Știri
Știri din categoria Politică
Fără un guvern învestit până la final de iunie, România riscă să piardă bani din PNRR, avertizează președintele UDMR, Kelemen Hunor, după prima rundă de consultări de la Cotroceni, potrivit Digi24. În lipsa unei majorități, adoptarea legilor necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) devine dificilă, iar timpul rămas până la termenul invocat este scurt.
Kelemen Hunor a spus, la „Jurnalul de Seară”, că nu vede „în acest moment” o soluție pentru formarea unui guvern care să reziste până la alegerile din 2028, după ce negocierile inițiale nu au produs un rezultat. El a explicat că, având în vedere pozițiile partidelor, era de așteptat ca prima rundă de consultări oficiale cu președintele Nicușor Dan să fie fără rezultat.
În acest context, liderul UDMR a cerut ca parlamentarii care au demis Guvernul Bolojan să încerce acum să construiască o majoritate, chiar și cu riscul ca o primă formulă să nu treacă de votul Parlamentului. În viziunea sa, o eventuală respingere ar putea deschide „o nouă etapă” de negocieri și ar putea schimba perspectiva actorilor politici.
Kelemen Hunor a legat explicit blocajul politic de capacitatea statului de a adopta rapid acte normative, inclusiv prin ordonanțe de urgență, și de a le trece prin Parlament. El a susținut că până la sfârșitul lunii iunie „ar trebui să avem legile adoptate” pentru a îndeplini cât mai multe jaloane din PNRR, „ca să nu pierdem bani”.
În lipsa unei majorități, a argumentat el, nu contează cine inițiază proiectele (Guvernul sau parlamentari din diverse partide), pentru că fără o înțelegere politică acestea nu pot fi adoptate.
Din declarațiile citate de Digi24, scenariul imediat rămâne unul de negocieri succesive, „din etapă în etapă”, cu presiune pe formarea rapidă a unui guvern funcțional și a unei majorități parlamentare care să poată vota pachetul legislativ necesar pentru angajamentele din PNRR.
Recomandate
Arestarea preventivă a lui Călin Georgescu riscă să amplifice presiunea publică pe instituțiile judiciare să comunice mai mult din dosar , în condițiile în care președintele UDMR, Kelemen Hunor, cere explicit ca procurorii să explice societății „despre ce bani e vorba” și „despre ce delict este vorba”, potrivit news.ro . Kelemen Hunor a declarat, miercuri, la RFI, că a urmărit „foarte puțin” cazul și că nu cunoaște dosarul, dar spune că are încredere în procurori și în judecătorii Curții de Apel București , care au dispus arestarea preventivă. În același timp, liderul UDMR a reluat acuzația politică potrivit căreia Georgescu ar fi „un produs al fostei Securități”. „Este o luptă între ce a mai rămas din fosta Securitate, inclusiv mentalitatea, cu sistemul politic actual al României.” Miza: comunicarea oficială, pentru a limita escaladarea tensiunilor Întrebat dacă se așteaptă ca sprijinul public pentru Călin Georgescu „să explodeze” și situația „să degenereze”, Kelemen Hunor a spus că nu crede într-un astfel de scenariu, dar a mutat discuția pe o problemă mai largă: educația și felul în care oamenii disting între informații reale și false. În acest context, el a argumentat că instituțiile statului „își fac treaba”, însă ar trebui să comunice, atunci când este posibil, elemente relevante din dosar, astfel încât publicul să înțeleagă faptele investigate, inclusiv componenta financiară. Ce se știe din decizia instanței Potrivit informațiilor prezentate, Curtea de Apel București a decis marți arestarea preventivă pentru 30 de zile a fostului candidat la Președinție Călin Georgescu și a omului de afaceri Ionel Rusen. Georgescu este acuzat de înșelăciune în valoare de 1,1 milioane de euro. Kelemen Hunor a mai spus că acceptă faptul că Georgescu are susținători „în foarte multe zone”, dar a adăugat că nu îl consideră „un om liber” și nici „un om care poate să facă pentru România ceva bun”, subliniind din nou că nu comentează dosarul pentru că nu îl cunoaște. [...]
