Știri
Știri din categoria Politică
Plecarea unor oficiali ai administrației Trump, inclusiv directorul FBI Kash Patel, este discutată, potrivit Reuters, care citează un articol publicat de The Atlantic.
Reuters relatează că, potrivit The Atlantic, la Casa Albă au loc discuții privind posibila ieșire din administrație a directorului FBI Kash Patel, a secretarului Armatei Daniel Driscoll și a secretarului Muncii Lori Chavez-DeRemer, pe baza informațiilor furnizate de persoane familiarizate cu planurile.
Publicația americană notează că nu există, deocamdată, un calendar stabilit și că decizia finală nu a fost luată de președinte.
„Momentul este incert, iar președintele Donald Trump nu s-a hotărât încă”, a relatat The Atlantic, citat de Reuters.
Reuters precizează că nu a putut verifica imediat informațiile din articolul The Atlantic. Dacă aceste plecări se confirmă, ele ar putea indica o nouă rundă de schimbări la nivel înalt în administrația de la Washington, cu impact asupra conducerii unor instituții-cheie precum FBI, Departamentul Armatei și Departamentul Muncii.
Recomandate
António Costa a condamnat amenințările lui Donald Trump la adresa Iranului potrivit POLITICO , invocând riscul unui „dublu standard” în condițiile în care UE denunță atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile din Ucraina. Președintele Consiliului European le-a transmis luni autorităților de la Washington că „orice țintire a infrastructurii civile, în special a facilităților energetice, este ilegală și inacceptabilă”, adăugând că aceleași standarde „se aplică războiului Rusiei în Ucraina și se aplică peste tot”. De ce a intervenit Costa și ce temeri există în capitalele UE Conform publicației, poziția fermă a lui Costa a fost determinată de discuții interne în care mai mulți lideri europeni au susținut că UE nu poate condamna presupuse crime de război ale Rusiei și, în același timp, să rămână tăcută în fața unor acțiuni comparabile ale SUA. Un diplomat citat sub protecția anonimatului a vorbit despre „neliniște” în rândul majorității statelor membre și despre nevoia de a evita aplicarea unui „dublu standard”, în contextul în care UE își fundamentează mesajele externe pe stabilitate, stat de drept și ordine internațională multilaterală. Amenințările lui Trump și paralela cu Ucraina La 24 de ore după mesajul lui Costa, Donald Trump a avertizat public că „o întreagă civilizație va muri în această seară, pentru a nu mai fi adusă înapoi”, potrivit relatării POLITICO. Președintele SUA a sugerat lovituri care ar viza poduri, instalații de desalinizare și ținte energetice, adică obiective ce pot include infrastructură civilă. Diplomați citați de publicație au spus că această escaladare de retorică, legată de cererea ca Teheranul să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, a fost percepută în Europa prin prisma experienței războiului din Ucraina, unde Moscova a vizat în mod repetat infrastructura civilă, fapt condamnat constant de Bruxelles. Mandatul primit de la liderii UE și liniile roșii neclare Costa, descris de POLITICO drept „socialist portughez”, a prezidat în martie un summit al celor 27 de lideri ai UE pentru a discuta criza. Atunci, statele membre au convenit asupra unui apel la „dezescaladare și maximă reținere”, protecția civililor și a infrastructurii civile, respectarea dreptului internațional de către toate părțile și un „moratoriu asupra loviturilor împotriva facilităților energetice și de apă”. Un oficial european de rang înalt a spus că declarația de luni a lui Costa a venit din „mandatul clar” primit la acel summit, dar că a contat și alegerea sa politică privind formularea și momentul, pentru a întări ideea că „dreptul internațional se aplică tuturor”, poziție văzută ca fiind „în interesul propriu al Europei”. Ce urmează: întrebarea despre reacția UE dacă avertismentele sunt ignorate Deși există un consens în creștere între statele membre, un al doilea diplomat a atras atenția că discuțiile despre pașii următori sunt limitate, în eventualitatea în care „liniile roșii” ar fi depășite. În acest context, miza politică pentru UE este dublă: menținerea unei poziții unitare față de Washington și păstrarea coerenței mesajului privind protecția infrastructurii civile și respectarea dreptului internațional, inclusiv în raport cu războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mesajul central al lui Costa: atacarea infrastructurii civile (în special energetice) este „ilegală și inacceptabilă”. Rațiunea invocată de diplomați: evitarea unui „dublu standard” între condamnarea Rusiei și reacția la posibile acțiuni ale SUA. Punctul sensibil rămas deschis: ce măsuri ar lua UE dacă avertismentele sunt ignorate și au loc lovituri asupra unor ținte care includ infrastructură civilă. [...]
