Știri
Știri din categoria Politică
Acuzația de „conflict de interese” lansată de ministrul Economiei în direct la TV ridică miza unei dispute care poate ajunge în instanță, după un schimb dur de replici cu jurnalista Cătălina Porumbel, potrivit G4Media.
Irinel Darău, ministru USR interimar al Economiei, a acuzat-o pe jurnalistă, în emisiune la Antena3, că ar fi „în conflict de interese” în contextul criticilor repetate la adresa lui Viorel Salvador Caragea. Darău a susținut că, pe vremea când Caragea era șef al Poliției Gorj, ar fi arestat persoane „din partidul lui Dan Voiculescu” și „o rudă a soțului” jurnalistei. Cătălina Porumbel a respins acuzațiile, a cerut dovezi și a spus că îl va acționa în instanță pentru afirmații pe care le consideră false.
Disputa a avut loc în timpul unei emisiuni în care Darău a fost invitat pe fondul acuzațiilor formulate de el la adresa fostei conduceri a Autorității pentru Digitalizarea României (ADR). Potrivit articolului, ADR ar fi pierdut 14,7 milioane de lei din fonduri europene prin utilizarea necorespunzătoare a banilor din PNRR, iar suma ar urma să fie acoperită din bugetul de stat.
Pe parcursul emisiunii, cei doi s-au contrazis, iar momentul de vârf a venit când jurnalista a încercat să-i reproșeze ministrului că USR, partid care promovează mesajul „fără penali în funcții publice”, ar fi numit „personaje controversate” în poziții cheie, invocându-l și pe Caragea, numit administrator special la fabrica de armament UM Sadu.
În relatarea G4Media, Darău a spus că jurnalista nu i-ar fi oferit până atunci ocazia să răspundă „bazat pe fapte” în legătură cu Caragea, apoi a trecut la acuzația de „conflict de interese”. Jurnalista a reacționat afirmând că ministrul face afirmații fără legătură și fără dovezi și a anunțat că îl va da în judecată.
„Cred că sunteți în conflict de interese”, a spus Darău, potrivit transcrierii din articol.
„Pot să vă dau în judecată pentru prostiile pe care le spuneți”, a replicat Cătălina Porumbel, conform aceleiași surse.
Schimbul de replici mută discuția din zona politică și editorială într-una cu potențial juridic, după ce jurnalista a invocat explicit o acțiune în instanță. În același timp, episodul se suprapune peste un subiect cu impact bugetar – acoperirea din bugetul de stat a unei pierderi de 14,7 milioane de lei asociate PNRR, așa cum este descris în articol.
Recomandate
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru , condiționează participarea într-un viitor guvern tehnocrat de continuitatea politică necesară pentru finalizarea PNRR , potrivit Digi24 . El spune că ar accepta o formulă de tehnocrați condusă de Alexandru Nazare doar dacă există „un acord de principiu” din partea premierului Ilie Bolojan, invocând riscul ca o schimbare bruscă de direcție să afecteze credibilitatea României. Pîslaru a explicat, într-o intervenție la podcastul „Friendly Fire cu Moise și Vlad”, că se află în actualul executiv pentru că Ilie Bolojan „a avut încredere” să-i ofere această poziție și că, înainte de a lua o decizie privind o eventuală continuare într-o altă formulă guvernamentală, ar considera firesc să se consulte cu prim-ministrul. „Mi se pare o chestie de minim bun simţ să fac lucrul acesta şi să mă consult cu domnia sa.” Condiția-cheie: acordul lui Bolojan și o configurație care să nu rupă continuitatea Întrebat în ce guvern nu ar intra, Pîslaru a spus că nu ar accepta nicio formulă în care, după discuția cu Ilie Bolojan, nu ar avea acordul de principiu al acestuia pentru a participa, motivând prin „bun simț” și „o minimă loialitate”. A adăugat că nu este „la ordinul” premierului, ci vorbește despre o consultare pe care o consideră necesară din perspectiva integrității personale. Totodată, Pîslaru a precizat că nu ar intra într-un guvern în care ar fi AUR. Miza invocată: finalizarea PNRR și credibilitatea României Despre varianta unui guvern de tehnocrați condus de Alexandru Nazare, ministrul interimar a spus că este „una din opțiuni”, dar numai după consultarea cu premierul și în condițiile unui acord de principiu din partea acestuia. Argumentul central invocat este legat de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență): Pîslaru afirmă că ar lua în calcul o continuare „cel puțin” pentru o perioadă, pentru a putea finaliza programul. „Motivul pentru care aş gândi o continuare, cel puţin, măcar o perioadă de timp, este să pot finaliza PNRR-ul. (...) Mi se pare că o schimbare de macaz în acest moment ar afecta şi credibilitatea României.” În material nu sunt oferite detalii despre calendarul unei eventuale reconfigurări guvernamentale sau despre pașii concreți ai negocierilor; poziția lui Pîslaru este prezentată ca disponibilitate condiționată de acordul premierului și de configurația viitorului executiv. [...]
