sa pentru formarea Guvernului ar fi făcută „la cacealma”, Mureșan a susținut că, pentru PNL și partenerii de la USR și UDMR, demersul este unul „serios” și că nu este vorba despre un joc politic. Ce urmează, potrivit lui Mureșan Premierul desemnat a reiterat că a afirmat în ultimele luni că, dacă va fi desemnat, „va avea o șansă să strângă majoritatea”, subliniind că nominalizarea pentru formarea Guvernului este prerogativa președintelui. În același timp, a criticat atacurile politice pe această temă, pe care le-a descris drept lipsite de „substanță”. În esență, mesajul transmis este că prelungirea instabilității politice poate avea consecințe directe asupra percepției externe a României, inclusiv prin prisma evaluărilor agențiilor de rating, într-un moment în care formarea unei majorități și a unui guvern funcțional rămâne obiectivul imediat. [...]