Democrații americani cer înlăturarea lui Donald Trump după amenințările la adresa Iranului potrivit Digi24 , într-un context tensionat generat de declarațiile președintelui SUA privind posibile atacuri asupra infrastructurii iraniene și avertismentul că o „întreagă civilizație” ar putea dispărea dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până la termenul-limită. Reacțiile au fost rapide în Congres, unde mai mulți lideri democrați au invocat atât procedura de suspendare, cât și aplicarea Amendamentului 25, care permite declararea incapacității unui președinte de a-și exercita funcția. Senatorul Ed Markey și reprezentanta Diana DeGette au cerut inițierea acestor demersuri, calificând mesajele lui Trump drept periculoase și instabile, în timp ce alți congresmeni au vorbit deschis despre riscul unor crime de război. Casa Albă a respins acuzațiile, susținând prin purtătorul de cuvânt Davis Ingle că reacțiile democraților sunt motivate politic și exagerate. Totuși, criticile nu se limitează la opoziție. În mod neobișnuit, voci din zona conservatoare și chiar din cercul fostei mișcări MAGA au început să pună sub semnul întrebării echilibrul liderului american. Fosta aliată Marjorie Taylor Greene, dar și figuri controversate precum Candace Owens sau Alex Jones, au exprimat îngrijorări similare. Cum poate fi înlăturat un președinte în SUA Există două mecanisme principale: Amendamentul 25 Vicepreședintele și majoritatea Guvernului pot declara președintele incapabil Puterea este transferată temporar vicepreședintelui Congresul decide în final, cu majoritate de două treimi Procedura de punere sub acuzare (impeachment) Majoritate simplă în Camera Reprezentanților Două treimi din Senat pentru demitere În paralel, democrații pregătesc și o inițiativă legislativă pentru limitarea puterilor de război ale președintelui în conflictul cu Iranul. Situația evidențiază o escaladare politică și instituțională rară, într-un moment în care tensiunile externe se suprapun peste o confruntare internă acută la Washington. [...]
Donald Trump a criticat public aliații din Asia și a reluat atacurile la adresa NATO, potrivit HotNews.ro , susținând că partenerii Washingtonului nu au sprijinit intervenția americană în Iran. Într-o conferință de presă la Casa Albă, Trump a descris NATO drept „un tigru de hârtie” și a afirmat că aliații nu au oferit nici măcar piste de aterizare. Explicând distanțarea de alianță, el a invocat disputa legată de Groenlanda, despre care a spus că a fost punctul de plecare al tensiunilor: „Noi vrem Groenlanda, ei nu vor să ne-o dea, iar eu le-am spus ‘pa,pa’”, a declarat președintele SUA. În același context, Trump a extins criticile către aliații din zona Pacificului, reproșându-le lipsa de sprijin. Țările menționate explicit de președintele american au fost: Japonia Coreea de Sud Australia Trump a amintit și prezența militară americană în regiune, afirmând că SUA au 50.000 de soldați staționați în Japonia și 40.000 în Coreea de Sud, pe care i-a prezentat drept un factor de protecție împotriva Coreei de Nord. Tot în declarațiile sale, el a spus că liderul nord-coreean Kim Jong Un „are o părere foarte bună” despre el și a reluat o afirmație insultătoare atribuită acestuia la adresa lui Joe Biden. În contrapondere, președintele SUA a lăudat colaborarea cu mai multe state arabe din Orientul Mijlociu - Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar - și a menționat și Bahreinul, dar cu o critică: a susținut că armata bahreinită ar fi doborât din greșeală trei avioane americane, invocând utilizarea necorespunzătoare a sistemelor Patriot. Separat, HotNews.ro consemnează că Trump a declarat, într-un interviu acordat Daily Telegraph, că ia „în considerare serios” retragerea Statelor Unite din NATO, după ce aliații ar fi refuzat să susțină acțiunea militară americană împotriva Iranului. În interviu, el a spus că retragerea ar fi „dincolo de reconsiderare” și a reiterat ideea că nu a fost „niciodată impresionat” de NATO, afirmând că și Vladimir Putin ar ști acest lucru. [...]
Iran a criticat public limbajul folosit de Donald Trump pe rețelele sociale , după ce președintele american a lansat amenințări la adresa infrastructurii civile iraniene, relatează POLITICO . Reacțiile au venit prin conturi de social media atribuite unor ambasade iraniene, pe fondul escaladării conflictului dintre Washington, Israel și Teheran. Trump a scris pe platforma sa, Truth Social, că ar urma să lovească infrastructura civilă a Iranului, inclusiv centrale electrice și poduri, dacă nu se ajunge la un acord pentru redeschiderea unei căi navigabile considerate strategic vitale. Mesajul a fost formulat în termeni agresivi și cu injurii. „Marți va fi Ziua Centralelor Electrice și Ziua Podurilor, toate la un loc, în Iran. Nu va fi nimic asemănător!!! Deschideți strâmtoarea naibii, nebunilor, sau veți trăi în iad – DOAR UITAȚI-VĂ!” Multe conturi asociate ambasadelor iraniene au răspuns, inclusiv cele din Thailanda, Austria, India și Finlanda. Ambasada Iranului în Thailanda i-a transmis lui Trump să-și supravegheze „limbajul”, iar ambasada din Austria a publicat un mesaj în care îl compară cu un „om al peșterilor” din Epoca de Piatră. Ambasada din India a susținut că înjurăturile și insultele sunt comportamentul unor „copii răsfățați care nu știu să piardă”, în timp ce ambasada din Finlanda a afirmat că postarea ar arăta că Trump nu este familiarizat cu „eticheta și moralitatea” pe social media. În același timp, mai multe conturi de pe X care pretind că aparțin unor ambasade iraniene din alte țări au intrat în aceeași linie de atac, însă POLITICO notează că nu toate au putut fi verificate imediat. Publicația precizează că ambasadele din Austria, India și Finlanda aveau bife gri, care indică statutul de cont oficial. Contextul este un război care durează de cinci săptămâni între SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte, conflict care a afectat piețele globale de energie după închiderea de către Teheran a unor rute esențiale de transport al petrolului prin Strâmtoarea Hormuz. Deși nu există un final evident, Trump ar fi sugerat că un acord cu regimul iranian ar putea fi aproape. [...]