Guvernul vrea să amâne până în 2031 creșterile salariale ale demnitarilor , într-o încercare de a reduce presiunea bugetară și de a evita ca ajustările nete cele mai mari să ajungă la vârful administrației, în timp ce alte categorii din sectorul public au majorări „limitate sau inexistente”, potrivit news.ro . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , spune că a primit mandat de la premierul interimar Ilie Bolojan să negocieze la Bruxelles înghețarea sau eșalonarea acestor creșteri, în cadrul renegocierii finale a PNRR. Pîslaru afirmă că săptămâna viitoare va merge la Bruxelles pentru a susține această poziție în discuțiile cu Comisia Europeană , deși admite că nu poate garanta rezultatul. El invocă „spațiul bugetar disponibil” și contextul „fiscal și social dificil” ca argumente pentru o distribuire mai echilibrată a efortului. Miza: echitate în reformă și acceptabilitate publică Ministrul interimar plasează discuția în interiorul reformei salarizării unitare din sectorul public, pe care o consideră necesară pentru a aduce „ordine, predictibilitate și echitate” într-un sistem cu „prea multe excepții, sporuri și dezechilibre”. În același timp, el susține că România trebuie să poată remunera „adecvat și unitar” funcțiile de demnitate publică, pentru a atrage profesioniști. Totuși, în actualul context, Pîslaru argumentează că demnitarii nu ar trebui să fie principalii beneficiari ai creșterilor nete, mai ales când alte familii ocupaționale au ajustări reduse sau deloc. Ce cere România Comisiei Europene și ce urmează Mandatul primit de Pîslaru vizează negocierea cu Comisia Europeană a uneia dintre următoarele variante pentru salariile demnitarilor, până în 2031: înghețarea creșterilor; eșalonarea creșterilor. El arată că poziția exprimată până acum de Comisia Europeană a fost ca viitoarea lege a salarizării să fie aplicată unitar în întreg sectorul public, dar spune că va încerca să obțină „o evaluare diferită”, folosind „toate argumentele disponibile”. În final, Pîslaru afirmă că va susține la Bruxelles o reformă „corectă, sustenabilă și responsabilă”, care să țină cont atât de angajații din sectorul public, cât și de contribuabili, reiterând că nu poate promite un rezultat, dar că va apăra ferm poziția Guvernului. [...]
