Știri
Știri din categoria Politică

Fără un guvern politic, majoritatea parlamentară rămâne improbabilă, iar orice încercare de formare a unei noi formule de guvernare are nevoie de un acord între partide și de o strategie economico-socială coerentă, potrivit TVR Info. Mesajul a fost transmis de Varujan Pambuccian, liderul grupului minorităților naționale, în contextul tensiunilor dintre partidele care au format până acum coaliția.
Pambuccian a susținut că, într-un „război generalizat” între partidele fostei coaliții, președintele este „singurul care mai poate găsi soluție” și a explicat că au existat două variante de desemnare: una care ar fi fost greu de imaginat că strânge o majoritate, pentru că era vorba despre „un independent care conducea un guvern tehnocrat”, și o a doua, în care „este o persoană asumată politic” care ar urma să conducă „un guvern politic”.
„Fără un guvern politic, nu ai cum, indiferent de cine e premier, n-ai cum să obții o majorittate în parlament.”
Liderul minorităților a spus că sprijinul grupului său ar merge către „orice variantă pro-euroatlantică”, dar a insistat că viitoarea construcție guvernamentală are nevoie de timp și de negocieri tratate „cu foarte mare seriozitate”.
În viziunea sa, două elemente sunt decisive pentru a evita pierderea sprijinului parlamentar și pentru a da direcție guvernării:
Declarațiile indică faptul că miza imediată nu este doar desemnarea unui premier, ci capacitatea de a construi rapid o majoritate funcțională în Parlament, pe baza unui angajament politic explicit și a unui program care să depășească soluțiile pe termen scurt.
Recomandate

Anturajul lui Emmanuel Macron avertizează că o eventuală oprire a sprijinului pentru Ucraina ar putea izola Franța în Europa , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen privind ajutorul acordat Kievului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în contextul în care Le Pen este prezentată drept favorită pentru alegerile prezidențiale din 2027, leagă direct politica față de Ucraina de securitatea europeană. O sursă din anturajul președintelui francez a susținut că, dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina” și ar fi aleasă, „ea ne va izola în Europa”. În aceeași intervenție, apropiații lui Macron au argumentat că „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, indicând că Parisul vede sprijinul pentru Kiev ca parte a arhitecturii de securitate a Europei, nu doar ca un dosar de politică externă. Ce a spus Macron și care este miza politică Macron a transmis sâmbătă seară, într-un mesaj pe platforma X, că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, avertizând asupra riscului unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Președintele francez nu a numit-o explicit pe Marine Le Pen, însă, potrivit materialului, aluzia este considerată evidentă. Contextul acestei confruntări de poziționare este anunțul Marinei Le Pen că, dacă va deveni președinte, va pune capăt ajutorului financiar al Franței pentru Ucraina după cel mult șase luni. [...]

Disputa despre raportul privind anularea alegerilor riscă să prelungească incertitudinea instituțională , după ce Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării existența informațiilor care ar sta la baza documentului promis de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Fostul președinte a susținut că, dacă serviciile de informații ar fi avut dovezi relevante, acestea ar fi ajuns deja la șeful statului. Într-o intervenție citată de romaniatv.net, Băsescu a afirmat că „problema raportului cu alegerile anulate” este una care „nu mai suportă să stea nelămurită”. Ce contestă Traian Băsescu și ce ar fi trebuit făcut, în opinia lui Băsescu spune că președintele Nicușor Dan „nici nu ar avea atribuții” să realizeze un astfel de raport, deși l-a promis încă din campania electorală. El a criticat ideea anulării alegerilor „fără un temei explicat” și a pus sub semnul întrebării existența datelor invocate. „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui. Eu sunt convins că nu o au şi nu îşi poate asuma nimeni o minciună.” Totodată, fostul șef al statului a indicat o procedură pe care o consideră adecvată: raportul ar fi trebuit prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), clasificat „strict secret” și înaintat procurorului general. Poziția lui Nicușor Dan: nereguli financiare și „ război hibrid ” atribuit Rusiei Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că „tabloul general este mult mai amplu” și a vorbit despre existența unui „război hibrid” dus de Rusia în România și în Europa, cu exemple de sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. El a spus că își dorește ca, atunci când raportul va fi finalizat, acest tablou să fie prezentat public. În ceea ce privește anularea alegerilor, Nicușor Dan a rezumat motivul principal invocat: o „neregulă evidentă financiară”, în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” privind cheltuirea unor „sume consistente”. Potrivit președintelui, investigațiile sunt „în curs”, inclusiv pe traseul banilor, însă „dovada că au fost sume consistente există”. Referitor la ingerințele Rusiei, Nicușor Dan a amintit că procurorul general ar fi prezentat, „în urmă cu un an”, informații care indicau existența influenței ruse. De ce contează: presiune pe clarificarea bazei legale și a responsabilităților Miza imediată este una de funcționare instituțională: raportul promis rămâne un punct de tensiune publică, iar schimbul de acuzații și interpretări ridică întrebări despre cine are competența de a produce și valida un astfel de document și în ce cadru ar trebui prezentate informațiile sensibile. În lipsa raportului, tema anulării alegerilor rămâne deschisă, iar explicațiile oficiale se sprijină, deocamdată, pe declarații și pe investigații aflate „în curs”, așa cum le descrie președintele. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]

