Știri
Știri din categoria Politică
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi, în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul. În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline.
Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului.
Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea.
Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan, respectiv despre votul asupra programului de guvernare.
În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”.
Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării.
Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari.
Recomandate
Respingerea Guvernului Mureșan prelungește vidul de putere, iar PSD își revendică rolul în „redresare” , după votul de învestitură din Parlament, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a susținut că România are „nevoie urgent” de un guvern cu puteri depline care să schimbe „direcția greșită”. Grindeanu a transmis, într-o postare pe o rețea de socializare, după ședința comună a Parlamentului : „Suntem pregătiți să ne asumăm redresarea României.” Votul din Parlament: Guvernul nu a întrunit majoritatea necesară Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar numărul voturilor valabile exprimate a fost 197. Rezultatul votului, conform datelor citate de Agerpres: 182 de voturi „pentru” învestitură 15 voturi „împotrivă” pragul necesar pentru învestire: minimum 233 de voturi „pentru” (majoritatea deputaților și senatorilor) Absențe și neparticipare la vot, cu efect direct asupra rezultatului În aceeași ședință, parlamentarii AUR nu au fost prezenți în sală, iar parlamentarii PSD au fost prezenți, dar nu au votat, potrivit informațiilor din material. În acest context, respingerea învestiturii menține presiunea pentru o soluție politică rapidă, în condițiile în care, conform declarației liderului PSD, miza imediată este formarea unui guvern „cu puteri depline”. [...]
Votul de miercuri pe Cabinetul Mureșan devine un test de stabilitate pentru piețele financiare , în condițiile în care președintele ar putea ajunge să dizolve Parlamentul dacă actuala criză politică se adâncește, potrivit declarațiilor premierului desemnat, relatate de Euronews . Siegfried Mureșan a spus că, în ipoteza în care Guvernul propus nu trece de votul Parlamentului, „o soluție rapidă nu poate fi găsită”, iar președintele ar putea declanșa alegeri anticipate . În această logică, miza votului este că parlamentarii ar avea, pentru moment, capacitatea de a evita anticipatele printr-un vot favorabil. Dizolvarea Parlamentului, scenariu invocat dacă blocajul continuă Premierul desemnat a avertizat că, dacă criza politică persistă, șeful statului „s-ar putea să recurgă” la dizolvarea Parlamentului, iar parlamentarii ar putea afla „de la televizor” că legislativul a fost dizolvat și că „vor trebui să plece acasă”. În același context, Mureșan a indicat explicit că un vot împotriva Guvernului din partea PSD ar „crea premisele” pentru declanșarea alegerilor anticipate. Nicușor Dan: anticipatele ar prelungi instabilitatea și ar afecta încrederea Înaintea votului din Parlament, președintele Nicușor Dan a transmis că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, argumentând că acestea ar însemna „o continuare a instabilității și a neîncrederii”, inclusiv din partea „piețelor financiare”. Șeful statului a adăugat că, indiferent de evoluții, „România își va păstra traiectoria financiară” și că ar exista „consens politic” pe acest subiect. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, miercuri are loc votul din Parlament pentru Guvernul propus de Siegfried Mureșan, moment descris drept decisiv pentru evitarea unui scenariu de alegeri anticipate și pentru limitarea prelungirii crizei politice, cu potențiale efecte asupra încrederii în economie și pe piețele financiare. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan avertizează că prelungirea crizei politice erodează încrederea investitorilor , contrazicând poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, relatează Mediafax . Într-o postare pe Facebook, Mureșan susține că „menținerea României într-o criză politică prelungită de teama anticipatelor nu oferă stabilitate cetățenilor sau încredere investitorilor”. El afirmă că „singura soluție certă” pentru încheierea crizei este votarea Guvernului pe care l-a propus, iar „orice altă variantă” ar întoarce România la momentul 5 mai, fără garanția unei alternative rapide. Miza: ieșirea din blocaj și semnalul către economie Deși spune că alegerile anticipate „nu sunt de dorit”, Mureșan insistă că alternativa — prelungirea crizei — are costuri de credibilitate, inclusiv pentru investitorii „care vor să creeze locuri de muncă în România”. În același mesaj, premierul desemnat afirmă că, dacă desemnările anterioare ar fi fost făcute la timp și ar fi eșuat în Parlament, anticipatele „ar fi putut avea loc deja”, iar România ar fi avut „un guvern cu mandat de 4 ani”, concluzionând: „Am pierdut timp prețios”. Disputa politică: cine își asumă guvernarea Mureșan răspunde și apelului președintelui către partide să privească „dincolo de gardul de partid”, susținând că PNL, USR și UDMR și-au asumat deja responsabilitatea guvernării. În schimb, îl acuză pe PSD că pune „interesul partidului înaintea interesului României” și că a declanșat criza „împreună cu AUR”, refuzând acum să ajute la rezolvarea ei. Îndoieli privind „consensul” pe traiectoria financiară Premierul desemnat contestă și afirmația președintelui Nicușor Dan potrivit căreia România își va păstra traiectoria financiară și că ar exista „consens politic” în acest sens. Mureșan spune că „responsabilitatea față de buget nu poate fi garantată prin declarații” și invocă riscul ca derapaje să se repete, făcând referire la un guvern care „a risipit bani publici și a dus deficitul la 9%”. În același context, el indică PNRR și programul SAFE ca exemple de inițiative care ar fi avut inițial consens politic, dar față de care PSD „s-a opus” ulterior. Mureșan afirmă că poate garanta pentru „responsabilitatea” Guvernului propus și a celor trei partide care îl susțin. În final, mesajul său rămâne unul procedural și politic: Parlamentul poate pune capăt crizei „printr-un vot pentru acest Guvern”. [...]