Guvernul vrea să eșaloneze majorările pentru demnitari ca să nu blocheze acordul cu Comisia Europeană pe legea salarizării , potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan spune că l-a mandatat pe ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , să ceară Comisiei Europene acceptul pentru creșteri „eșalonate” ale salariilor demnitarilor prevăzute în noua lege a salarizării. Miza este una de reglementare cu impact bugetar: demnitarii trebuie incluși în ierarhia salarială a sistemului public, însă Bolojan susține că majorarea veniturilor lor „nu reprezintă o prioritate” în contextul economic actual. „L-am mandatat astăzi pe domnul ministru Pîslaru ca, în negocierile pe care le poartă în aceste zile cu Comisia Europeană (...) să caute să eșaloneze în următorii ani creșterea salariilor la demnitari. Țara are multe probleme (...) Dar nu asta este prima noastră grijă.” De ce contează: acordul Comisiei Europene și banii din PNRR În discuție este proiectul noii legi a salarizării, iar Bolojan leagă adoptarea și acceptarea ei de către Comisia Europeană de încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR. În același timp, el indică presiunea pe buget: România ar avea „printre cele mai mari cheltuieli de personal din Europa raportat la veniturile statului”, conform afirmațiilor citate de Digi24. Ce urmează Negocierea cu Comisia Europeană este în derulare, iar mandatul dat ministrului Pîslaru vizează obținerea unui acord pentru calendarul de aplicare a creșterilor la demnitari, astfel încât acestea să fie distribuite pe mai mulți ani. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, nu este precizat un termen exact sau un scenariu final de eșalonare. [...]
Proiectul noii legi a salarizării unitare riscă să intre în blocaj de negociere și adoptare , după ce liderul UDMR, Kelemen Hunor, a pus sub semnul întrebării atât conținutul tehnic al documentului, cât și capacitatea unui guvern interimar de a purta discuții credibile cu sindicatele, potrivit G4Media . Miza este una de reglementare, cu efecte directe asupra calendarului PNRR , deoarece adoptarea legii este legată de un jalon cu termen 1 iulie 2026. Hunor a declarat, marți seară, la Euronews, că proiectul prezentat de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , are „foarte multe probleme”, în special de natură tehnică și de „așezare” a așa-numitelor „familii ocupaționale” (grupări de funcții din sectorul public, folosite pentru ierarhizarea salariilor). Criticile UDMR: anexe, ierarhii și presiune pe dialogul social Liderul UDMR a indicat probleme în anexele proiectului, cu efecte în mai multe domenii, menționând explicit educația, magistratura și cultura. În cazul culturii, a spus că familia ocupațională „nu e tratată cum ar trebui”, ceea ce ar impune un dialog „foarte, foarte eficient” cu sindicatele și partenerii sociali, dacă se urmărește promovarea legii și votarea ei în Parlament până la finalul lunii iunie. „Guvernul interimar nu are legitimitatea” pentru negocieri Pe lângă conținut, Hunor a pus accent pe problema legitimității politice a unui executiv interimar în negocierile cu sindicatele, susținând că, după demiterea guvernului „cu 281 de voturi”, acesta „nu mai are legitimitatea, greutatea” necesară pentru a discuta cu partenerii sociali. „Un guvern interimar nu are legitimitatea necesară de a discuta cu partenerii sociali… Nu mai ai legitimitatea, greutatea de a discuta cu sindicatele.” Ce prevede proiectul: grilă cu 12 grade și valoare de referință în 2027 Dragoș Pîslaru a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice. Documentul propune reașezarea salariilor bugetarilor pe baza: unei grile cu 12 grade salariale; coeficienți între 1 și 8; o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei. Salariile de bază, soldele și indemnizațiile ar urma să fie calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR cu termen 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro (aprox. 3,5 miliarde lei). [...]