Traian Băsescu pune sub semnul întrebării capacitatea instituțiilor de a explica anularea alegerilor prezidențiale din 2024 , susținând că, dacă ar fi existat informații relevante, acestea ar fi ajuns deja „pe masa președintelui”, potrivit HotNews . Miza, în lectura fostului șef al statului, este una de funcționare instituțională: un eveniment excepțional într-un stat democratic rămâne fără o justificare publică și fără o procedură clară de anchetă. Băsescu a declarat, duminică seară, la România TV, că subiectul „nu mai suportă mult să stea nelămurit”, pe care îl descrie drept „cel mai puternic eveniment” din România de după Revoluția din 1989. El a spus că nu înțelege care ar fi atribuțiile președintelui în realizarea unui raport „legat de alegeri”, deși Nicușor Dan este cel care a promis publicarea acestuia. Băsescu: dacă existau date, erau deja transmise președintelui Întrebat dacă instituțiile sunt capabile să facă raportul, fostul președinte a răspuns că, în opinia sa, lipsa unui rezultat indică lipsa informației: „Dacă aveau informația, o puneau de mult pe masa președintelui.” Băsescu a mers mai departe și a spus că este „convins” că instituțiile nu au informații despre „adevărata cauză” a anulării alegerilor, argumentând că „nu își poate asuma nimeni o minciună”. În același context, el a criticat faptul că președintele păstrează subiectul la nivel politic și a indicat o cale procedurală: documentele dintr-o ședință CSAT ar fi trebuit, în opinia sa, predate procurorului general, cu regim „strict secret”, pentru ca ancheta să fie făcută de procurori cu autorizație ORNISS (certificare pentru acces la informații clasificate). Ce a spus Nicușor Dan despre raport și motivele întârzierii În conferința de presă din 10 noiembrie, Nicușor Dan a evitat să ofere un calendar pentru publicarea raportului, afirmând că, odată încheiată criza politică, tema revine între „principalele” sale preocupări, conform transcrierii publicate de Administrația Prezidențială. Președintele a invocat, între elementele care ar urma să fie reflectate în raport, trei direcții: o „neregulă evidentă financiară” (în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” de cheltuieli consistente), referiri la „influența rusă” și un „tablou general” mai amplu despre războiul hibrid dus de Federația Rusă în Europa, inclusiv atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. În lipsa unui termen asumat public pentru raport, disputa rămâne, deocamdată, la nivel de declarații: Băsescu contestă existența informațiilor în instituții, iar președintele indică faptul că raportul este în lucru, fără să precizeze când va fi făcut public. [...]