Votul de învestitură al Guvernului Mureșan pornește cu un minus de șapte voturi , după ce grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că nu va susține Cabinetul în plen, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut de senatorul Ionel Carp , care a criticat faptul că premierul desemnat, Siegfried Mureșan, nu i-ar fi contactat pentru a le cere sprijinul și pentru a le prezenta programul de guvernare. „Grupul parlamentar PACE - Întâi România, format din șapte senatori, v-a așteptat din momentul desemnării și până astăzi să ne spuneți această poveste (...). Însă, ne-ați tratat cu dispreț (...). În această situație, partidul și grupul PACE - Întâi România nu vă va vota (...). Nu putem vota această mascaradă.” Ce se întâmplă în Parlament Senatul și Camera Deputaților s-au reunit miercuri în ședință comună pentru votul asupra programului de guvernare și a listei Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Din informațiile transmise, poziția PACE – Întâi România este explicită: grupul nu votează învestirea Guvernului, invocând lipsa unei discuții prealabile și modul în care ar fi fost tratați de premierul desemnat. [...]
PSD își poziționează oferta politică drept alternativă la austeritate, pe fondul blocajului guvernamental și al presiunilor bugetare de final de an , după respingerea în Parlament a Cabinetului condus de Siegfried Mureșan, potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu , liderul PSD, a cerut convocarea rapidă a consultărilor cu partidele parlamentare de către președintele Nicușor Dan și a susținut că România „a pierdut încă 10 zile” din cauza „orgoliilor liderilor PNL și USR”. În același context, Grindeanu a invocat riscuri pentru economie și urgențe de calendar: apropierea iernii, necesitatea unei rectificări bugetare și pregătirea bugetului pentru 2027. „Cred că a venit momentul să stăm cu toții la masă, să găsim o soluție, până nu va fi prea târziu pentru economia României.” Ce înseamnă, concret, „alternativa la austeritate” în mesajul PSD În declarația citată de Agerpres, Grindeanu nu detaliază măsuri fiscale sau bugetare punctuale, dar fixează direcția politică: un program care „să relanseze economia” și „să redea încrederea și speranța”. Mesajul vine într-un moment în care, pe lângă criza politică, se acumulează decizii cu impact direct asupra finanțelor publice (rectificarea) și asupra mediului economic (bugetul pe anul următor). Contextul imediat: Guvernul Mureșan, respins la vot Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar din 197 de voturi valabil exprimate: 182 au fost „pentru” învestitură (sub pragul necesar de 233); 15 au fost „împotrivă”. În acest cadru, PSD își anunță disponibilitatea de a participa la conturarea unei soluții politice, condiționând-o de schimbarea direcției economice pe care o asociază cu „austeritatea de până acum”. [...]
Marcel Ciolacu anticipează că Guvernul Siegfried Mureșan nu va trece de votul Parlamentului , ceea ce prelungește incertitudinea politică și menține presiunea pe formarea rapidă a unei majorități, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută miercuri, după ședința Consiliului Județean Buzău, unde Ciolacu – președinte al CJ Buzău și fost premier – a spus că „cu certitudine azi nu vom avea un guvern” și a argumentat că un executiv nu poate fi construit „certându-te cu toată lumea”. Instabilitatea politică și riscul anticipatelor Ciolacu a legat blocajul de o creștere a nemulțumirii publice, pe fondul instabilității politice, și a afirmat că alegerile anticipate „nu sunt o soluție”, dar „nu le excludem”. În evaluarea sa, anticipatele ar fi „o loterie”, inclusiv din cauza imposibilității de a estima prezența la vot și a potențialei mobilizări a electoratului nemulțumit. „Nu cred că pentru România sunt o soluție alegerile anticipate, dar nu le excludem. E o loterie la anticipate.” În același context, Ciolacu l-a criticat pe „actualul prim-ministru demis”, susținând că, după demitere, acesta ar trebui să se limiteze la gestionarea curentă a treburilor guvernării. Ce urmează dacă Guvernul Mureșan cade Dacă Guvernul Siegfried Mureșan nu obține votul de învestitură, Ciolacu spune că președintele României, Nicușor Dan , ar trebui să discute cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, în vederea unei noi desemnări de premier. „Primul om cu care trebuie să stea de vorbă este Sorin Grindeanu.” Ciolacu a mai afirmat că „mandatul de a fi prim-ministru este dat către Sorin Grindeanu”, iar o eventuală propunere – fie Grindeanu, fie o persoană din interiorul partidului, fie o variantă agreată de ambele părți – ar ține de decizia lui Grindeanu și a președintelui. Pragul de voturi în Parlament Pentru a trece de Parlament, Guvernul Siegfried Mureșan are nevoie de 233 de voturi, notează Agerpres . [...]