NATO pregătește în NRW un comandament capabil să conducă până la 60.000 de soldați , într-o repoziționare a apărării pe flancul estic care mută o parte din „centrul de greutate” al securității europene în Germania, potrivit BILD . Publicația scrie că, deși armata Rusiei este „blocată” în Ucraina, NATO nu consideră că riscul a dispărut. În schimb, pe flancul estic se construiește o nouă structură militară care ar urma să schimbe semnificativ modul în care Europa își organizează apărarea, cu un „centru de comandă” amplasat în interiorul Germaniei. Ce ar urma să facă noul comandament din Germania Conform informațiilor prezentate, în landul Renania de Nord–Westfalia (NRW) este planificat un cartier general NATO care, „în caz de urgență”, ar putea conduce până la 60.000 de militari. Misiunea indicată este protejarea „punctului vulnerabil” din zona Baltică, descrisă ca o „cusătură” sensibilă a flancului estic. BILD menționează, ca element de context, consolidarea prezenței germane în Lituania, unde Bundeswehr construiește o brigadă, prezentată drept măsură de descurajare. De ce contează: implicații operaționale și presiune pe capacitățile Germaniei Unghiul principal este operațional: un comandament capabil să coordoneze zeci de mii de militari înseamnă o creștere a rolului Germaniei în arhitectura de apărare a NATO și o accelerare a mutării infrastructurii de comandă mai aproape de zona de risc. În același timp, materialul indică faptul că „experți” citați de publicație consideră pasul „întârziat” și leagă schimbarea de perspectiva unui recul al SUA, ceea ce ar împinge Europa să se organizeze mai mult „fără americani”. BILD notează și că Germania mai are „goluri” de acoperit, fără a detalia în textul disponibil care sunt acestea. Ce urmează Din informațiile publicate reiese că structura este în curs de formare, iar rolul exact al Germaniei și modul în care Europa își ajustează postura „fără SUA” sunt parte din analiza promisă de publicație. Detaliile suplimentare despre organizare, calendar și capabilități nu apar în fragmentul accesibil al articolului. [...]
Donald Trump spune că nu se teme de costul politic al unui război prelungit cu Iranul , susținând că poate „aștepta mai mult” decât liderii de la Teheran și respingând ideea că alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie l-ar împinge spre un acord, potrivit Reuters . Declarațiile au fost făcute miercuri, într-o ședință de cabinet la Casa Albă, în contextul în care conflictul se apropie de a patra lună, deși președintele estimase inițial că va dura între patru și șase săptămâni. Trump a spus că Iranul ar fi „calculat greșit” dacă mizează pe presiunea electorală din SUA. „Ei au crezut că o să mă aștepte. Știți, «îl așteptăm. Are alegerile la jumătatea mandatului». Nu-mi pasă de alegerile la jumătatea mandatului.” Presiune politică alimentată de prețuri, în special la benzină Miza internă este creșterea nemulțumirii alegătorilor față de prețurile ridicate, mai ales la carburanți, ceea ce adaugă presiune asupra Partidului Republican. Reuters notează că partidul este așteptat „pe scară largă” să aibă dificultăți în a păstra controlul Camerei Reprezentanților și, posibil, al Senatului. În același timp, o parte dintre aliații republicani ai lui Trump sunt deja neliniștiți, inclusiv din cauza unor comentarii anterioare ale președintelui, considerate de unii drept prea relaxate în privința impactului economic al războiului asupra americanilor. Efecte în campanie: cazul Texas și tensiuni în partid Reuters leagă amplificarea disconfortului electoral și de decizia lui Trump de a-l susține pe Ken Paxton într-o competiție internă a republicanilor din Texas, în detrimentul senatorului în funcție John Cornyn. Paxton, descris de agenție drept „marcat de scandaluri”, a câștigat primarele de marți după ce a primit sprijinul președintelui, iar democrații consideră acum că locul din Senat, într-un stat tradițional republican, ar putea deveni competitiv în noiembrie. Trump a prezentat victoria lui Paxton ca un semnal pentru alegerile din toamnă, spunând că a fost „un preludiu” la scrutinul de la jumătatea mandatului. „Distrageri” la Washington, pe fondul problemelor economice În ședința de cabinet, Trump a vorbit și despre proiecte de construcții din capitală. Unii parlamentari republicani au spus că acestea riscă să distragă atenția de la probleme economice mai presante. O analiză Reuters a declarațiilor publice ale președintelui din ianuarie arată că acesta a menționat tot mai des planul pentru o sală de bal la Casa Albă, renovări la Reflecting Pool și ideea unui arc monumental. În ansamblu, mesajul politic al lui Trump este că nu va negocia sub presiunea calendarului electoral, chiar dacă războiul se prelungește și costurile economice – resimțite în special prin prețurile la pompă – devin un subiect tot mai sensibil pentru republicani înainte de noiembrie. [...]