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
PNL avertizează că respingerea Cabinetului Mureșan poate prelungi blocajul politic , iar costul imediat ar fi reluarea negocierilor și menținerea incertitudinii, într-un moment în care Parlamentul are deja pe masă o soluție de guvernare, potrivit G4Media . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, spune că votarea noului Executiv condus de premierul desemnat este „soluția concretă” pentru deblocarea crizei și susține că PNL, USR și UDMR și-au asumat public formula de guvernare. În același timp, liderul liberal critică PSD, pe care îl acuză că a participat la demiterea fostului guvern alături de AUR și că refuză acum să susțină varianta propusă de coaliția de centru-dreapta. În logica PNL, un vot negativ în Parlament nu ar produce automat o altă majoritate, ci ar împinge procesul înapoi la o nouă rundă de negocieri și desemnări, cu aceeași întrebare privind asumarea guvernării și a unei majorități „transparente”. „Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?” Miza votului: guvern cu puteri depline sau prelungirea interimatului Motreanu afirmă că „stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului”, ci instalarea unui guvern cu puteri depline și o majoritate asumată. El mai susține că România se află de cinci luni într-o „incertitudine politică” și că s-a pierdut deja prea mult timp, inclusiv din cauza parcurgerii lente a procedurilor constituționale. În același mesaj, liderul PNL avertizează că, dacă PSD respinge Cabinetul Mureșan, votul ar ridica o întrebare politică despre obiectivul real al demiterii guvernului anterior: rezolvarea crizei sau obținerea unei formule de putere în care PSD să impună un premier propriu ori să controleze politic guvernarea. Anticipatele, scenariu nedorit, dar folosit ca presiune politică Deși spune că alegerile anticipate „nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim”, Motreanu respinge ideea că teama de anticipate ar trebui să blocheze ieșirea din criză. În plus, el contrazice poziția atribuită în articol lui Nicușor Dan , care ar fi refuzat anticipatele. În argumentația sa, anticipatele ar putea să nu schimbe „radical procentele”, dar ar putea schimba „realitatea politică”, inclusiv prin efecte interne în partide, deoarece alegerile ar genera un mandat nou și ar funcționa ca mecanism de selecție a liderilor. „Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor.” Ce urmează, conform declarațiilor citate: votul din Parlament asupra Guvernului Mureșan, pe care Motreanu îl indică drept momentul decisiv pentru a evita reluarea negocierilor și prelungirea incertitudinii politice. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
A patra desemnare de premier în cinci luni prelungește incertitudinea politică , cu efect direct asupra capacității de guvernare și a predictibilității deciziilor publice, în condițiile în care partidele sunt chemate din nou la consultări, iar doar PSD vine cu un nume de prim-ministru, potrivit HotNews . Consultările au loc luni, la exact cinci luni de la căderea Guvernului Bolojan , iar Nicușor Dan urmează să facă a patra desemnare de premier. Sunt convocate 11 partide și grupuri parlamentare. Din informațiile prezentate, PSD este singurul care merge la consultări cu o propunere explicită de premier: Sorin Grindeanu . În PNL, deputatul Alexandru Muraru transmite un mesaj de presiune pe deblocarea situației, afirmând că „nu mai am foarte multe așteptări din partea președintelui”, în timp ce partidul discută și varianta alegerilor anticipate. [...]
Crin Antonescu cere ca acuzațiile împotriva lui Călin Georgescu să fie probate public, nu „rezolvate” prin măsuri de forță , avertizând că eliminarea administrativă din competiția politică riscă să alimenteze, nu să stingă, sprijinul pentru ideile acestuia, potrivit Adevărul . Fostul lider PNL a spus, la „ Marius Tucă Show ”, că nu este de acord cu ideile promovate de Călin Georgescu și că este „speriat”, însă consideră că nu este „clar de ce a fost descalificat” și că „omul trebuie lăsat să candideze”. Critica intervenției autorităților: „Dovedește, arată, expune” Antonescu a criticat arestarea preventivă și modul în care autoritățile au intervenit în cazul lui Georgescu. În opinia sa, dacă acuzațiile sunt reale, ele trebuie demonstrate prin probe și expuse public, nu folosite pentru a-l scoate din joc „prin forță”. „Dom’le, dacă acest om este un șarlatan, politic și nu numai, este un escroc, dovedește, arată-mi, expune-l. Dacă este un infractor, dovedește, arată, expune. Dar până atunci, indiferent că îmi place sau nu-mi place ce vorbește, nu încerca, prin forță, prin hotărâri nejustificate de un an ale Curții, să mi-l scoți din joc.” Contextul menționat în material include trimiterea la cazul arestării preventive, relatat separat de publicație: arestarea preventivă . Miza democratică: sprijinul nu dispare odată cu candidatul Antonescu susține că eliminarea lui Georgescu din competiția politică prin măsuri de forță nu rezolvă problema, atât timp cât există oameni care îi susțin ideile. În această logică, confruntarea trebuie dusă „în câmp democratic”, cu mijloace democratice, chiar dacă este dificil. Materialul indică și faptul că există în continuare susținători ai lui Georgescu, cu trimitere la un alt articol al publicației: oameni care îi susțin . [...]