Disputa din PSD pe fonduri PNRR de aproape 80 mil. euro mută presiunea pe primării potrivit Digi24 , după ce primarul Buzăului, Constantin Toma , l-a acuzat pe ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, că a venit în oraș „cu o singură misiune: să execute un atac politic”, în contextul acuzațiilor privind pierderea unei finanțări PNRR pentru reabilitarea și consolidarea blocurilor. Miza conflictului este una operațională: cine poartă responsabilitatea pentru proiectele mari finanțate din PNRR atunci când termenele și procedurile de achiziție publică întârzie implementarea. Ghigiu a susținut că Primăria Buzău a pierdut „aproape 80 de milioane de euro”, bani destinați reabilitării termice și consolidării blocurilor, în timp ce Toma respinge acuzația și indică birocrația și termenele „nerealiste” drept cauze. Ce spune primarul Buzăului despre blocajul PNRR Constantin Toma (PSD) afirmă că vizita ministrului a avut mai degrabă un caracter politic și că întâlnirea regională dedicată dezvoltării comunităților din Sud-Est — la care a participat și vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu — ar fi trebuit să fie centrată pe soluții pentru proiectele locale. Într-o postare pe Facebook, Toma a acuzat că ministrul a reluat public tema pierderii finanțării și a mers la unul dintre blocurile nereabilitate, discutând cu locatarii, gesturi pe care primarul le interpretează ca parte a unui „atac politic” pregătit. „Ministrul Mihai Ghigiu a venit la Buzău cu o singură misiune: să execute un atac politic! Nu să ajute comunitățile locale, nu să găsească soluții pentru investițiile blocate, ci să îndeplinească agenda politică a conducerii PSD.” Toma susține că Primăria Buzău a atras finanțarea, dar că implementarea a fost afectată de „birocrația excesivă”, proceduri greoaie și întârzieri care au făcut imposibilă încadrarea în termenele PNRR. El mai spune că, după lansarea achizițiilor, administrațiile locale nu mai controlează toate etapele. Poziția ministrului: „s-au pierdut în birocrație și în hârtiile de la primărie” Ministrul Mihai Ghigiu, aflat la Buzău sâmbătă, a afirmat că „aproape 80 de milioane de euro” — descrisă drept cea mai mare finanțare din România obținută de o autoritate locală pentru reabilitarea termică și consolidarea blocurilor — „s-au pierdut în birocrație și în hârtiile de la primărie”. Într-o postare pe Facebook, Ghigiu a mai spus că, deși nu se aștepta finalizarea rapidă a lucrărilor, „șantierele ar fi trebuit să fie deja deschise”, iar orașul ar fi ajuns un exemplu de „așa nu”, invocând „lipsă de implicare administrativă”. De ce contează: semnal despre riscul de implementare în proiectele PNRR Schimbul de acuzații indică o problemă recurentă în proiectele finanțate prin PNRR: decalajul dintre alocarea banilor și capacitatea de a duce proiectele în execuție în termenele impuse, mai ales când achizițiile și avizele prelungesc calendarul. În același timp, disputa are și o componentă internă de partid: Toma spune că episodul îi confirmă decizia de a demisiona din funcțiile de conducere ale PSD și de a nu mai candida din partea partidului, invocând distanțarea politicii de „adevărata ei misiune”. [...]

Negocierile pentru fuziunea prin absorbție dintre PNL și Forța Dreptei încep săptămâna viitoare , iar miza imediată este reducerea riscurilor de contestare printr-un protocol care să respecte strict pașii statutari și legali, potrivit Digi24 . Ludovic Orban spune că documentul va trebui validat de congresele celor două partide și să includă prevederi explicite privind reintegrarea liberalilor din Forța Dreptei în PNL. Fostul premier a precizat că, în această etapă, nu a negociat funcția pe care ar urma să o ocupe în PNL după revenire, deși Ilie Bolojan a afirmat că Orban va primi o poziție importantă în partid. Protocolul de fuziune, testul de „conformitate” juridică Orban a descris fuziunea ca una „prin absorbție” și a insistat că procesul trebuie „făcut la carte”, astfel încât să nu existe impedimente în instanță. În acest context, el a susținut că, dacă sunt respectate prevederile legale și statutare, nu ar trebui să existe judecători care să blocheze „un act de voință democratic”. „Nu am negociat. Săptămâna viitoare începem negocierile propriu-zise. Trebuie negociat un protocol de fuziune prin absorbție, care trebuie să fie validat de congresele celor două partide.” Context: criticile lui Orban la adresa deciziilor instanței privind congresul PNL În aceeași intervenție, Orban a criticat deciziile instanței referitoare la congresul PNL, pe care le-a catalogat drept un „abuz grosolan”. El a spus că rolul judecătorilor ar fi să verifice legalitatea organizării congresului, nu să suspende efectele hotărârilor adoptate. „Până acum nu s-a judecat pe fond. Practic, judecătorii (...) trebuie să spună dacă un congres este organizat conform legii și statutului sau nu, nu să suspende deciziile luate de un congres. Este inadmisibil.” Orban a avertizat că astfel de situații pot deveni un risc pentru democrație, dacă decizii politice adoptate intern, prin mecanismele partidelor, pot fi blocate prin hotărâri judecătorești. Ce urmează Potrivit lui Orban, următorul pas este negocierea propriu-zisă a protocolului și apoi validarea lui în congresele PNL și Forța Dreptei. Detaliile privind poziția pe care ar urma să o aibă în PNL după fuziune rămân, deocamdată, neclarificate, în lipsa unei negocieri finalizate. [...]