Donald Trump nu va veni fizic la Summitul B9 de la București , dar ar urma să fie reprezentat, cel mai probabil, de Marco Rubio, potrivit Antena 3 CNN . Reuniunea este programată pentru 13 mai, în Capitală. Conform sursei citate, președintele SUA a transmis o scrisoare de răspuns la invitație, în care a mulțumit României și Poloniei pentru creșterea alocărilor pentru Apărare ca procent din PIB și pentru intenția de a urca acest nivel „până la 5%” în anii următori. În aceeași scrisoare, Trump ar fi mulțumit și pentru sprijinul acordat în contextul războiului din Iran. În paralel, participarea secretarului general al NATO la summit a fost confirmată de președintele României, Nicușor Dan, în cadrul unei conferințe comune cu Mark Rutte. „L-am invitat pe domnul secretar general la summitul B9 de la București, iar invitația a fost acceptată, deci, o să-l avem în mai pe domnul Rutte la București; mulțumesc pentru asta”, a spus șeful statului. Formatul București 9 (B9) este un mecanism de coordonare pe apărare între nouă state NATO de pe flancul estic — Polonia, România, Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania și Slovacia — creat în 2015 la inițiativa lui Klaus Iohannis și a președintelui Poloniei, Andrzej Duda. Potrivit Antena 3 CNN, grupul a apărut ca reacție la deteriorarea mediului de securitate după anexarea Crimeei și conflictul din Donbas, iar în 2025 summitul a avut loc la Vilnius. La reuniunea de la București este așteptată prezența a aproximativ 15 lideri aliați și parteneri, iar printre invitați se numără și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai notează Antena 3 CNN. În același context, România și Polonia intenționează să invite statele scandinave să se alăture formatului B9, în cadrul summitului din luna mai. [...]
Traian Băsescu cere un „plan B” european de apărare printr-o Armată Europeană , pe fondul nemulțumirilor exprimate de Donald Trump față de țările NATO și de implicarea lor în eliberarea strâmtorii Ormuz, potrivit News.ro . Fostul președinte a susținut că Europa ar trebui să reducă dependența de deciziile liderului de la Casa Albă, pe care l-a descris drept „instabil”. Declarațiile au fost făcute duminică, la TVR INFO, în contextul discuțiilor despre riscul ca SUA să părăsească NATO și despre tensiunile din Orientul Mijlociu. Băsescu a pledat pentru o Armată Europeană care să funcționeze ca partener al NATO, nu ca înlocuitor, dar care să ofere Uniunii Europene o capacitate mai mare de acțiune. „Planul B nu poate fi cel decât cel de constituire a Armatei Europene, care să fie un partener al NATO, dar să nu mai fim dependenţi de un om instabil, cum este Trump.” În același timp, fostul președinte a spus că „Iranul nu trebuie lăsat să producă arma nucleară” și a apreciat că, într-o „soluție militară inteligentă”, doar americanii ar putea opri Iranul. El a criticat însă abordarea actuală a lui Trump și a reamintit retragerea SUA din acordul nuclear cu Iran în primul mandat al acestuia, susținând că o victorie a Iranului ar putea însemna închiderea strâmtorii Ormuz și escaladarea conflictelor în Orientul Mijlociu. Băsescu a mai argumentat că liderul american ignoră constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde deciziile militare presupun aprobări parlamentare. În opinia sa, acest decalaj ar alimenta o „propagandă urâtă pentru NATO”, în condițiile în care Trump ar cere aliaților europeni acțiuni rapide, imposibil de replicat în același ritm. În acest cadru, fostul președinte a avansat ideea dezvoltării unor formule regionale de cooperare, inclusiv între state membre NATO, ca soluție complementară pentru securitate. El a indicat explicit relansarea unei inițiative din perioada mandatului său. constituirea unei Armate Europene ca partener al NATO, pentru reducerea dependenței de deciziile SUA; menținerea obiectivului de a împiedica Iranul să obțină arma nucleară, dar printr-o strategie „inteligentă”; dezvoltarea de alianțe regionale între state NATO, inclusiv trilaterala România–Polonia–Turcia, ca opțiune de apărare regională. [...]
